Blog

  • Inainte de furtuna perfecta. Avem sau nu de-a face cu o criza in forma de W?

    Criza cea mare se amana pentru 2013, ne anunta Nouriel Roubini:
    talentul Europei, al SUA sau al Chinei de a-si impinge in viitor
    problemele va asigura inca un an-doi de tranzitie, pana ce vom
    intra intr-o noua perioada de “furtuna perfecta”. In Occident si in
    SUA s-ar razbuna criza nerezolvata a datoriilor si a deficitelor si
    incapacitatea de a crea locuri de munca; in Orient, eforturile
    Chinei de a-si stapani supraincalzirea economica vor paraliza
    comertul cu Vestul, fara a reusi sa impiedice o “aterizare dura” a
    economiei asiatice, iar coincidenta dintre astfel de factori va
    aduce o perioada de recesiune de unde va fi greu de iesit, lasa de
    inteles Roubini.

    2011, istoria unui an memorabil (GALERIE
    FOTO)

    Noutatea e aici doar anul prezis pentru furtuna perfecta; in
    rest, previziuni despre o “aterizare dura” iminenta a Chinei apar
    cel putin din 2004 incoace, iar amanarea electorala a unor probleme
    fiscale in democratiile mai mult sau mai putin dezvoltate e
    calificata de zeci de ani drept pericolul care va arunca economiile
    respective in prapastie. Nici teama de revenire a recesiunii nu e
    noua: din 2008 inca s-au prefigurat mai multe modele de evolutie a
    crizei, de la cele optimiste, exprimate in literele V sau U, pana
    la cele pesimiste, figurate in litere ca W sau L, ba chiar O, dupa
    anumite abordari mai ironice. Insusi guvernatorul BNR spunea nu
    demult ca la noi criza a luat intre anii 2008 si 2011 forma unui V
    frant, cu ruptura V-ului cauzata de majorarea in iulie trecut a
    TVA, dar daca n-ar fi fost ruptura, “forma de V putea fi mai
    ascutita, adica revenirea putea fi mai rapida”.

    In situatia de fata, cu tot cu marirea TVA, cele mai noi
    prognoze ale BNR despre evolutia economiei, datand din mai, arata o
    reducere a decalajului fata de PIB potential de la circa 5% la
    inceputul lui 2011 spre mai putin de 3% la inceputul lui 2013, ceea
    ce ar corespunde in sfarsit cu ideea de crestere economica
    sanatoasa, un ideal visat de autoritati si de analisti deopotriva
    inca de pe vremea guvernelor Stolojan si Vacaroiu.

    Pana atunci insa, ce facem cu furtuna perfecta? Scumpirea
    materiilor prime, incheierea unor programe de stimulare a
    economiilor de catre state (inclusiv a programului de relaxare
    monetara cantitativa in SUA) si taierile de cheltuieli
    guvernamentale (austeritatea bugetara) au facut ca ritmul de
    crestere economica in zona euro si in SUA sa nu mai fie atat de
    promitator pe cat parea anul trecut, iar mai nou sa apara estimari
    ca in trimestrul sau trimestrele urmatoare, cresterea se va
    restrange si mai mult. Unii interpreteaza chiar acest semi-recul
    presupus drept dovada ca tarile dezvoltate se indreapta spre o
    criza in forma de W, altii iau in considerare doar o faza temporara
    de incetinire a cresterii.

    Inainte de furtuna perfecta. Avem sau nu de-a
    face cu o criza in forma de W? (GALERIE GRAFICE)

    Cum acelasi gen de temeri au functionat si in ultimii doi ani,
    capitalurile s-au orientat din timp spre pietele emergente mari,
    ferite de criza sau macar mai putin vulnerabile la ea (China,
    Brazilia in primul rand), tendinta care e in plin avant acum, cu o
    a doua faza de orientare insa, catre piete ca Rusia, India, Mexic,
    Indonezia si Turcia, conform analizelor Erste. In privinta Europei
    de Est, ocolita ca un focar de infectie in 2009, pe cand se credea
    ca de aici va porni criza in Europa, zona e azi socotita de
    Institutul International de Finante (IIF), principala grupare
    mondiala a institutiilor financiare, drept singura din lume unde e
    de asteptat pentru 2011 o sporire a influxurilor de capital cu
    aproape 100 de miliarde de dolari fata de anul trecut, pana la
    246,6 miliarde de dolari, adica aproape de nivelul dinainte de
    criza.

