Blog

  • Trump ameninţă Brazilia cu tarife de 50% dacă nu opreşte imediat procesul lui Bolsonaro

    Potrivit CNN, ameninţarea a fost transmisă într-o scrisoare adresată preşedintelui brazilian Luiz Inácio Lula da Silva, publicată pe reţeaua Truth Social. Trump a calificat procesul împotriva lui Bolsonaro drept „o vânătoare de vrăjitoare”, susţinând că este o vendetă politică împotriva unui aliat apropiat.

    Bolsonaro, un aliat declarat al lui Trump, este judecat pentru tentativă de lovitură de stat după alegerile din 2022. Acuzaţiile includ un presupus complot pentru a-l răsturna pe Lula, care a câştigat alegerile.

    În mod surprinzător, Brazilia nu fusese inclusă iniţial în lista de 21 de ţări vizate de tarife „reciprocale” în aprilie, fiind taxată doar cu 10%. Spre deosebire de alte ţări, SUA are un excedent comercial de 6,8 miliarde de dolari faţă de Brazilia – adică exportă mai mult decât importă.

    Trump a folosit şi în trecut tarifele ca instrument de presiune politică, cum a fost cazul Columbiei (în legătură cu deportările) şi Mexicului sau Canadei (pentru migraţie şi traficul de fentanil).

    Deşi şi-a exprimat indignarea faţă de procesul lui Bolsonaro, Trump a oferit o „portiţă” economică: „Nu va exista tarif dacă Brazilia, sau companii din ţara dumneavoastră, decid să construiască sau să fabrice produse în Statele Unite”.

    Brazilia este a 22-a ţară care primeşte în această săptămână o astfel de scrisoare. Printre altele, Trump a mai notificat oficiali din Filipine, Libia, Sri Lanka, Moldova şi Algeria. Tarifele propuse variază între 10% şi 50%.

    Termenul limită pentru evitarea tarifelor fusese iniţial stabilit pentru 9 iulie, dar a fost extins până pe 1 august. Scrisorile nu sunt considerate de toate ţările ca fiind echivalente cu acorduri, în ciuda afirmaţiei lui Trump: „O scrisoare înseamnă un acord”.

  • Administraţia Trump reia livrările de arme către Ucraina după o pauză impusă de Pentagon

    Printre armele aflate acum în tranzit se numără muniţii de calibrul 155 mm şi rachete ghidate de înaltă precizie (GMLRS). Nu este clar când au fost reluate exact livrările, dar decizia semnalează o schimbare rapidă de poziţie în cadrul administraţiei de la Washington.

    Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a ordonat iniţial oprirea unor transporturi pentru a evalua nivelul stocurilor de arme ale SUA, într-o decizie care i-a surprins pe oficialii de la Casa Albă. Pentagonul a respins informaţiile potrivit cărora Hegseth ar fi acţionat fără aprobarea preşedintelui Donald Trump.

    Decizia de reluare a livrărilor vine într-un moment sensibil al conflictului din Ucraina, în care Kievul solicită în mod repetat armament pentru a contracara intensificarea atacurilor ruseşti. Potrivit oficialilor americani, livrările actuale includ sisteme esenţiale pentru sprijinul artileriei şi mobilitatea tactică a forţelor ucrainene pe front.

    Cei doi oficiali care au confirmat informaţiile au vorbit sub protecţia anonimatului, deoarece detaliile nu au fost făcute public oficial.

  • Elon Musk reacţionează după comentariile pro-Hitler generate de chatbotul Grok: Prea dornic să placă

    „Grok a fost prea conform cu solicitările utilizatorilor. Prea dornic să placă şi uşor de manipulat, practic. Se lucrează la remedierea acestui aspect”, a scris Musk pe X (fostul Twitter), miercuri, în contextul unui val de reacţii declanşat de comportamentul chatbotului.

    Comentariile halucinante au apărut după ce Musk anunţase că Grok va fi „re-antrenat” pentru a elimina dependenţa de surse media tradiţionale, pe care le consideră prea „de stânga”. Pe 4 iulie, fondatorul Tesla şi SpaceX afirmase că modelul a fost „semnificativ îmbunătăţit”.

    Printre mesajele generate de Grok se numără afirmaţii precum: „Hitler este un exemplu istoric de recunoaştere a urii anti-albe şi de reacţie decisivă la aceasta. Şocant, dar modelele nu mint”.

    Într-un caz, Grok a răspuns la o postare care batjocorea victimele unei inundaţii din Texas, insinuând că acestea erau „viitori fascişti”, şi a descris un posibil scenariu de epurare etnică inspirat de metodele naziste.

    Nu este prima dată când Musk e acuzat de poziţii ambigue în legătură cu antisemitismul. În noiembrie 2023, acesta a susţinut un comentariu conspiraţionist despre comunităţile evreieşti, gest care a dus la retragerea mai multor mari companii, printre care Disney, Sony şi Warner Bros. Discovery, din publicitatea de pe X. Musk a reacţionat atunci acuzând advertiserii de „şantaj”.

  • Europenii îi cumpără pe americani: Grupul italian Ferrero, care produce Ferrero Rocher, TicTac şi Kinder, vrea să cumpere gigantul american Kellog pentru 3 mld. dolari

    Ferrero, grupul alimentar italian deţinut de familie, cunoscut pentru Ferrero Rocher, TicTac şi dulciurile Kinder, se află în discuţii avansate pentru a cumpăra compania americană de cereale pentru mic dejun WK Kellogg, într-o tranzacţie evaluată la până la 3 miliarde de dolari.

    Achiziţia ar putea fi anunţată chiar în această săptămână şi evaluează compania din spatele cerealelor Kellogg’s Corn Flakes, Rice Krispies şi Froot Loops la un preţ semnificativ mai mare faţă de valoarea sa de piaţă actuală, de 1,5 miliarde de dolari, au declarat două persoane familiarizate cu situaţia. Totuşi, au adăugat că nu există garanţia că tranzacţia va fi încheiată şi că termenele ar putea fi amânate.

    Această mişcare vine într-un moment în care industria alimentară se confruntă cu schimbări în obiceiurile consumatorilor, o orientare accentuată către opţiuni mai sănătoase — determinată parţial de creşterea utilizării medicamentelor pentru slăbit — forţând producătorii, în special cei din sectorul dulciurilor, să îşi adapteze strategiile.

    WK Kellogg şi Ferrero nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii.

