BusinessMagazin

Blog

  • Mirajul estului

    Strainii nu dau cu banul la intamplare. Investitiile straine in Romania au crescut de la an la an, motivate de potentialul de crestere a pietei si perspectiva aderarii la Uniunea Europeana in 2007.

    4,1 MLD. EURO: Valoarea investitiilor straine directe in 2004, cu 114% mai mult decat in anul anterior, potrivit statisticilor nerevizuite ale BNR.

    2,7 MLD. EURO: Investitiile directe ale nerezidentilor in primele noua luni ale anului 2005, conform statisticilor revizuite ale BNR.

    1,9 MLD. EURO: Valoarea capitalului subscris in primele zece luni ale anului de firmele straine care opereaza in Romania, cu 46% mai mult decat in aceeasi perioada a anului trecut, conform ONRC.

    3,2-3,8 MLD. EURO: Valoarea estimata de ARIS a investitiilor straine directe in Romania pentru 2005.

  • Un caricaturist American la Brasov

    Caricaturist la The New Yorker, scenarist la „Seinfeld“, investitor in Romania – asa ar putea fi descris Bruce Eric Kaplan, omul care a devenit recent actionar la o mica firma romaneasca, Tiny Creatures. Pana acum, Tiny Creatures a facut, de la Brasov, productie de desene animate in lohn. Asta va face si de-acum inainte – dar sansele de a lucra si pentru productii americane mari au crescut.

    Orice discutie despre preluarea unei companii incepe cu doua-trei intrebari simple. Invariabil, prima intrebare se refera la valoarea tranzactiei. In cazul investitiei lui Eric Kaplan la Tiny Creatures – cel mai probabil, un joint-venture cu actionarul initial – suma pe care s-a facut transferul de actiuni este mai putin importanta, pentru ca scenaristul american a cumparat o echipa de animatori, nu un business in toata puterea cuvantului. De altfel, rezultatele financiare ale Tiny Creatures in 2002 si 2003 nu sunt catusi de putin naucitoare: venituri de circa 100.000 – 150.000 de euro si profituri nesemnificative.

    A doua intrebare: care este miza tranzactiei? Productia de desene animate 3D „exclusiv pentru piata americana“, dupa cum spune Raduca Kaplan, sotia investitorului. Faptul ca sotia lui Kaplan este romanca da raspuns si la o intrebare secundara: ce anume l-a facut pe scenaristul american sa investeasca tocmai intr-o mica firma de animatie din Romania.

    Nu in cele din urma, intrebarea cu numarul trei: cine este, totusi, Eric Kaplan? Nu foarte cunoscut publicului autohton, Kaplan este un nume la Hollywood. Cunoscut mai intai drept caricaturist al ziarului american The New Yorker, Kaplan a facut cariera apoi in studiourile hollywoodiene ca scenarist si producator. Are propriul studio – Parashakti Productions – a scris scenariul pentru sase episoade din „Seinfeld“, a semnat „Late Show“ cu David Letterman si este coproducator executiv al filmului „Malcom in the Middle“.

    Venirea lui Kaplan la Tiny Creatures a insemnat si un nou nume pentru companie: Mirari Films. Mica firma din Brasov se prezenta in 2000, la un an dupa infiintare, drept cea mai importanta companie de animatie pe computer din Europa de Est, cu o echipa de 30-60 de oameni, numarul animatorilor fiind stabilit in functie de complexitatea proiectului. In vremurile sale bune, compania avea trei locatii: Bucuresti, Brasov si Iasi. La Bucuresti functiona un centru de training, iar la Iasi si Brasov erau echipele de productie. In cele din urma, compania a decis sa pastreze doar studioul din Brasov.

    Noul actionar va restructura vechea companie. „Vom produce filme doar pentru piata americana. La Brasov vom face executia propriu-zisa a filmelor, story board-urile urmand sa fie aduse din America“, spune Raduca Kaplan, sotia lui Eric Kaplan.

    Cel mai probabil, activitatea Mirari Films va semana bine cu cea a vechii Tiny Creatures: productie „in lohn“ de desene animate.