  • De ce sunt atat de mari pierderile TAROM

    Anul trecut parea unul optimist pentru TAROM: veniturile
    companiei au urcat cu 15% si au ajuns la 306 milioane de euro;
    numarul pasagerilor transportati a urcat cu 23,6%, pana la 2,19
    milioane de pasageri; cota de piata a ajuns la 22,4%, fata de 19,7%
    in 2009; gradul de incarcare a ajuns la 62%, cu sase puncte
    procentuale mai mult decat in 2009, luna august 2010 fiind cea mai
    buna luna din ultimul deceniu din punctul de vedere al numarului de
    pasageri transportati.

    Cifrele ar arata chiar bine pentru ultimul an de mandat al
    Ruxandrei Brutaru, care a condus compania in ultimii doi ani, in
    prima parte a crizei care a bulversat toata industria de aviatie si
    nu numai. Indicatorii pozitivi de pe bilant sunt insa pusi in umbra
    de o singura cifra, cea care indica pierderile companiei: pentru
    anul 2010 pierderea a fost de 79,97 milioane de euro, in crestere
    cu 41,6% fata de anul precedent, cand operatorul aerian de stat a
    raportat un rezultat negativ de 234 de milioane de lei.

    In 2010 TAROM a pierdut in fiecare zi 200.000 de euro, iar
    compania pune minusul – ajuns la peste o treime din cifra de
    afaceri – pe seama unei strategii de preturi scazute. “Veniturile
    prognozate nu s-au realizat din cauza mentinerii unui nivel scazut
    la tarife, pe care a trebuit sa le adaptam la posibilitatea de
    cumparare a pasagerilor”, spunea, odata cu anuntarea intarziata a
    rezultatelor financiare, Gabriela Bordea, proaspat numita in
    functia de director general.

    Arma preturilor mici ar fi trebuit sa aduca inapoi pasagerii
    care au preferat zborurile low-cost, pe fondul scaderii puterii de
    cumparare. Insa nici pasagerii pierduti nu au venit inapoi, spun
    oficialii, iar restrangerea activitatii multor firme a condus la un
    trafic de business redus, la care s-au adaugat problemele
    financiare ale companiilor, sistemul bancar afectat de criza,
    taxele ridicate percepute de aeroporturi si pretul petrolului aflat
    in continua crestere. Cel mai mare cost al unei companii aeriene
    este reprezentat de combustibili (circa 15-25% din total), iar
    cresterea de peste un sfert la acest capitol poate fi contracarata
    prin acorduri negociate cu aeroporturile unde se face
    alimentarea.

    Cheltuielile TAROM cu combustibilul au crescut anul trecut cu
    29%, impactul acestor costuri asupra rezultatelor financiare de
    anul trecut fiind de 19 milioane de euro, iar eruptia vulcanului
    islandez Eyjafjallajokull a insemnat pierderi de alte aproape cinci
    milioane. Insa de unde diferenta pana la 80 de milioane de euro?
    “TAROM putea sa faca ceva mai mult in zona reducerii de costuri si
    de reorganizare pentru ca degeaba cresti la partea de venituri si
    la numarul de pasageri daca nu faci si restructurari”, spune
    Szabolcs Nemes, consultant in cadrul companiei Roland Berger.