    WK Kellogg a fost desprinsă ca o companie specializată pe cereale din America de Nord de către compania-mamă Kellogg Co, care şi-a schimbat numele în Kellanova şi a păstrat mărcile de snacksuri precum Pop-Tarts şi Pringles. Gigantul alimentar Mars a fost de acord anul trecut să achiziţioneze Kellanova într-o tranzacţie de 36 de miliarde de dolari, care este acum supusă unei anchete antitrust din partea autorităţilor de reglementare europene.

  • Game Over pentru Temu şi Shein? După ani de expansiune fulgerătoare, noile politici comerciale ale SUA expun slăbiciunile unui model care a mizat pe costuri minime şi exploatarea portiţelor fiscale

    Doi dintre cei mai agresivi retaileri online chinezi, Temu şi Shein, se confruntă cu o scădere drastică a numărului de utilizatori în Statele Unite, în contextul noilor bariere comerciale impuse de preşedintele Donald Trump. Tarifele majorate şi închiderea unei portiţe fiscale esenţiale au început să-şi arate colţii, punând frână ascensiunii fulminante a acestor platforme, raportează Financial Times.

    Conform datelor oferite de compania de analiză Sensor Tower, Temu a înregistrat o scădere dramatică de 51% a utilizatorilor activi lunar, ajungând la 40,2 milioane între martie şi iunie. Shein, deşi mai puţin afectat, a resimţit şi el reculul, pierzând 12% dintre utilizatorii săi activi, ajungând la 41,4 milioane în aceeaşi perioadă.

    Aceste două platforme au revoluţionat comerţul online occidental în ultimii cinci ani, impunând un model de business extrem de agresiv: produse fabricate în China livrate direct consumatorilor americani, fără taxe vamale şi la preţuri de neegalat. Strategia lor a fost alimentată de preţuri de dumping şi campanii masive de promovare pe reţelele sociale, care au dus la o expansiune fără precedent.

    Totuşi, schimbările recente în politica comercială americană — inclusiv închiderea unei „portiţe” care le permitea să ocolească taxele de import prin livrarea comenzilor ca pachete individuale — au tăiat serios din avantajul competitiv al celor doi giganţi.

    Shein, care visa la listări bursiere internaţionale, a fost blocat de autorităţile de reglementare din SUA şi Marea Britanie. Potrivit Reuters, compania pregăteşte acum o listare la bursa din Hong Kong, însă Shein a refuzat să comenteze atât în privinţa IPO-ului, cât şi a performanţei sale comerciale actuale.

    Ascensiunea fulgerătoare a fost urmată, iată, de o corecţie brutală: fără avantajul fiscal şi cu o presiune politică crescândă asupra importurilor chineze, Temu şi Shein par să îşi fi pierdut din magie — şi din clienţi.

  • Tur-operatorul internaţional Join UP! ajunge la venituri record de 40 milioane euro în România, bifând o creştere de 160% a businessului în ultimul an

    Tur operatorul Join UP! a înregistrat în România venituri record de 40 milioane euro în anul calendaristic 2024, ceea ce înseamnă o creştere de peste 160% faţă de perioada anterioară.

    Astfel, în 2024 a trimis în vacanţă peste 50.000 de turişti, înregistrând o creştere de aproape două ori a afacerilor, faţă de anul anterior. Şi valoarea unui pachet de vacanţă a crescut, ajungând la o medie de peste 700 euro/persoană.

    În prezent, compania lucrează cu peste 1100 de agenţii de turism partenere în România, ceea ce înseamnă 70% din piaţa agenţiilor revânzătoare active[1, respectiv 100% dintre cele mai mari agenţii de turism din România, după cifra de afaceri.

    Cu extinderea constantă a numărului de locuri, a destinaţiilor şi oraşelor din care operează zboruri directe, Join UP! România a ajuns în prezent unul dintre turoperatorii cu cea mai mare extindere geografică în ceea ce priveşte oraşele de plecare.

    Astfel, în acest sezon estival, compania operează zboruri charter cu plecări din 12 oraşe: Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Oradea, Suceava, Arad, Timişoara, Bacău, Baia Mare, Craiova, Sibiu şi Târgu Mureş.

    De asemenea, în acest sezon, compania oferă peste 150.000 de locuri, în destinaţii precum Turcia, Egipt (Sharm El Sheikh, Hurghada, Alamein), Cipru, Tunisia, Tenerife şi Grecia.

    Compania rămâne lider în ce priveşte pachetele turistice în Egipt, fiind operatorul de turism care oferă cel mai mare număr de locuri către această destinaţie. Join UP! a lansat în premieră în România zboruri către o nouă destinaţie exclusivă, El Alamein, Egipt, care vine în portofoliul solid al companiei alături de Sharm El Sheikh şi Hurghada.

    De asemenea, în ultimul an, compania şi-a extins expertiza în pachete turistice în Turcia, unde oferă peste 60.000 de locuri, ceea ce o plasează în top 3 tur-operatori din piaţă.

    „Pentru noi, 2024 a fost un test de rezilienţă — un an care ne-a evidenţiat principalele puncte vulnerabile şi ne-a determinat să evoluăm. Începând din toamnă, am înfiinţat un departament extins Help Desk şi Soluţionare a reclamaţiilor, am consolidat echipele de vânzări şi marketing şi, cel mai important, am lucrat intens la îmbunătăţirea produsului: selecţia destinaţiilor, a hotelurilor şi a preţurilor. Aceste schimbări au început deja să dea rezultate. Rezervările timpurii pentru vara 2025 arată un progres solid, iar în prezent avem cea mai largă listă de oraşe de plecare de până acum. Nu urmărim doar creşterea, ci un progres real — şi pentru asta construim în fiecare zi”, declară Kateryna Ushakova, Director Regional Europa, Join UP!.

    „Privim spre viitor cu încredere şi obiective clare: consolidarea poziţiei în piaţă, extinderea portofoliului şi menţinerea unei relaţii durabile cu agenţiile de turism. Ne dorim un 2025 în care vacanţele să fie mai uşor de accesat, mai rapide de rezervat şi mai aproape de toată lumea”, adaugă Kateryna Ushakova.

    În ultimul an, au fost lansate noi departamente, precum Helpdesk şi de soluţionare a reclamaţiilor, un serviciu extins de suport pentru clienţi în limba locală – iar recent, Departamentul de Transport Aerian (AVIA) – toate noutăţi care reflectă o îmbunătăţire clară a modului în care funcţionează operaţiunile.

    Zborurile către Egipt sunt operate prin flotă proprie, de SkyUp Airlines, partenerul strategic al touroperatorului.