    Pana la venirea lui Kaplan, animatorii de la Tiny Creatures creau personaje si animatie pentru filme produse in Occident. Probabil ca in 2000 Tiny Creatures era intr-adevar cea mai importanta companie de animatie pe computer din estul Europei – dar lucrurile s-au schimbat intre timp. „In Ungaria se produce mult mai multa animatie decat in Romania“, spune Alex Bordeanu, directorul companiei Border Advertising, care – impreuna cu Vast Animation – face filme de animatie. De altfel, cele doua entitati intentioneaza sa fuzioneze. „Multi dintre tinerii animatori romani au plecat in Ungaria“, adauga Bordeanu.

    Un exemplu: Flavius Patrascu, in varsta de 30 de ani, a lucrat ca animator intre 1998 si 2004 in Ungaria. „Am plecat acolo pentru ca in Romania nu se mai faceau filme de animatie. In plus, ungurii plateau de 10-20 de ori mai bine decat angajatorii romani“, povesteste Patrascu, care avea, in Ungaria, un venit lunar de aproximativ 1.000-1.500 de euro. In bransa animatorilor, plata se face in functie de volumul de munca. „Nu exista salariu. Esti platit la numar de secunde sau minute de animatie“, mai spune Patrascu, care deseneaza in 2D, adica in stilul clasic al lui Walt Disney. In general, norma unui animator este de un minut pe luna – insa, in functie de complexitatea filmului, acesta poate lucra mai mult sau mai putin. Animatorul e cel care deseneaza asa-zisele „capete de animatie“ – inceputul si sfarsitul unei secvente – cadrele intermediare fiind desenate de graficieni mai putin experimentati.

    Cine vrea sa se faca animator cu diploma in Romania deocamdata nu are sanse. Liceul de arta „Nicolae Tonitza“ are o sectie de animatie, insa putini elevi opteaza pentru ea, din doua motive: piata nu este suficient dezvoltata pentru a absorbi absolventii, iar romanii nu percep animatia nici ca pe o arta, nici ca pe o meserie serioasa. Cu alte cuvinte, animatia nu aduce deocamdata nici bani, nici glorie. „Din nomenclatorul de meserii lipseste meseria de animator“, spune Patrascu. Si probabil ca va mai trece multa vreme pana cand meseria de animator va intra in nomenclatoare: desenul animat nu e inca o industrie in Romania, in ciuda investitiei lui Kaplan la Tiny Creatures sau a serialului de animatie de zece episoade – „Profesorul trasnit“ – produs de Border Advertising si Vast Animation si care va fi difuzat probabil in toamna la PRO TV. „Noi am scris scenariul filmului, iar Vast Animation a facut regia, animatia si montajul“, spune Alex Bordeanu, directorul de la Border Advertising.

    In lipsa unei piete autohtone a desenului animat, cele doua companii au mai colaborat pentru productia de clipuri animate sau de generice pentru televiziune. De exemplu, Border Advertising si Vast Animation au lucrat impreuna un clip animat pentru formatia „3rei Sud Est“. „Am lucrat trei luni pentru trei minute“, explica Bordeanu.

    Eric Kaplan nu este primul investitor strain pe piata desenului animat.  In anii 1990, dupa disparitia Animafilm – unicul producator de desene animate de dinainte de Revolutie – animatorii ramasi fara serviciu au fost recrutati de companii cu capital spaniol sau francez.

    Interesul lui Kaplan pentru animatia 3D este usor de inteles daca ne gandim la succesul de box-office pe care le-au avut productiile hollywoodiene de animatie in ultimii 4-5 ani. Epoca filmelor clasice in stilul lui Walt Disney – animatie 2D – s-a incheiat, iar filmul de animatie a fost reinventat cu ajutorul computerului. „Shrek“ 1 si 2 sau „Finding Nemo“, realizate in 3D, au avut un succes de casa comparabil cu cel al lungmetrajelor in care joaca actori de prima liga.

    „Shrek 2“, de exemplu, a avut incasari totale de aproape un miliard de dolari, iar vanzarile lui „Finding Nemo“ au totalizat peste 800 milioane de dolari.