    De regula, in cazul liniilor aeriene nationale, zonele de
    restructurare sunt sensibile – Czech Airlines a facut totusi anul
    trecut disponibilizari -, iar stoparea curselor neprofitabile ar
    putea fi un alt loc de taiere de costuri. TAROM este singura
    companie care mai zboara pe destinatii interne, ceilalti operatori
    renuntand treptat la astfel de curse din cauza pierderilor
    survenite. Nemes sustine ca alte cheltuieli aditionale pentru
    companie pot veni din efectuarea operatiunilor de reparatii si
    mentenanta; TAROM are un centru specializat de mentenanta,
    activitate care se justifica insa doar in cazul unor companii
    aeriene cu flota mai mare. Flota romanilor nu este foarte mare,
    plus ca este diversa, cele peste 20 de aeronave grupand modele ale
    Airbus, Boeing sau ATR.

  • Fara combustibil si fara pista de aterizare

    Joi, 25 ianuarie 1990, un avion Boeing 707 al companiei
    columbiene Avianca s-a prabusit; in accident au pierit 73 dintre
    cei 158 de oameni aflati la bord.
    Comandantul avionului se numea Laureano Caviedes, iar secundul sau
    era Mauricio Klotz. Din cauza vremii potrivnice avionul s-a
    invartit timp de o ora si jumatate in spatiul aerian american, iar
    Turnul de Control din New York l-a impiedecat de trei ori la rand
    sa se angajeze in manevrele de aterizare. Cand, in cele din urma, a
    primit permisiunea, avionul s-a lovit de o serie de curenti
    inselatori si, cum pilotul automat, care ar fi putut reactiona
    suficient de rapid si coerent la curenti, era deconectat, aparatul
    a ratat aterizarea si pilotii au executat o serie de manevre de
    ocolire. S-au intors in zona unde credeau ca este aeroportul si au
    reluat manevrele. La 25 de kilometri de aeroport, cu rezervoarele
    goale, Avianca 052 s-a prabusit peste o casa care apartinea tatalui
    tenismenului John McEnroe.
    De ce s-a prabusit aparatul de zbor? Am spus-o un pic mai sus, nu
    mai avea carburant. Iar Klotz, care ar fi trebuit sa comunice asta
    Turnului de Control, a preferat ceea ce se cheama “discurs ocolit”:
    “In urcare la trei mii si…aaaa…combustibilul e pe sfarsite,
    domnule” este o mostra. Si, pe cale de a se prabusi, acelasi Klotz
    raspundea unei intrebari directe a celor din turn – “Credeti ca
    aveti combustibil suficient?” cu “Cred ca da. Mii de multumiri”. Un
    soi de ploconeala speriata, iar in acest timp inginerul de bord ii
    arata unei stewardese cadranul de combustibil pe zero si facea
    semnul binecunoscut cu taiatul beregatii cu degetul.

    O sa trec de la zborul Avianca 052 la dezastrul navetei Columbia
    din 2003. O bucata de spuma izolatoare s-a desprins de pe unul
    dintre rezervoarele externe si a lovit aripa. Desi existau
    compartimente de analiza specializate, datele au fost insuficiente,
    iar comunicarea dintre diversele compartimente defectuoasa, astfel
    incat nimeni nu putea spune cu certitudine ce se va intampla cu
    naveta la revenirea din spatiu. Echipa de management a misiunii pur
    si simplu nu a crezut ca bucata de spuma a daunat navetei si a
    ignorat orice proba contrarie; ei au alunecat in ceea ce psihologii
    numesc prejudecata de confirmare, adica tendinta de a favoriza
    informatiile care le confirma convingerile. Semnificativa ramane
    declaratia Lindei Ham, sefa unitatii: “Si nu cred ca avem ce face,
    asadar, nu cred ca are vreo importanta in desfasurarea misiunii
    pentru ca nu prea avem ce face in acest sens”. Un grup de ingineri
    de la NASA, Boeing si Lockheed Martin, grupati intr-o entitate care
    se ocupa de deseurile spatiale, a ajuns la concluzia ca naveta ar
    fi putut fi serios afectata de impactul cu bucata de spuma, dar
    demersurile lor au ramas inutile din cauza convingerilor stabilor
    de la NASA si a comunicarii greoaie cu restul institutiilor
    implicate, printre care chiar si Departamentul Apararii. Asa ca
    doua planuri de salvare a echipajului navetei au fost ignorate in
    climatul convingerii ca “nu se poate intampla nimic pentru ca nu
    avem ce face”.