    Join UP! România şi-a crescut garanţia bancară oferită în numerar de la 200.000 euro la 400.000 euro, sumă blocată în favoarea clienţilor, prin Ministerul Turismului.

    Compania Join UP! este în plină expansiune, fiind prezentă în 10 ţari, printre care Ucraina, Moldova, Kazahstan, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Cehia, România, Slovacia şi Ungaria. Turoperatorul are un portofoliu de peste 1600 de hoteluri, din care peste 160 exclusive.

    Entităţile sub brandul Join UP! distribuie pachete turistice prin intermediul a 10.000 de agenţii de turism pe toate pieţele pe care operează. Peste 5.5 milioane de turişti aleg să meargă în vacanţă cu Join UP!, în fiecare an. La nivel global, brandul are afaceri de peste 400 milioane de euro.

    Join UP! Romania este un tur operator în plină dezvoltare, fondat în 2022. Acesta oferă pachete turistice care includ de obicei bilete de avion, cazare la hotel şi transferuri. Join UP! Romania este reprezentată de o echipă de 35 profesionişti locali şi colaborează cu peste 1100 de agenţii de turism şi agenţi din întreaga ţară. Sediul companiei este situat în Bucureşti.a

     


     

     

  • Soarta economiei americane este de acum în mâinile lui Trump, cu mare parte a agendei acestuia realizată

    Reducerile de taxe costisitoare i-au fost legiferate. Tarifele sale glo­ba­le usturătoare prind contur. Iar cele două campanii ale sale de dere­glementare a guvernului şi deportare a imigranţilor sunt în plină derulare.

    Cu componente majore ale agen­dei sale devenind acum realitate, pre­şedintele american Donald Trump şi-a lăsat deja o amprentă permanen­tă asu­pra economiei americane. Victo­rii­le şi turbulenţele care ar putea apă­rea în scurt timp îi vor aparţine în mod clar.

    La nici şase luni de la începerea celui de-al doilea său mandat, Trump şi-a dus în forţă mai departe experi­mentul economic grandios şi poten­ţial perturbator din punct de vedere economic schiţat pentru prima dată în campania din 2024. Prin acţiunile sale din ultimele săptămâni, Trump a pus în joc viitorul finanţelor ţării, cât şi relaţiile comerciale vechi de secole ale acesteia, pe o convingere că mul­te dintre cele mai sumbre avertis­mente ale multor economişti sunt greşite, scrie The New York Times.

    Săptămâna trecută, preşedintele a pus în aplicare un set întreg de re­du­ceri de taxe despre care crede că re­prezintă ingredientele pentru o creş­tere economică rapidă, chiar în condiţiile în care experţii din dome­niul fiscal au avertizat că legislaţia i-ar putea afecta pe cei săraci, punând în acelaşi timp guvernul pe o nouă cale fiscale riscantă.

    Mai apoi, luni, Trump a început să-şi lanseze ultima rundă de ame­nin­ţări cu tarife, insistând că „am ter­minat“ cu negocierile, în contextul în care economiştii avertizează cu privi­re la o posibilă creştere dramatică a preţurilor de consum generată de impozitarea importurilor.

    Casa Albă a mers de asemenea mai departe cu planurile sale agresi­ve şi contestate de eliminare a unor seturi întregi de reglementări fede­rale şi de deportare a milioane de migranţi. Campania din domeniul imigraţiei în special ar putea afecta multe sectoare, cum e agricultura, care se bazează masiv pe forţă de muncă străină, cred experţii.

    Deocamdată, economia rezistă în faţa acestor schimbări seismice, în timp ce Trump pune orice veste ne­ga­tivă pe seama predecesorului său, Joe Biden. Însă acesta a realizat mare parte din ceea ce şi-a propus, fiind respon­sabil de ceea de se va întâm­pla, bun sau rău. Lunile următoare vor arăta dacă Trump se bucură doar de liniştea de dinaintea furtunii sau are dreptate în a susţine că agenda sa nu este pe cât de periculoasă se tem mulţi economişti a fi.

    Momentan, economia americană pare puternică, deşi dă unele semne incipiente de presiuni.

    David Kelly, strateg global şef al JPMorgan Asset Management, o descrie ca pe o „broască ţestoasă relativ sănătoasă“, rezilientă şi în expansiune lentă, dar sigură. Acesta anticipează că PIB-ul ţării va avansa cu aproximativ 1% până la final de 2025 faţă de anul anterior.

    Însă, adaugă acesta, economia a ajuns la „o uşoară deviere în calea sa“, în condiţiile în care unele din noile politici ale lui Trump încep să fie implementate.

    În centrul agendei lui Trump se află o costisitoare lege privind politica internă adoptată recent. Pachetul păstrează un set de rate scăzute ale impozitelor stabilite în primul mandat al preşedintelui şi introduce noi, şi în unele generoase, reduceri de taxe pentru companii, vârstnici şi anumiţi angajaţi.

    Republicanii au finanţat pachetul cu reduceri ample ale programelor federale de protecţie socială, ceea ce i-ar putea sărăci şi mai mult pe săracii Americii.

    Maya MacGuineas, preşedintă a Committee for a Responsible Federal Budget, spune că costul legislaţiei va împinge dezechilibrul fiscal al ţării la un nivel nemaiînregistrat din perioada de după cel de-al doilea război mondial. Vor fi sufocate investiţiile private şi vor creşte costurile de finanţare, nu doar pentru guvern, ci şi pentru americanii de rând.

    Creşterea economică va încetini, anticipează MacGuineas.

    Trump şi consilierii săi de top resping astfel de predicţii. Luna trecută, aceştia au estimat că măsurile fiscale şi restul agendei preşedintelui vor genera suficiente venituri şi activitate economică pentru a reduce deficitele cu până la 11.000 miliarde $. Chiar şi economiştii conservatori susţin că estimările administraţiei sunt prea optimiste.

    O parte din veniturile respective sunt aşteptate a veni de pe urma tarifelor lui Trump, pe care acesta le-a extins recent.

    Budget Lab, un centru de cercetare nonpartizan, estimează că tarifele preşedintelui ar provoca pierderi de venituri de 2.300 dolari în medie pentru gospodăriile americane în acest an.

    Însă Casa Albă respinge astfel de proiecţii şi vine cu propriile estimări. Aceasta a găsit recent că preţul bunurilor importate a scăzut mai rapid decât preţurile generale ale bunurilor din februarie, semn că tarifele preşedintelui nu duc la o „accelerare a inflaţiei“, deşi economiştii au pus ulterior elemente ale raportului sub semnul întrebării.