    Nici costurile nu sunt neglijabile: peste 100 milioane de dolari pentru productie si marketing. Asadar, taierea costurilor prin externalizarea productiei in tari cu mana de lucru ieftina este logica. Noul actionar de la compania Tiny Creatures – redenumita Mirari Films – a dat putine detalii despre activitatea companiei sale in Romania. Ce se stie sigur: „scopul pe termen scurt al Mirari Films este sa produca episoade pilot si seriale de televiziune“, potrivit unei prezentari a companiei. Si inca ceva: pe termen lung, Mirari Films se va implica si in productii care vor fi difuzate in cinematografe sau pe DVD.

    Un posibil succes al filmelor produse de Kaplan la Brasov ar fi echivalent cu o campanie de PR pentru animatorii din Romania. Scenariul optimist: initiativa lui Kaplan ar putea fi replicata si de alte companii din SUA. Scenariul pesimist: toti animatorii care au mai ramas in Romania vor pleca fie sa munceasca in Ungaria, fie direct la Hollywood.

  • Cat de uninominale vor fi listele electorale?

    Partidele din coalitia guvernamentala vad in mod diferit introducerea votului uninominal. Este o problema de fond, iar de felul in care ea va fi rezolvata va depinde infatisarea si calitatea noului Parlament. UDMR este total impotriva introducerii votului uninominal. Am ramane cu doar cateva mandate, se teme Marko Bela, care atrage atentia ca multe tari europene au renuntat la acest tip de vot.

    In schimb, PD merge pe o varianta maximala, cu vot uninominal atat la Camera Deputatilor, cat si la Senat, in vreme ce PNL si PC doresc sa imbine votul uninominal cu cel mixt, in cazul ambelor camere ale Parlamentului. PSD are, de asemenea, un proiect care vizeaza introducerea votului uninominal, proiect la care a renuntat insa, in legislatura trecuta. E probabil ca rezultatul sa fie o combinatie intre sistemul proportional si cel uninominal, daca nu cumva totul va ramane la nivel de dezbateri.

  • Legume, fructe, fabrici Si uzine

    Federatia Rusa este de acord sa importe legume si fructe din Republica Moldova. Decizia (nu s-a anuntat inca in ce conditii se vor face aceste importuri) i-a facut pe producatorii moldoveni sa rasufle usurati. Interdictiile impuse in urma cu cateva luni au stopat, practic, exporturile de fructe si legume ale Moldovei, in conditiile in care, de exemplu,  in 2004, Chisinaul a exportat in Rusia 150.000 de tone de fructe si legume.

    Intre timp, autoritatile moldovenesti se confrunta cu o situatie ciudata: Tiraspolul se grabeste sa vanda fabrici si uzine. Ultima incercare n-a avut succes, uzina de masini de turnat S. Kirov din Tiraspol nu si-a gasit cumparator. Pretul de start a fost de 1,3 milioane de dolari (aproximativ un milion de euro), noul proprietar urmand sa investeasca in jur de 8 milioane de dolari. In ultimii trei ani, autoritatile din Tiraspol au incasat 51,5 milioane de dolari din vanzarea fabricilor si uzinelor, in vreme ce Chisinaul descurajeaza cum poate aceste privatizari, pe care le considera nelegitime.

    De Chisinau sunt interesate nu doar Bucurestiul, Kievul si Moscova ci, mai nou, si Bratislava. Un oficial al Ministerului slovac al Apararii a propus saptamana trecuta, la Chisinau, infiintarea unui contingent militar mixt slovaco-moldovenesc care sa ofere asistenta umanitara in zonele de conflict. Inainte de asta, Moldova („tara care din consumatoare de securitate s-a transformat in exportatoare de securitate“) ar trebui sa elaboreze un plan de reforma a armatei, a mai sugerat oficialul slovac. In plus, Bratislava a oferit Chisinaului sprijin in procesul de integrare europeana.

  • CONCERTELE ANULUI 2005

    Chiar daca in acest an semnele vitale ale pietei concertelor din Romania au devenit mai evidente, organizatorii de concerte spun ca anul viitor va fi, de fapt, anul concertelor, in care ii vom putea vedea pe Helloween, probabil Faithless si Therion din nou si, din ce in ce mai posibil, Depeche Mode.