    Am luat cele doua cazuri, analizate de jurnalistii Malcolm
    Gladwell si James Surowiecki, pentru ca mi se par emblematice, desi
    extreme, pentru modul cum functioneaza oamenii: Mauricio Klotz nu
    era pregatit sa interactioneze cu durii controlori de zbor
    americani, iar stresul sau s-a manifestat prin “aaaa” si “mii de
    multumiri”, desi era o problema de viata si de moarte. In cazul
    navetei un mic grup a decis nu actiunile, ci conduita si modul de
    abordare a problemei – “nu avem ce face, deci problema nu exista”
    -, iar cea mai mare parte a colaboratorilor s-au conformat, iar
    echipajul a pierit la intoarcerea pe pamant.

    Care-i legatura cu bacalaureatul romanesc?

    Abordarea ipocrita de care au dat dovada cei ce au gasit
    vinovati in randul elevilor, al profesorilor sau al autoritatilor,
    luati individual sau la gramada. Lovitura este buna, pentru ca
    acest examen este o buna unitate de masura pentru lipsa de viziune
    si de valori din societate. Nu profesorii, fie ei chiar
    dezinteresati, nu elevii, fie ei jucatori de Counter Strike sau
    amatori de cluburi, nici macar un anume ministru nu poarta
    raspunderea, ci intreaga societate. Le-am servit tinerilor fie o
    abordare hedonista si inutil degajata a vietii, fie o tinerete
    marcata de lipsuri, menita sa-i elimine din start in jocul
    societatii. Au fost conditionati sa se comporte fie precum Klotz,
    ploconindu-se in fata puterii imbecile sau a banului, fie sa
    ignore, asemeni responsabililor zborului navetei, chiar evidentele;
    le cerem in schimb, acum, sa fie competenti si atotstiutori. Nu sta
    nimeni sa-i inteleaga, nu pricepe nimeni schimbarea prin care trece
    societatea si tanara generatie; curiosii sa caute o recenta analiza
    din BUSINESS Magazin, care se numea chiar “Revolutia generatiei C”.
    Cei fara combustibil si fara pista de aterizare nu sunt tinerii, ci
    noi, restul.

  • Fata in fata: Facebook si Google

    Cei de la Facebook au mimat indiferenta in privinta lansarii
    (limitate) a serviciului de socializare online de la Google, insa
    avem toate motivele sa nu-i credem. Istoria conflictului mocnit
    dintre cei doi giganti este mai lunga si presarata cu unele jocuri
    destul de murdare. In luna mai a acestui an s-a aflat ca Facebook a
    angajat o binecunoscuta firma de PR (Burson-Marsteller), care sa
    orchestreze o campanie de intoxicare a presei cu subiecte vizand
    violari ale confidentialitatii de care s-ar face vinovat Google
    prin serviciul Social Circle. Scandalul a afectat in cele din urma
    si angajatul, si angajatorul, iar reprezentantii firmei de PR au
    afirmat in cele din urma ca regreta ca au acceptat jobul.