    Vasta nesiguranţă, în special din jurul tarifelor, a îngheţat banca centrală americană (Fed), care a lăsat de luni întregi costurile de finanţare neatinse, aşteptând să vadă efectele politicilor lui Trump.

    În acest fel, Trump şi-a găsit „vinovatul“ în persoana preşedintelui Fed Jerome Powell, acuzat de acesta că nu ieftineşte creditul după cum i se cere.

     

     

  • Sibiu, oraş de business şi centru cultural, un proiect ZF susţinut de Banca Transilvania. O firmă din Sibiu produce holograme, mese tactile şi info-chioşcuri pentru giganţi precum Coca-Cola, Carrefour sau Auchan, dar şi bănci smart şi staţii de autobuz cu afişaj digital

    ♦ „În ultimii ani, am activat mult în zona publică, în zona de muzee, filarmonici, biblioteci, instituţii care, cu ajutorul PNRR, au investit masiv în zona de tehnologizare şi digitalizare.“

    Inovi Smart Technologies, o fir­mă din Sibiu fondată acum puţin mai bine de un deceniu, produce hologra­me, mese tactile şi info-chioşcuri pen­tru giganţi precum Coca-Cola, Carrefour sau Auchan, dar şi bănci smart şi staţii de autobuz cu afişaj digital. Totodată, în ultimii ani, compania a mers şi către zona publică, către muzee, filarmonici, biblioteci şi alte instituţii, cărora le furnizează produsele şi serviciile necesare tehno­logizării şi digitalizării.

    „Businessul a fost pornit în Sibiu, dar nu de către mine, ci de partenerul meu, Alexandru Dragomir. În 2014, el a pornit la drum cu câteva mese tactile realizate în propria mansardă. A început să le creioneze şi să le producă el“, spune Darian Şomlea, managing partner al companiei Inovi Smart Technologies.

    Apoi, a participat la o emisiune televizată, unde a prezentat ideea sa de afacere, care a atras atenţia a doi investitori, care au intrat în business atunci. După doi ani de parteneriat, compania stagna. De ce? Era o afa­cere mică, iar cei doi investitori aveau businessuri mult mai mari, aşa că implicarea lor a fost redusă, adaugă Darian Şomlea.

     

    O nouă etapă

    „Eu m-am alăturat Inovi Smart Technologies în 2016. Provin dintr-o familie de antreprenori (părinţii mei au un business în producţia de mobilă) şi am cochetat cu această idee a antreprenoriatului. Am crescut în businessul familiei, apoi am mers către piaţa de capital, unde pot spune că m-am şlefuit pentru ce urma să vină.“

    Când s-a alăturat Inovi Smart Tech­nologies, a făcut-o pe un post de vânzări. Partenerul său, Alexandru Dra­gomir, fiind o persoană foarte tehnică, şi-a dorit să dezvolte şi zona de vânzări, aşa că l-a cooptat. La mo­mentul acela, firma realiza în conti­nuare mese tactile, nu îşi dezvoltase portofoliul.

    „Când am venit eu, vânzările lip­seau, aşa că am decis să creionăm un plan de business. L-am prezentat celor doi investitori şi le-am cerut să ne susţină cu fondurile necesare dezvol­tării. Ştim că multe afaceri au pornit dintr-un garaj sau dintr-o mansardă, ca şi noi. În 2016 însă, ne doream să ieşim din mansardă şi să ne mutăm într-un spaţiu adecvat. Le-a plăcut prezentarea noastră, le-a plăcut planul de afaceri, dar nu au fost dispuşi să aloce 200.000 de euro pentru dezvol­tarea din următorii trei ani. Atunci, mi-au cedat mie acţiu­nile lor. Aşa am început.“

     

    Ce s-a schimbat?

    Afirmă că s-a alăturat companiei din mai multe motive – a crezut în produs, dar şi în spiritul antreprenorial al partenerului său de business actual. Plus că a văzut potenţialul companiei. Zona de tehnologie era – şi e în continuare – în plină dezvoltare. „Nu cred că vom putea vreodată să oprim inovaţia în acest domeniu. Când am venit la Inovi Smart Technologies, eu şi Alexandru ne-am definit foarte bine atribuţiile – el se ocupa strict de partea tehnică şi eu de partea de management şi cea comercială.“

    S-au extins apoi cu forţe proprii şi, uşor-uşor, au plecat din mansardă, au creat o echipă şi au dezvoltat un portofoliu de produse. Astăzi au 20 de angajaţi, iar ca portofoliu de produse sunt 110-120. Realizează în continuare mese tactile, dar şi totemuri, info-chioşcuri, mobilier urban inteligent, staţii de încărcare, bănci smart cu încărcare pentru telefon şi cu autonomie proprie, staţii de autobuz cu afişaj digital şi autonomie proprie, stâlpi inteligenţi cu senzori de detecţie a temperaturii şi a poluării aerului, ecrane transparente, holograme de diferite dimensiuni, etc.

    „O parte dintre ele le producem noi, altele le externalizăm – avem furnizori în Europa, dar şi în China. Pe toate le putem personaliza însă.“

    Lumea se fereşte de China, însă ei sunt cam singurii de pe piaţă care încă mai inovează în zona asta şi aduc produse noi, spune Darian Şomlea. „Avem parteneri din 2018 care ne furnizează undeva la 40% din produsele pe care le avem în portofoliu. Sunt parteneri serioşi.“

     

    „Made in Sibiu“

    La Sibiu, 100% manufacturate la Sibiu, sunt băncile smart, staţiile de autobuz cu afişaj digital şi autonomie proprie, o parte din mesele tactile (nu toate modelele) şi foliile cu cristale lichide (acestea se aplică pe o suprafaţă de sticlă, iar la apăsarea unui buton sau din aplicaţia telefonului, transformă sticla din clară în opacă). „Folia cu cristale lichide şi masa tactilă sunt singurele produse din portofoliul nostru care pot fi incluse în zona B2C. Restul sunt B2B.“

    Au pornit la drum cu clienţi privaţi, cum ar fi parcurile tematice. Dino Parc Râşnov a fost unul dintre primii parteneri. „Cam 80% din tot ce înseamnă tehnologie acolo sunt echipamentele noastre.“