    Artist                                        Data                         Organizator
    Omara Portuondo          12 martie                Fundatia Culturala Phoenix
    Joe Zawinul                    8 aprilie                 Solistis Media
    Lhasa                          18 aprilie                 Fundatia Cultural-Artistica Aurel Mitran
    Bobby McFerrin               5 mai                    Fundatia Cultural-Artistica Aurel Mitran
    Faithless                      31 mai                    Fundatia Culturala Phoenix
    Therion                         4 iunie                   Fundatia Aquarius
    Megadeth                    15 iunie                   Fundatia Culturala Phoenix
    Bonfire                        16 iunie                   MC Trust Romania
    Paul Van Dyke              29 iulie                    The Mission
    Apocalyptica                 31 iulie                    Felsziget Management S.A
    Europe                         20 august                Adecor Advertising 
    Jon Anderson                  5 sept.                  Fundatia Culturala Phoenix
    Nightwish                      30 sept.                  Fundatia Aquarius
    Kid Koala                      30 sept.                  Fundatia Culturala Phoenix
    Eliades Ochoa                 2 oct.                    Fundatia Culturala Phoenix
    Paradise Lost                  8 oct.                    ONE Group, Voltz Media & Livada
    Phil Collins                    30 oct.                    Fun Time Production
    Michael Bolton                 9 nov.                   Solistis Media
    Tiesto                           11 nov.                   The Mission

     

    DJ-ii din top 5

    • In lume exista circa 13.000 de DJ-i, dintre care 150 „conteaza“, spune Razvan Opran de la The Mission. Primii cinci DJ-i ai lumii incaseaza cateva zeci de mii de euro pe concert, dar nu mai mult de patru. Daca insumezi inchirierea salii, plata onorariului artistului si plata serviciilor tehnice ajungi, pentru o petrecere cu DJ, la 15 – 60.000 de euro.
      1. Tiesto
      2. Paul Van Dyke
      3. Armin Van Buuren
      4. Sasha
      5. Ferry Corsten

     

    Concerte record

    • CONCERTUL ROCK CU PUBLIC-RECORD: Cea mai mare audienta atrasa de un artist solo a fost intre 180.000 – 184.000 pe stadionul Maracan (Brazilia), la concertul Paul McCartney din 21 aprilie 1990.
    • CONCERTUL ROCK GRATUIT CU PUBLIC-RECORD: Concertul gratuit al lui Rod Stewart de pe plaja Copacabana (Rio de Janeiro), de revelionul anului 1994, a atras 3,5 milioane. de oameni.
    • FESTIVALUL ROCK CU PUBLIC-RECORD: Steve Wozniak din 1983 din California a avut 670.000 de participanti intre 28-30 mai.

  • Atacul, cea mai buna aparare

    Profitand de problemele tot mai mari dintre presedinte si premier, numerele 1 si 2 din PSD au decis sa puna batista pe tambalul certurilor dintre ei si sa incerce sa obtina cat mai multe puncte de pe urma razboiului celorlalti. Ei au lasat deoparte discutiile despre coruptia din propriul partid si alte probleme care tin de reforma PSD si au renuntat la impunsaturile reciproce.

    Marsand pe ideea ca guvernul Tariceanu este „cel mai incompetent“ guvern postdecembrist, ei au iesit la atac cu declaratii tari. Liderii PSD au acuzat actuala putere ca are o „obsesie antidemocratica de a prelua puterea absoluta“ si au anuntat ca se simt datori sa impiedice „instalarea unei puteri totalitare, pentru care nu conteaza legea sau Constitutia, ci doar bunul- plac“. Toate aceste declaratii s-ar putea dovedi de mare impact daca insa ar fi rostite de alti lideri politici decat cei care primeau, la alegerile de anul trecut, un cartonas portocaliu.

  • ABC-UL ORGANIZATORULUI

    Organizarea unui concert mare poate dura de la cateva luni la un an. Odata anuntat, concertul trebuie sa aiba loc. Altfel organizatorul pierde toti banii investiti si poate fi dat in judecata.

    PLANIFICAREA In apropierea turneului, organizatorul ia legatura cu agentia de impresariere („booking agent“) si incep negocierile – de regula prin e-mail.

    NEGOCIERILE Dureaza in functie de artist. Cu Faithless a durat trei-patru saptamani, isi aminteste Nanca de la Fundatia Phoenix. Contractele se negociaza procentual, cu un minim garantat: adica artistul negociaza procentul pe care il va primi din incasarile din bilete, avand garantia ca va castiga o suma minima, in cazul in care procentul respectiv nu acopera aceasta suma.