    Toata lumea este de acord ca Facebook a atacat Google pentru a
    distrage atentia de la criticile privind intimitatea membrilor
    propriei retele de socializare. Insa al doilea motiv se refera la
    controlul asupra identitatii in retea, unde Facebook a castigat
    mult teren in ultima vreme. Foarte multe situri permit inscrierea
    prin contul de Facebook, insa Google intentioneaza sa schimbe
    aceasta tendinta, pe masura ce Google Plus va castiga popularitate.
    Cele doua companii au strategii diametral opuse in acest domeniu.
    Google mizeaza pe deschidere prin publicarea unei interfete de
    programare numite Contact API, care sa faciliteze
    interoperabilitatea profilurilor si a “grafurilor sociale”.
    Facebook a profitat de aceasta tehnologie pentru a permite
    membrilor sa aiba acces la contactele din Gmail (si altele), dar nu
    si importul din propria retea, ceea ce i-a infu-riat inca o data pe
    sefii de la Google. Asa se face ca, in toamna anului trecut, Google
    a conditionat importul contactelor Gmail de reciprocitate, blocand
    astfel accesul dinspre Facebook.

    Pe de alta parte, este cert ca Facebook are cateva motive de
    ingrijorare in privinta competitiei cu Google Plus, desi in acest
    domeniu guverneaza mai degraba legea numerelor mari decat
    suprematia tehnologica. Google a prezentat o functie numita
    Hangouts, un serviciu de videoconferinta de care nicio alta retea
    de socializare nu dispune. In plus, Google Talk permite la randul
    sau videochat unu la unu. Asadar, doua servicii video la Google si
    niciunul la Facebook. Pentru a contrabalansa, Facebook a facut o
    miscare indrazneata: a integrat Skype in retea si, mai mult,
    utilizatorii nu au nevoie de un cont Skype pentru a utiliza
    serviciul, fie chat, fie voce, fie video, dar nu si videoconferinta
    (care este un serviciu platit la Skype si nu este integrat in
    Facebook). Este posibil ca Facebook sa fi inceput mai de mult
    integrarea (existau deja plugin-uri pentru browsere la momentul
    lansarii), dar este limpede ca lansarea Google Plus a grabit
    lucrurile. Totodata, Facebook a introdus si facilitatea de chat in
    grup, care poate fi un raspuns la o alta functie din Google Plus
    numita Huddles (care insa pare orientata mai degraba spre
    telefoane).

    In privinta tehnologiilor de comunicatie video, variantele celor
    doi competitori sunt radical diferite. Deoarece aceste servicii
    sunt mari consumatoare de resurse, problema majora este de a
    utiliza cat mai eficient largimea de banda, pastrand totodata
    calitatea imaginii. Skype merge pe o tehnologie peer-to-peer,
    folosindu-se de clienti intermediari pentru a conecta doi
    utilizatori. Google insa foloseste o varianta client-server,
    bazandu-se pe imensa infrastructura de care dispune. Pentru a
    sustine videoconferintele cu pana la 10 participanti furnizate de
    Hangouts, Google a construit o platforma (cloud video conferencing
    platform) bazata pe standarde deschise. Google lucreaza si la o
    modalitate de a integra comunicatiile in timp real direct in
    browser, astfel incat sa nu mai fie nevoie de instalare, motiv
    pentru care a publicat in regim open source WebRTC care deja este
    disponibil in Firefox si Opera, iar Chrome va urma curand. Google
    lupta cu Apple in domeniul codecurilor, iar intentia sa explicita
    este sa aduca cat mai curand serviciile video in dispozitivele
    mobile, acolo unde Google Plus va avea un avantaj semnificativ.

    Este greu de anticipat care va fi deznodamantul acestei
    confruntari. Banuiala mea este ca foarte multa lume macar va
    incerca Google Plus si aproape toti cei care-l vor incerca vor fi
    utilizatori Facebook, asa ca vor avea termen de comparatie. E
    foarte posibil ca multi sa foloseasca apoi ambele retele in
    paralel, pentru ca fiecare are puncte forte si puncte slabe.
    Controlul mai fin al partajarii, videoconferintele si integrarea cu
    telefoanele mobile sunt atuurile Google. Numarul si obisnuinta sunt
    de partea Facebook.