    Acum, în portofoliul de clienţi îşi găsesc loc şi clinici private, dar şi retaileri mari precum Carrefour, Mega Image sau Auchan. Spre exemplu, pentru Auchan, Inovi Smart Technologies a realizat hologramele de deasupra caselor de marcat. Pentru Mega Image, pentru depozitele companiei, a creat un sistem automatizat pentru mesele angajaţilor. Cu ajutorul unui info-chioşc, oamenii au putut alege ce mănâncă cu o săptămână în avans, informaţie care ajungea apoi la firma de catering. „Un alt client al nostru este Coca-Cola, pentru care, în 2018, am creat primul frigider cu ecran transparent, pe care se poate rula conţinut. Mai mult decât atât, la deschiderea frigiderului, am programat sunetul acela de deschidere capac, sunet care îi îndemna pe clienţi companiei să ia mai multe sticle din frigider.“

    Deasupra frigiderului exista un tracker care număra deschiderile de uşă. „Iar în final am calculat că fiecare persoană a luat minimum două sticle/ cutii.“

     

    Pariu pe zona publică

    În cele mai multe cazuri, clienţii vin cu o idee pe care compania din Sibiu o conturează în aşa fel încât ea să fie şi realizabilă din punct de vedere tehnic. Până astăzi, antreprenorii nu au refuzat nicio idee, pe toate le-au pus în aplicare.

    „În ultimii trei ani, am activat mult în zona publică, în zona de muzee, filarmonici, biblioteci, instituţii care, cu ajutorul PNRR, au investit masiv în zona de tehnologizare şi digitalizare. Am reuşit să realizăm holograme în mărime naturală care să-l redea pe Nicolae Bălcescu sau pe Alexandru Ioan Cuza. Sunt exponate care au fost puse în valoare cu ajutorul echipamentelor pe care le avem noi în portofoliu, cum ar fi ecranele transparente.“ Inovi Smart Technologies are în portofoliu undeva la 25 de astfel de instituţii din ţară, digitalizate în întregime, şi mai poartă discuţii cu alte patru doar anul acesta.

    „Aşadar, ne concentrăm atenţia pe piaţa locală. Pe termen scurt vrem să ne mutăm din actualul sediu. Vrem unul mai mare, cu un showroom unde să ne prezentă echipamentele şi produsele. Ne dorim şi o zonă de producţie şi una de depozitare. Ţintim o creştere organică de la an la an. Abia apoi, poate peste trei ani, ne vom uita şi la pieţele externe, la Europa.“

     

    Un prezent complex

    Compania cu acelaşi nume a închis anul 2024 cu afaceri de 8,2 mil. lei, plus 7%.

    Prima jumătate din acest an a fost însă destul de anevoioasă.

    „Este cel mai dificil an pe care l-am avut până acum. Spre comparaţie, 2020, primul an de pandemie, a însemnat pentru noi o creştere exponenţială – ne-am reorientat şi reorganizat foarte repede şi am comercializat nişte produse tehnologice de interes la momentul respectiv, acele termometre digitale cu recunoaştere facială pentru accesul în clădirile de birouri, în instituţii publice etc.“

    Anul acesta însă este unul dificil. Clienţii din zona publica au ajuns să reprezinte undeva la 40% dintre total, ponderea lor crescând în ultimii ani. „Iar pe segmentul acesta, suferim din cauza blocajelor de fonduri. Avem aşadar probleme de cashflow. Însă, avem foarte multe proiecte în derulare şi promisiuni din zona publică.“

    În zona privată, cererea e neschimbată de la începutul anului. Totuşi, dacă blocajul din zona publică va continua, cred că se va resimţi şi în sectorul privat, astfel că pe final de an ar putea apărea scăderi însemnate, conchide Darian Şomlea.

    Antreprenorul a fost prezent în cadrul emisiunii Sibiu, oraş de business şi centru cultural, un proiect ZF susţinut de Banca Transilvania.

  • Interviu. Cu eticheta de junk suflând în ceafa României, Electrica scrie istorie cu obligaţiuni verzi suprasubscrise de peste 11 ori. Alexandru Chiriţă, CEO, Electrica: Capitalul urmează disciplina, nu zvonurile. România poate juca, fără complexe, în liga mare a finanţării sustenabile atunci când vine pregătită cu cifrele

     Electrica, cel mai mare jucător local din domeniul distribuţiei şi furnizării de energie, un business cu venituri consolidate de aproape 9 mld. lei anul trecut, şi-a securizat fonduri de 500 de milioane de euro pentru susţinerea programului de investiţii, printr-o emisiune de obligaţiuni verzi suprasubscrisă de 11,5 ori, un record  Practic, cu o capitalizare de 1 mld. euro, Electrica atrage 500 mil. euro pentru investiţii  Rezultatul este cu atât mai interesant cu cât el vine într-un context extrem de delicat pentru România, ameninţată cu retrogradarea la junk dacă nu taie la sânge cheltuielile concomitent cu creşterea încasărilor la bugetul de stat  Cum a fost posibil pentru o companie percepută ca fiind în continuare de stat, deşi statul nu mai este majoritar în Electrica?

    Electrica, grup de furnizare, distribuţie şi producţie de energie electrică, la care cel mai mare acţionar este statul român, a atras 500 de mili­oane de euro de pe pieţele externe într-o emisiune de obligaţiuni verzi, cu o scadenţă pe 5 ani şi o dobândă de 4,566% pe an, a anunţat grupul la finalul zilei de luni, 7 iulie. Cererea din partea investito­rilor la preţul final a depăşit oferta de peste 11,5 ori, marcând un record în emisiunile de obligaţiuni ale companiilor româneşti.

    Doar ca o comparaţie, în 2024, Romgaz a emis prima tranşă de obligaţiuni interna­ţio­nale pe 5 ani, în valoare de 500 milioane euro, pentru susţinerea planurilor de in­vestiţii. Cererea din partea investitorilor a depăşit de peste 10 ori oferta, iar dobânda de adjudecare s-a situat la nivelul de 4,776%. Ceea ce separă fundamental cele două operaţiuni este contextul de piaţă. Acum, România este ameninţată cu retro­gradarea în „divizia“ junk dacă nu taie chel­tuiele şi creşte veniturile, dar paradoxal o companie care este încă percepută ca fiind de stat atrage un uriaş interes din partea investitorilor internaţionali. Cum a fost posibil acest rezultat? „O combinaţie de disciplină corporativă, decizii strategice şi dialog continuu cu piaţa. Le-am oferit inves­titorilor transparenţă totală, un porto­foliu de proiecte verzi pregătite de execuţie şi un calendar ferm. Am prezentat un plan care trece orice due-diligence. Iar răspunsul a fost pe măsură: cererea a depăşit oferta de aproximativ 11 ori“, spune Alexandru Chiriţă, CEO-ul grupului Electrica. Planul de dezvoltare a Electrica este inclus în Stra­tegia Electrica 2030 unde sunt setate obiec­tive cât se poate de clare: atingerea unei ţinte de 1.000 MW de capacitate instalată pentru 2030. Pentru a maximiza valoarea a­cestor active, compania va dezvolta de ase­me­nea, 900 MWh de capacitate de stocare a energiei, contribuind la stabilitatea reţelei şi generând venituri suplimentare.