    ROST DE BANI Orice artist care cere mai mult de 30.000 de euro nu prea poate fi adus fara sponsor, spune Nanca de la Phoenix. Ca atare, dupa ce onorariul este negociat, organizatorul roman trebuie sa inceapa goana dupa sponsori. Cum gaseste unul care se declara interesat, trimite e-mailul de confirmare si semneaza contractul.

    PLATA ONORARIULUI Se face de regula in avans, prin virament bancar.

    ORGANIZAREA De organizare (gasirea locatiei, vanzarea biletelor, promovare, securitate, sonorizare si lumini etc.) se ocupa, in general, doua-trei persoane. Firma de securitate, precum si cea care asigura dotarea scenica, isi fac planul cu luni inainte de concert. Pentru concertul lui Phil Collins din 30 octombrie, firma de securitate CPI a ajuns deja la „postul numarul 100“, spune Dan Ratiu, director executiv.

    VANZAREA BILETELOR Punctele de vanzare sunt putine in Romania, unde nu exista retele dezvoltate precum cea din Ungaria unde, pentru concertul Depeche Mode, au existat 40 de puncte de vanzare. Pentru ca Imprimeria Nationala are monopol asupra tiparirii biletelor, cu un termen de virare de 15 zile, organizarea „din scurt“ a unor concerte este cronofaga in vanzarea biletelor. Pentru rezervari, Internetul pare sa functioneze destul de bine: la Megadeth au fost facute 500 – 600 de rezervari prin Internet inainte chiar de lansarea campaniei de promovare a concertului, doar ca urmare a unor anunturi facute pe forumuri, spune Mircea Nanca. Dar neincrederea potentialilor spectatori (date fiind repetatele amanari de concerte) face ca foarte multe bilete sa se vanda in ziua concertului (vezi concertul Megadeth, cu 1.200 de bilete vandute in ultima zi).

  • Inflatia, o metafora

    Inundatiile, majorarea accelerata a tarifelor la utilitati, cresterea in continuare a consumului intern, afluxul de capitaluri straine pe termen scurt si pretul petrolului aproape de 70 de dolari pe baril creeaza premisele ca inflatia pentru acest an sa se apropie de limita de sus a marjei acceptate de BNR, respectiv 8,5%. Pentru la anul, aproape certitudinea unei TVA majorate ridica din nou tinta de inflatie de la 5% la 6,5%, iar variabile care s-o ameninte raman in continuare destule (interesant e ca, in raportul despre inflatia pe primul trimestru din 2005, publicat saptamana trecuta, BNR enumera printre ele si posibilitatea ca Romania sa suspende acordul cu FMI, din cauza depasirii obiectivelor de deficit bugetar si de cont curent).

    Aceasta inseamna, din nou, ca acea dezinflatie urmarita de BNR in perspectiva aderarii la UE ramane un obiectiv greu de atins. Pentru ca, desi mai toti factorii enumerati de banca centrala ca explicatii pentru faptul ca inflatia nu scade sunt conjuncturali, discursul de saptamana trecuta al guvernatorului Mugur Isarescu despre noua politica a BNR de tintire a inflatiei vorbeste de fapt despre altceva, despre probleme structurale ale economiei, inca nerezolvate. Cum spunea recent ministrul finantelor, e greu sa vorbesti despre limitarea consumului intr-o tara saraca; acum, cand BNR declara ca trebuie limitat excesul de cerere si trebuie introduse restrictii noi la creditare, oamenii de afaceri raspund pe drept cuvant ca asa li se inchide accesul la capitalurile strict necesare pentru dezvoltare, iar consumatorii care se imprumuta „doar cu buletinul“ pentru case, masini si aparate de aer conditionat au tot dreptul sa protesteze, comparandu-se cu cetatenii din alte state ale Estului, unde consumul pe credit nu e socotit deloc daunator economiei.

    Ceea ce spune insa guvernatorul BNR e tocmai ca economia romaneasca de acum nu poate creste sanatos pe baza consumului, ci pe baza unei productivitati interne care deocamdata lasa de dorit. Mesajul e continut si in avertismentul lui Isarescu la adresa bancilor care iau credite ieftine din strainatate ca sa alimenteze cererea interna de imprumuturi in valuta (cu care vor fi apoi cumparate produse de import), si in metafora guvernatorului despre motorul mic care nu ar trebui supraturat, ci inlocuit cu unul mai mare (economia inca rigida si restransa, incapabila sa absoarba excesul de cerere, ar trebui sa fie mai intai hranita cu investitii in cresterea productivitatii).