  • Mii de oameni s-au adunat pentru concertul Bon Jovi in Piata Constitutiei din Capitala

    Spectacolul a inceput la ora anuntata, 20.00, iar piesa care a
    dat startul show-ului a fost “Raise Your Hands”, fiind urmata de
    “You give love a bad name”. Au urmat cantece precum “We weren’t
    born to follow” – in timpul caruia pe un ecran urias de pe scena au
    rulat imagini cu eroi moderni, precum Barack Obama, Jimi Hendrix,
    Martin Luther King, Bob Dylan, dar si fotografii cu tancurile din
    piata Tiananmen din Beijing – si “Lost highway”.

    “Buna seara, Bucuresti, este prima data cand venim aici, este
    grozav”, a spus liderul trupei, Jon Bon Jovi. “Sper ca este destul
    de cald pentru voi”, a glumit el cu fanii toropiti de canicula.
    “Voi incerca sa ridic temperatura”, a mai spus muzicianul, inainte
    de a canta “It’s my life”.

    Pentru sederea in Romania a lui Jon Bon Jovi, solistul
    formatiei, organizatorii au pregatit, printre altele, 200 de
    prosoape, majoritatea negre, trei copaci in ghiveci, sase masinute
    de golf la scena, dar si o bucatarie mobila. Trupa Bon Jovi a
    concertat pe o scena de 54 de metri latime si 25 de metri adancime,
    puterea instalatiei de sunet depasind 15.000 de wati. Pe scena a
    fost amenajat un ecran cu o latime de aproximativ 40 de metri,
    inscris in arcul acesteia. Peste 500 de persoane au lucrat la
    productia acestui eveniment, considerat “show-ul muzical al anului”
    in Romania.

    Galerie foto pe
    www.mediafax.ro
    .

  • Supraetajarea cladirilor – solutie pentru lipsa de spatiu construibil din orase?

    Solutia este utilizata in America, Europa si Asia, fiind
    aplicata si in cazul locuintelor ieftine, dar si in cazul unor
    penthouse-uri luxoase, vandute pe sume mari celor interesati, scrie
    Financial Times. In general, cei care vor sa suprainalte o cladire
    trebuie sa convinga autoritatile ca nu vor produce stricaciuni
    structurii si ca vor pastra aspectul estetic.

    Unul dintre cele mai recente proiecte de acest gen il reprezinta un
    penthouse cu cinci dormitoare, construit pe acoperisurile a doua
    blocuri moderniste de lux din cartierul londonez Notting Hill. Cele
    doua jumatati ale apartamentului astfel obtinut sunt legate intre
    ele printr-o pasarela de sticla. Locuinta urmeaza sa devina
    disponibila pe piata la un pret de aproape opt milioane de lire
    sterline.

    La New York se practica adaugarea a trei pana la cinci niveluri
    unor cladiri cu varsta de circa o suta de ani, care au deja intre
    sase si noua niveluri din constructie. In general, cladirile
    trebuie consolidate pentru a sustine greutatea suplimentara, dar
    exista si cazuri precum acela al unei foste fabrici din metropola
    americana, transformata intre timp in bloc de apartamente, la care
    asemenea masuri nu au fost necesare. Pe cladirea gandita de la
    inceput sa sustina masini grele, s-a putut instala o structura de
    sticla pe o parte din acoperis, unde functioneaza un club si o sala
    de fitness pentru locatari, in timp ce restul acoperisului a fost
    transformat in gradina – o tendinta ce castiga teren.

    Si vechile cladiri de birouri se extind tot pe verticala, asa cum
    s-a procedat la Hearst Magazine Building din Manhattan, unde
    proprietarii au apelat la faimoasa firma de arhitectura a lordului
    Norman Foster, care s-a ocupat de adaugarea a 46 de niveluri la
    cele existente.

  • Interzicerea totala a avorturilor devine tema de agitatie electorala in Polonia

    Initiativa a fost supusa parlamentului de catre fundatia PRO –
    Dreptul la viata, care a strans 600.000 de semnaturi in favoarea ei
    in doar doua saptamani – mult peste pragul de 100.000 cerut pentru
    ca o initiativa cetateneasca sa intre in atentia
    parlamentarilor.