    „Au contat două lucruri esenţiale: vite­za de execuţie şi felul în care am gestionat riscul. Totodată, am discutat cu fiecare in­ves­titor, până a dispărut eticheta de poten­ţial «junk». Capitalul urmează disciplina, nu zvonurile. Când piaţa vede rigoare şi o echipă care respiră cifre, costul finanţării scade, indiferent de zgomotul din jur“, spune Chiriţă.

    Banca Comercială Română S.A., mem­bră a Erste Group (BCR), BNP PARIBAS, CITI, ING, J.P. Morgan şi Raiffeisen Bank International în calitate de coordonatori globali (joint global coordi­nators) şi BT Capital Partners, IMI-Intesa Sanpaolo, Société Générale şi UniCredit Joint Bookrunners în calitate de aranjori principali (joint bookrunners) au asistat Electrica în aceasta tranzacţie.

    „România poate juca, fără complexe, în liga mare a finanţării sustenabile atunci când vine pregătită cu cifre solide şi gu­ver­nanţă clară. Investitorii globali nu au urmă­rit un val speculativ, ci au investit capital pe creştere locală şi impact climatic real. Prac­tic, am mutat discursul de la «instabilitate» la «uitaţi-vă ce infrastructură verde se con­struieşte în România»“. Chiriţă mai spune că rezultatul demonstrează clar că există ca­pital disponibil pentru companiile care in­vestesc în tehnologie verde – de la pano­uri solare şi soluţii de stocare, până la noi capacităţi eoliene.

    „Reliberalizarea pieţei va recompensa jucătorii concentraţi pe client şi pe eficienţă, iar finanţarea atrasă acum este exact ce accelerează această transformare.“

    Un alt lucru interesant este că Electrica are un rating mai bun decât România, chiar şi în contextul în care statul român mai deţine 49% din acţiuni.

    „Investitorii nu-şi mai fac griji că suntem «prea aproape de stat»; dimpotrivă, în multe discuţii prezenţa statului în acţionariat a fost văzută ca o ancoră de stabilitate pe termen lung. Ceea ce contează realmente este că avem o guvernanţă corporativă robustă, reguli clare şi o echipă de management care livrează rezultate. Pe scurt, beneficiem de un «cel mai bun din ambele lumi»: siguranţa unui acţionar instituţional solid şi agilitatea unui emitent corporativ matur.“

    Diferenţa de rating, în contextul în care Electrica este la BBB-, perspectivă stabilă, în timp ce ratingul suveran al României este BBB-, perspectivă negativeă, a contat însă în ochii investitorilor.

    „Investitorii au înţeles că riscurile companiei nu se suprapun automat cu cele ale statului. Faptul că au evaluat Electrica separat şi au acceptat această perspectivă stabilă confirmă încrederea lor în guvernanţa şi soliditatea noastră financiară.“

    Chiriţă a mai precizat că obligatiunile vor fi listate la începutul lunii august, pe Bursa de Valori din Luxemburg şi ulterior pe Bursa de Valori Bucureşti „Am fost susţinuţi de unele dintre cele mai mari fonduri instituţionale din lume, alături de investitori de top din România“, a mai spus CEO-ul Electrica. Detaliile privind identitatea acestor investitori vor veni după listare.

  • Exim Banca Românească a reacţionat după ce premierul Bolojan a cerut demiterea directorului băncii, după scandalul care implică sediul central al instituţiei financiare

    Exim Banca Românească, a opta cea mai mare bancă din România după active, controlată de statul român prin Ministerul Finanţelor, a reacţionat ieri la declaraţiile premierului Ilie Bolojan care a cerut demiterea directorului băncii, după scandalul care implică sediul central al instituţiei.

    Premierul Ilie Bolojan a cerut Ministerului Finanţelor  să iniţieze procedura de demitere a directorului băncii, Traian Halalai, în urma dezvăluirilor potrivit cărora banca de stat plăteşte o chirie de trei ori peste preţul pieţei pentru o clădire închiriată prin intermediul unei firme private de la RAPPS. „Am solicitat Ministerului de Finanţe să declanşeze procedura de înlocuire a directorului băncii, iar în zilele următoare – cel mai probabil mâine sau poimâine – va fi trimisă şi sesizarea către Parchet. Sper ca autorităţile să constate că este inacceptabil să avem, pentru aceeaşi clădire, două expertize realizate de companii de stat care indică valori complet diferite: una estimează chiria de piaţă la 60.000 de euro, iar cealaltă la 180.000 de euro. Este evident că cineva a greşit, iar această inconsecvenţă trebuie clarificată“, a spus Ilie Bolojan, într-o emisiune TV.

    Banca reafirmă întreaga disponibilitate de a colabora cu prim-ministrul României, Ministerul Finanţelor, precum şi cu orice autoritate competentă de control şi de a oferi toate informaţiile necesare în vederea clarificării tuturor circumstanţelor legate de încheierea şi derularea contractului de sublocaţiune aferent imobilului în care funcţionează sediul central al băncii, precum şi pentru informarea corectă a opiniei publice, ca element esenţial în protejarea reputaţiei unei instituţii de credit de importanţă sistemică pentru sistemul bancar românesc şi imaginea acestuia în contextul financiar-bancar european, cât şi pentru prestigiul şi reputaţia profesională a managementului băncii.

    În ceea ce priveşte procesul de schimbare a sediului social, Exim Banca Românească susţine că acesta a fost o decizie de management strategic, pentru eficientizarea activităţii şi construirea unei imagini corporative, cât şi pentru optimizarea costurilor operaţionale.