    Aceasta e de fapt morala discutiilor despre tintirea inflatiei: ele aduc aminte ciudat de tare de discutiile de acum zece ani despre cresterea economica „sanatoasa“ (neinflationista) si cea zisa „nesanatoasa“ (inflationista). Faptul ca in ajunul aderarii e asa de greu de redus inflatia spune tocmai ca, neiesita inca din tranzitie, Romania nu-i pregatita pentru Uniunea Europeana.

  • Euroregiunea secuiasca

    Pentru liderii UDMR, adeptii stabilirii unor obiective precise pe care urmaresc cu consecventa sa le atinga, prioritatea momentului o constituie Legea minoritatilor nationale. Celelalte obiective i se subordoneaza, decurg din ea. Este si cazul autonomiei Tinutului Secuiesc, obiectiv la care tin in mod deosebit radicalii din UDMR, cei din UCM si Consiliul National Secuiesc, dar pe care Marko Bela l-ar vedea atins nu explicit, ci implicit („pachetul de descentralizare ar oferi puteri sporite si un buget tuturor administratiilor teritoriale din Romania“).

    Celor doua subiecte-forta (legea minoritatilor, respectiv pachetul de descentralizare), UDMR le adauga inca una, despre care vorbeste de mai multa vreme: redesenarea euroregiunilor („nu sunt coerente, nu exprima interese economice comune judetelor componente“ – Marko Bela), respectiv dublarea lor. Noul desen ar insemna, inclusiv, reorganizarea Regiunii 7 Centru si constituirea unei regiuni de dezvoltare Covasna-Harghita-Mures. 

  • Toamna se numara strategiile

    Nu e vorba de strategia fiscala pe urmatorii ani, ci de o strategie promisa de Guvern pentru categoria de intreprinzatori cu care la ora actuala are cea mai proasta relatie – exportatorii. Dupa mai bine de jumatate de an de proteste fara ecou pe marginea aprecierii leului, exportatorii „destarcati“ de BNR sunt acum consolati de Iuliu Winkler, ministrul delegat pentru comert, cu fagaduiala ca in septembrie va fi lansata o strategie nationala pentru sprijinirea exportatorilor.

    Winkler a inceput prin a contracara cu cifre acuzatia exportatorilor ca aprecierea leului le-ar fi ruinat afacerile, afirmand ca in primul semestru, exporturile Romaniei au crescut cu 16,6%, ajungand la peste 10,5 miliarde de euro. Explicatia ar fi ca mare parte din exporturile noi s-au bazat pe importurile facilitate de un leu mai tare (adica acele importuri care strica acum balanta comerciala), dat fiind ca aceste exporturi noi au avut in mare parte valoare adaugata consistenta (masini si echipamente electrice, vehicule), incepand deci sa schimbe vechea paradigma romaneasca a exporturilor de textile in lohn sau a vanzarilor de lemn brut si metal.

    Astfel incat, dupa cum sustin oficialii de la Comert, noua strategie pentru exportatori nu e menita sa scoata din dificultate o activitate impiedicata de cursul valutar, ci sa previna viitoarele probleme aduse de integrarea in UE, cand parghia subventiilor de la buget va trebui inlocuita cu alte forme de sprijinire a producatorilor autohtoni care vand in strainatate. Deja de luna trecuta exportatorii nu mai au parte de bonificatii de dobanda de la Eximbank, fiindca acestea sunt considerate ajutoare de stat. Cu ce vor fi inlocuite ajutoarele de stat? Deocamdata stim numai ca strategia din toamna va pastra ideea alocatiilor de la buget pentru exportatorii care merg la targuri si expozitii; continutul strategiei ramane insa ascuns. Singurul lucru dezvaluit de cei de la Comert e faptul ca documentul in cauza este „un exemplu de parteneriat public-privat“, fiind rezultatul eforturilor a nu mai putin de 500 de persoane – experti, exportatori si functionari guvernamentali.