    Conform Warsaw Business Journal, proiectul de lege interzice total
    dreptul la avort, raportat la legislatia curenta, in vigoare din
    1993, in care avorturile sunt permise daca pastrarea sarcinii pune
    in pericol viata mamei, daca sarcina este rezultatul unui act
    ilegal (viol, incest) sau daca fatul are un handicap.

    Initiativa a trecut mai departe cu sustinerea partidului
    conservator de dreapta Lege si Justitie, al doilea partid
    parlamentar al tarii, alaturi de cea a Partidului Taranesc si a
    unei parti dintre deputatii Platformei Civice de guvernamant.
    Contra initiativei au votat deputatii Aliantei Stangii
    Democratice.

    Comisia parlamentara pentru politici sociale si cea pentru sanatate
    au termen pana la 1 septembrie sa-si prezinte concluziile asupra
    proiectului. Presedintele polonez Bronislaw Komorowski a anuntat ca
    el se va opune inaspririi legislatiei avorturilor, pornind de la
    premisa ca actuala legislatie reprezinta forma cea mai buna de
    compromis necesar astfel incat sa nu “constranga oamenii la acte de
    eroism”, avand in vedere ca pastrarea unei sarcini rezultate din
    viol sau incest ar trebui sa fie o chestiune de decizie personala
    si nu sa fie impusa prin lege.

    Presa poloneza se asteapta insa ca tema avorturilor sa devina
    prioritara in campania electorala pentru alegerile parlamentare din
    9 octombrie, avand in vedere ca fundatia initiatoare a anuntat ca
    va face lobby intens pe langa politicienii partidelor, iar partidul
    Lege si Justitie, sustinut puternic de reprezentantii Bisericii
    Catolice, a profitat deja de ocazie, iesind cu declaratii de genul
    “pantecele matern a devenit in Polonia locul unor crime fara
    numar”.

    Newsweek Polska citeaza statistici conform carora 45% dintre
    polonezi sunt in favoarea legalizarii avorturilor la cerere, in
    timp ce 50% sunt impotriva. Datele oficiale sustin ca in fiecare an
    in tara au loc numai cateva sute de avorturi, insa surse
    neguvernamentale situeaza cifra la peste 150.000, majoritatea
    efectuate ilegal in spitale, la fel ca la inceputul anilor ’80.
    Conform unui studiu citat de Warsaw Business Journal, un avort la
    negru costa in Polonia intre 250 si 750 de euro.

  • Bancpost vrea sa atraga fonduri oferind dobanda de 7,5% la depozitele in lei

    Suma minima pentru constituirea unui depozit este de 3.000 de
    lei, respectiv euro, iar maturitatea depozitului este de 4 luni.
    Pentru economiile in euro, banca plateste o dobanda de 4% pe an,
    iar pentru cele in lei de 7,5%.

    “Bancpost vrea sa le spuna Bravo tuturor clientilor responsabili cu
    gestionarea bugetelor lor şi care dovedesc maturitate financiara
    exploatandu-si la maxim veniturile”, a declarat Kyriakos Xydis,
    vicepresedinte executiv distributie retail in cadrul Bancpost.
    “Decizia de a apela la produse de economisire poate parea un lucru
    de domeniul cotidianului. Pentru noi, insa, este un motiv sa
    recompensam responsabilitatea cu un sincer ‘bravo’”, a adaugat
    el.

    Optional, la constituirea depozitului se ofera un card de credit
    American Express (in conditiile in care clientul se incadreaza in
    politica de creditare a Bancpost), cu taxa de emitere a cardului si
    comision anual zero pe primele 6 luni.

    Bancpost, a noua banca din Romania dupa valoarea activelor, este
    membra a grupului elen Eurobank EFG, cu active totale de 83,2
    miliarde de euro la finele primului trimestru. Grupul are peste
    22.500 de angajati si ofera produsele si serviciile sale prin
    reteaua proprie de peste 1.600 sucursale si puncte de vanzare.