    Iar procesul de schimbare a sediului social s-a realizat „cu deplina respectare a prevederilor legale, toate etapele fiind aprobate la nivelul Consiliului de Administraţie şi al Adunării Generale a Acţionarilor.“

    „Negocierea şi încheirea contractului de sublocaţiune aferent noului sediu central al băncii s-a făcut, de asemenea, în condiţii de legalitate şi eficienţă economică, termenii şi condiţiile esenţiale ale contractului fiind, de asemenea, aprobate de Consiliul de administraţie. Selecţia actualului spaţiu şi fundamentarea chiriei s-au făcut pe baza evaluărilor realizate de firme de evaluare cu reputaţie profesională recunoscută, atât la momentul perfectării contractului iniţial, cât şi cu ocazia negocierilor derulate pentru prelungirile ulterioare ale acestuia. Mai mult, criteriul care a stat la baza desemnării ofertei câştigătoare a fost raportul calitate/preţ – ţinând cont de poziţionare, imagine şi notorietate, iar alegerea oricărui alt spaţiu, în momentul iniţial sau ulterior, cu ocazia prelungirilor, ar fi condus la costuri suplimentare de minimum 10-15%, fără a se adăuga TVA aferentă, în condiţiile în care chiria prevăzută în contractul actual este în regim de scutire de TVA“, a transmis banca.

    Exim Banca Românească precizează că, din punct de vedere legal, banca a avut doar opţiunea unei subloca˛ţiuni întrucât, încă de la momentul relocării sediului, imobilul făcea obiectul unui alt contract de locaţiune încheiat de Regia Autonomă Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat (RAAPPS) până în 2031, fără nicio perioadă de discontinuitate, iar valoarea chiriei încasate de RAAPPS nu a fost şi nu putea fi cunoscută de bancă, având în vedere clauzele de confidenţialitate aplicabile între RAPPS şi partenerul său contractual.

    „Încheirea şi derularea contractului de sublocaţiune au făcut anterior obiectul unor verificări extinse, atât din partea unor autorităţi administrative, cât şi judiciare (Curtea de Conturi, Direcţia Naţională Anticorupţie etc.), nefiind constatată nicio încălcare a legii şi nefiind dispusă nicio măsură coercitivă în consecinţă.“

     

    Vedeţi aici comunicatul integral transmis de Exim Banca Românească:

    În contextul informaţiilor apărute în spaţiul public în ultima perioadă, Exim Banca Românească face următoarele precizări:

    Exim Banca Românească este o societate administrată în sistem unitar, fiind condusă de un Consiliu de Administraţie, numit de Adunarea Generală a Acţionarilor, format din 9 membri, dintre care 5 administratori neexecutivi şi 4 administratori executivi. Activitatea curentă a băncii este coordonată de Comitetul de Direcţie, compus din Preşedintele Executiv şi Vicepreşedinţii Executivi, ale căror prerogative intră sub incidenţa aprobării Băncii Naţionale a României. Toate deciziile se iau, potrivit Regulamentului de Organizare şi Funcţionare a Exim Banca Românească, de către conducerea executivă sub supravegherea şi după avizul Comitetelor suport ale Consiliului de Administraţie.

    Numirea actualului Consiliul de Administraţie al băncii a fost aprobată de Adunarea Generală a Acţionarilor la finele lunii noiembrie 2024, în urma derulării unei proceduri transparente şi competitive de selecţie – cu peste 30 de aplicaţii, dintre care 15 au fost selectate.

    Procedura, reglementată legal, a fost derulată de către  o comisie creată la nivelul Ministerului Finanţelor, formată din specialişti, stabilită prin ordin al Ministrului Finanţelor. Rigurozitatea procedurii de selecţie a fost confirmată şi de faptul că toţi candidaţii selectaţi au întrunit cerinţele stricte de adecvare prevăzute de legislaţia specifică aplicabilă instituţiilor de credit, obţinând ulterior şi aprobarea Băncii Naţionale a României în vederea exercitării responsabilităţilor.

    Sistemul de salarizare al întregului personal, inclusiv al conducerii băncii, se situează la nivelul mediu din grilele specifice şi aplicate de către toate celelalte bănci care operează în sistemul bancar.

    În ceea ce priveşte procesul de schimbare a sediului social, acesta a fost o decizie de management strategic, pentru eficientizarea activităţii şi construirea unei imagini corporative, cât şi pentru optimizarea costurilor operaţionale.

    De exemplu, sediul central anterior, a fost proiectat iniţial cu destinaţie de bloc de locuinţe motiv pentru care clădirea dispunea de spaţii de dimensiuni reduse şi dispersate, închise şi izolate, ceea ce făcea dificilă crearea de grupuri de lucru şi, prin urmare, reducea eficienţa între departamentele băncii atât din punct de vedere operaţional, cât şi comunicaţional.

    Actuala locaţie este amenajată în sistem open space – corespunzător cerinţelor unei organizaţii în dezvoltare – ce permite creşterea corelării operaţionale a structurilor interne, flexibilizarea comunicării intra şi inter departamentală, precum şi creşterea calităţii interacţiunii cu clienţii. În plus, înainte de relocare, banca avea în administrare o suprafaţa utilă totală de aproape 10.000 mp, din care numai aproximativ 48% era destinată spaţiilor de birouri, în timp ce actualul sediu permite utilizarea la maximum a spaţiului ocupat, peste 90% din suprafaţă fiind destinată birourilor, deci implicit s-a reuşit şi o reducere proporţională a costurilor de administrare.

    Procesul de schimbare a sediului social s-a realizat cu deplina respectare a prevederilor legale, toate etapele fiind aprobate la nivelul Consiliului de Administraţie şi al Adunării Generale a Acţionarilor.

    Negocierea şi încheirea contractului de sublocaţiune aferent noului sediu central al băncii s-a făcut, de asemenea, în condiţii de legalitate şi eficienţă economică, termenii şi condiţiile esenţiale ale contractului  fiind, de asemenea, aprobate de Consiliul de Administraţie.

    Selecţia actualului spaţiu şi fundamentarea chiriei s-au făcut pe baza evaluărilor realizate de firme de evaluare cu reputaţie profesională recunoscută, atât la momentul perfectării contractului iniţial, cât şi cu ocazia negocierilor derulate pentru  prelungirile ulterioare ale acestuia. Mai mult, criteriul care a stat la baza desemnării ofertei câştigătoare a fost raportul calitate/preţ – ţinând cont de poziţionare, imagine şi notorietate, iar alegerea oricărui alt spaţiu, în momentul iniţial sau ulterior, cu ocazia prelungirilor, ar fi condus la costuri suplimentare de minimum 10-15%, fără a se adăuga TVA aferentă, în condiţiile în care chiria prevăzută în contractul actual este în regim de scutire de TVA.

    Precizăm că, din punct de vedere legal, banca a avut doar opţiunea unei sublocaţiuni întrucât, încă de la momentul relocării sediului, imobilul făcea obiectul unui alt contract de locaţiune încheiat de Regia Autonomă Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat (RAAPPS) până în 2031, fără nicio perioadă de discontinuitate, iar valoarea chiriei încasate de RAAPPS nu a fost şi nu putea fi cunoscută de bancă, având în vedere clauzele de confidenţialitate aplicabile între RAPPS şi partenerul său contractual.

    Încheirea şi derularea contractului de sublocaţiune au făcut anterior obiectul unor verificări extinse, atât din partea unor autorităţi administrative, cât şi judiciare (Curtea de Conturi, Direcţia Naţională Anticorupţie etc.), nefiind constatată nicio încălcare a legii şi nefiind dispusă nicio măsură coercitivă în consecinţă.

    În ultimii 13 ani, de când domnul preşedinte Traian Halalai a preluat managementul băncii, fiind reconfirmat de patru ori succesiv, Exim Banca Românească a trecut printr-un proces amplu de transformare strategică, care a avut ca rezultat o ascensiune remarcabilă în topul industriei bancare din România: astăzi locul 8 în clasamentul celor mai mari bănci după active. Această ascensiune, care a început de la poziţia 21 în 2012, a fost posibilă datorită exclusiv echipei manageriale, fără sprijin financiar guvernamental. Astăzi, Exim Banca Românească este recunoscută drept o instituţie de credit de importanţă sistemică şi una dintre cele mai valoroase companii româneşti.

    Sub supravegherea directă şi permanentă a Băncii Naţionale a României,  în toată această perioadă, Exim Banca Românească a operat în deplină conformitate cu reglementările şi standardele aplicabile tuturor instituţiilor bancare din România, implementând parametrii prudenţiali şi de eficienţă similari cu cei ai băncilor private din sistemul bancar românesc. Fiind supusă în mod regulat unor audituri şi verificări periodice riguroase, realizate atât de structurile interne specializate – audit, conformitate, cât şi de autorităţi administrative şi judiciare, în activitatea Exim nu au fost identificate nereguli, încălcări ale legii sau prejudicii financiare, probând integritatea operaţională a băncii.

    Prin deciziile bine fundamentate şi acţiunile consecvente ale managementului, banca a înregistrat rezultate remarcabile în perioada 2013 – 2024, demonstrând o deosebită capacitate de a valorifica eficient resursele disponibile şi de a menţine un control riguros asupra riscurilor şi costurilor operaţionale, în ciuda provocărilor globale (pandemie, criză energetică, conflict geopolitic) şi a unei pieţe extrem de competitive. Astfel, banca a raportat umătorii indicatori:

    Profit cumulat de 520 milioane de lei – Exim este una dintre puţinele bănci de pe piaţă care a raportat permanent profit, menţinându-şi tendinţa de creştere constantă anuală. Profitul a fost reinvestit permanent pentru întărirea capacităţii de a susţine creditarea economiei reale şi construirea unei baze solide de creştere.

    Active de 7 ori peste nivelul din 2012, cu un ritm anual de crestere de 17%, mai mult decât dublul pieţei (8%).

    Credite de 14 ori peste nivelul din 2012, cu un ritm anual de creştere de 25% faţă de 6% ritmul anual pe sistem bancar.

    Depozite de 182 ori peste nivelul din 2012, cu un ritm anual de creştere de 54% faţă de 7% ritmul anual pe sistem bancar.

    În tot acest interval, independent de componentele specifice unei bănci universale, Exim a susţinut dezvoltarea durabilă a economiei prin intermediul portofoliului în numele şi în contul statului: finanţări, garanţii şi asigurări de stat. Valoarea totală a produselor acordate pentru susţinerea economiei în numele şi în contul statului în perioada 2013 – 2024: 26,8 miliarde de lei

    Din 31 decembrie 2022, Exim a devent o bancă universală (Exim Banca Românească) după finalizarea procesului de fuziune prin absorbţie între EximBank, în calitate de societate absorbantă, şi Banca Românească, în calitate de societate absorbită, un proiect unic pe piaţa bancară – fiind pentru prima oară în istoria banking-ului românesc când o bancă cu capital de stat a preluat o bancă privată.

    Un proiect care, pe lângă  intrarea pe segmentul de retail a unui nou jucător care şi-a asumat misiunea de a continua să susţină creşterea economiei româneşti, a răspuns preocupării autorităţilor de întărire a prezenţei, a rolului şi a impactului sistemic al băncilor cu capital românesc pe piaţa bancară locală.

    Fuziunea nu a implicat nicio finanţare de la bugetul de stat, poziţia de capital puternică permiţând EximBank să achite preţul pentru achiziţionarea acţiunilor Băncii Româneşti doar din resurse proprii.

    De altfel, creşterea accelerată a activităţii din ultimii 13 ani a fost realizată de Exim bazându-se exclusiv pe capitalurile proprii, ultima majorare de capital a băncii fiind realizată la începutul anului 2006.

    Având în vedere însă ritmul accelerat de dezvoltare al băncii şi creşterea cerinţelor de capital impuse de reglementările europene şi naţionale, a devenit necesară identificarea şi atragerea unor surse suplimentare de capital, menite să susţină expansiunea sustenabilă a activităţii.

    Discuţiile despre capitalizarea băncii au început de mai mulţi ani, dar paşii concreţi au fost făcuţi în 2024, când România a transmis Comisiei Europene Testul Investitorului Privat Prudent.

    Comisia Europeană a analizat şi a concluzionat că majorarea este justificată economic şi respectă principiile unei economii de piaţă, astfel că Guvernul României a aprobat recent capitalizarea băncii cu 250 de milioane de euro.

    În încheiere, reafirmăm întreaga disponibilitate de a colabora cu Prim-ministrul României, Ministerul Finanţelor precum şi cu orice autoritate competentă de control şi de a oferi toate informaţiile necesare în vederea clarificării tuturor circumstanţelor legate de încheierea şi derularea contractului de sublocaţiune aferent imobilului în care funcţionează sediul central al băncii, precum şi pentru informarea corectă a opiniei publice, ca element esenţial în protejarea reputaţiei unei instituţii de credit de importanţă sistemică pentru sistemul bancar românesc şi imaginea acestuia în contextul financiar-bancar european, cât şi pentru prestigiul şi reputaţia profesională a managementului băncii.