  • Elena Udrea, despre huiduielile de dupa meciul lui Bute: Nicio fapta buna nu ramane nepedepsita

    Ea a adaugat ca multi spectatori nu au inteles ca Bute nu i-a multumit ca unui
    politician, ci unui om care s-a implicat foarte mult in organizarea
    galei respective.

    Dupa victoria cu Jean Paul Mendy, Bute a spus ca este mandru ca
    este roman si ca a putut aduce bucurie poporului roman. El a
    multumit si fanilor din Quebec (Canada), in limba franceza,
    incheind cu: “Traiasca Quebec, Traiasca Romania”. Apoi, Bute s-a
    indreptat spre locul in care se afla ministrul Dezvoltarii
    Regionale si Turismului, Elena Udrea, spunand: “Vreau sa va
    multumesc, doamna ministru”, moment in care publicul a inceput sa
    huiduie. Bute le-a spus atunci spectatorilor: “Nu e corect,
    datorita doamnei sunt aici in fata dumneavoastra”.

    Ministerul Dezvoltarii si Turismului a incheiat un contract de 1,93
    milioane de euro, fara TVA, cu o firma detinuta de Rudel Obreja
    pentru promovarea brandului national turistic la gala. Din valoarea
    totala a contractului, aproape 600.000 de euro sunt pentru
    expunerea brandului pe ringul de box, organizatorul galei
    asumandu-si o audienta de 2,45 milioane de persoane, dintre care
    1,52 milioane in direct. “Sunt unii care contesta utilitatea
    folosirii acestor sume pentru organizarea meciului precum si
    implicarea MDRT. Acestora, inclusiv domnului Voiculescu, le
    transmit ca nu i-a oprit nimeni pana acum sa sponsorizeze si sa
    organizeze un meci al lui Lucian Bute in Romania, pentru a
    demonstra ca sustin valorile romanesti”, a afirmat Udrea.

    Meciul de titlu mondial, difuzat de Pro TV, dintre Lucian Bute si
    Jean Paul Mendy a fost urmarit de 4,5 milioane de telespectatori
    romani, cea mai mare audienta avuta in ultimii 20 de
    ani de o competitie sportiva transmisa in Romania. In intervalul
    orar 23.19 – 23.34, Pro TV a inregistrat pe intreg publicul din
    mediul urban o medie de audienta de 22,5 rating si 58,7 procente
    din cota de piata.

    Mai mult pe
    www.mediafax.ro
    .

  • Incidentul diplomatic romano-rus, confirmat de NATO

    Anders Fogh Rasmussen a admis ca presedintele rus Dmitri
    Medvedev “s-a referit la acest subiect in cadru diplomatic
    confidential si in termeni potriviti acestui cadru”. Totodata,
    Rasmussen a adaugat ca “ambasadorul roman la NATO, Sorin Ducaru,
    i-a raspuns in acelasi cadru si in aceeasi termeni”, dar a evitat
    sa dea alte detalii despre aceste “neintelegeri bilaterale”.

    Intr-un articol publicat in aceasta saptamana pe site-ul
    cotidianului Moskovski Komsomolet se afirma ca presedintele rus, Dmitri Medvedev,
    a facut declaratii dure la adresa lui Basescu, in timpul summitului
    Rusia – NATO de la Soci. Ziarul facea referire la declaratiile
    facute de presedintele roman in legatura cu Ion Antonescu,
    reamintind ca, la inceputul razboiului, Romania a luptat de partea
    Germaniei naziste. La reuniunea de la Soci, participantii si-au
    exprimat indignarea in legatura cu declaratiile lui Basescu, care
    exprima pozitii antiruse si, prin aceasta afirmatie, s-ar fi
    alaturat celor care au inceput razboiul. “Nu l-am auzit niciodata
    pe presedinte vorbind atat de dur”, a afirmat un inalt oficial rus,
    citat de Moskovski Komsomolet.