BusinessMagazin

Blog

  • Euro a urcat puternic faţă de dolar, după ce Bundestagul a ratificat acordul pentru Grecia

    Cancelarul german Angela Merkel a bifat luni noapte o victorie importantă în parlament, legislativul ratificând cu majoritate largă cel de-al doilea acord de salvare a Greciei, de 130 miliarde euro.

    Pachetul a fost aprobat cu 496 de voturi pentru, 90 împotrivă şi cinci abţineri, toţi cei 591 de membri ai Bundestagului fiind prezenţi la sesiunea specială dedicată acestui vot.

    Numărul foarte ridicat de voturi pentru se datorează în principal social-democraţilor şi “verzilor” din opoziţie, care au optat în bloc în favoarea acordului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Summitul zonei euro, prevăzut pentru vineri, a fost anulat

    “Summitul zonei euro a fost anulat”, a anunţat un oficial european. Informaţia a fost confirmată şi de o altă sursă europeană.

    Liderii ţărilor din zona euro vor “desemna un preşedinte al zonei euro” în cadrul summitului de la Bruxelles de joi şi vineri, a precizat sursa citată.

    O reuniune a liderilor zonei euro “nu este exclusă până la sfârşitul lunii martie”, a insistat aceeaşi sursă. Posibilitatea organizării unui “summit special” în martie a fost evocată, de asemenea, de o sursă guvernamentală europeană.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • FMI acordă Irlandei 3,2 miliarde de euro, conform acordului încheiat în 2010

    Acest împrumut aduce la 16.05 miliarde de euro linia de credit de care Dublinul dispune din partea Fondului, transmite FMI într-un comunicat, amintind că s-a angajat la un împrumut total de 22,6 miliarde de euro către Irlanda (la ratele de schimb curente). FMI a apreciat că Irlanda face progrese în aplicarea programului de austeritate pe care şi l-a impus pentru a beneficia de asistenţa financiară a creditorilor străini, unul dintre cele mai drastice programe de austeritate din Europa.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Cei mai bogaţi parlamentari chinezi îi fac pe toţi congresmenii americani să pară săraci

    Averea celor mai bogaţi 70 de delegaţi în Congresul Naţional al Poporului, care începe sesiunea de anul acesta pe 5 martie, a ajuns la 565,8 miliarde de yuani (90 miliarde de dolari) anul trecut, după un avans de 11,5 miliarde de dolari faţă de 2010, potrivit revistei Hurun Report, care publică un top al celor mai bogaţi oameni din China, scrie Bloomberg. În schimb, averea însumată a celor mai importanţi 660 de oficiali americani, din cele trei ramuri ale administraţiei, s-a situat anul trecut la 7,5 miliarde de dolari. Avansul averii parlamentarilor chinezi reflectă dezechilibrele creşterii economice a Chinei, unde venitul anual pe cap de locuitor a fost în 2010 de 2.425 de dolari, mai puţin ca în Belarus, şi doar o fracţiune din 37.527 dolari în SUA.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Nokia încearcă să revină pe piaţă cu un smartphone mai ieftin cu Microsoft Windows

    Nokia a renunţat anul trecut la propriile platforme software pentru smartphone în favoarea Windows Phone, pentru a-şi revigora gama de produse în confruntarea dificilă cu rivali ca Samsung şi Apple, însă strategia a avut un impact limitat, deoarece modelele lansate pe piaţă au preţuri relativ ridicate, încadrate în categoria premium. Astfel, grupul finlandez a anunţat luni modelul Lumia 610, cu un preţ de referinţă de 189 de euro – exclusiv subvenţii sau taxe – care va apărea pe piaţă în trimestrul al doilea. “610 aduce portofoliul Lumia al Nokia într-o categorie de preţ încurajatoare, atacând modelele rivale ieftine cu software Android”, comentează analistul Ben Wood de la CCS Insight.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • SUA se declară dezamăgite de condamnarea la închisoare a unui fost ministru din Guvernul Timoşenko

    “Facem apel la guvernul ucrainean să îl elibereze pe Luţenko şi pe toţi foştii responsabili guvernamentali aflaţi actual în închisoare şi considerăm că aceştia ar trebui să poată participa pe deplin la viaţa politică” a ţării, a adăugat purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat Victoria Nuland. “Urmărirea penală motivată politic pornită împotriva liderilor opoziţiei, printre care Luţenko şi fostul premier Iulia Timoşenko, ridică întrebări serioase cu privire la ataşamentul guvernului ucrainean faţă de democraţie”, a continuat Nuland.

    Mai multe pe mediafax,ro

  • România, considerată alături de alte cinci state UE, în dificultate din cauza împrumuturilor

    Informaţia a fost făcută publică, luni, de Ovidiu Ispir, membru al Curţii Europene de Conturi. “În această săptămână în Comisia de Control Bugetar se dezbate proiectul de moţiune de rezoluţie pentru descărcarea de gestiune a Comisiei pentru exerciţiul financiar 2010. După ce se aprobă, documentul de descărcare se prezintă PE în sesiune plenară după care se aprobă. Documentul prevede o serie întreagă de recomandări, care de fapt au caracter imperativ. (…) Un aspect semnificativ apare în cadrul secţiunii dedicate legăturii dintre bugetul Uniunii şi criza economică şi bugetară unde se află şi o nedorită referire la România. Se reaminteşte că şase state membre – Grecia, Ungaria, Irlanda, Letonia, Portugalia şi România – sunt în prezent considerate state în dificultate, deoarece primesc sprijin financiar sub formă de împrumuturi pentru echilibrarea balanţei de plăţi”, a spus Ispir.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Membru al Curţii de Conturi Europene: Auditurile Comisiei Europene se vor intensifica în ţările cu risc

    “Foarte importantă mi se pare menţiunea PE şi este prevăzută în documentul de descărcare că regretă profund şi nu acceptă tendinţa crescândă a Comisiei de a considera neajunsurile autorităţilor din statele membre ca nefăcând parte din sfera sa de responsabilitate. Este aici de remarcat o notă puternică presiune asupra Comisiei să-şi îndeplinească îndeplinească responsabilităţile. Este deci de aşteptat ca şi auditurile Comisiei în ţările cu risc ridicat să se intensifice, să fie mult mai puternice, să fie mai intense”, a spus Ispir. El a spus că documentul aflat în dezbaterea Comisiei de buget “cere CE şi în special DG Regio să utilizeze deplin mecanismele de sancţionare existenţe şi exprimă opinia că actualul cadru legal nu prevede suficiente stimulente pentru ca statele membre să se conformeze regulilor şi nici suficiente mijloace la îndemâna CE să răsplătească sancţionarea”.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • De şapte ori mai puţine fuziuni şi achiziţii faţă de 2005. Unde e economia sănătoasă?

    În aceste condiţii, cea mai mare tranzacţie nici nu s-a apropiat de pragul de jumătate de miliard de euro. Preluarea de către austriecii de la Erste a unui pachet de 24% din acţiunile BCR, în urma unei tranzacţii de 350-400 de milioane de euro, a fost deal-ul anului 2011 în România. Sectorul medical, unul dintre cele mai efervescente în ultimii ani, nu s-a dezis nici de această dată şi a oferit tranzacţia de locul al doilea. Deal-ul prin care Fresenius a preluat mai multe centre de dializă de la Euromedic, estimat de Ziarul Financiar la aproximativ 50 mil. euro, mai are încă ecouri în piaţă.

    Piaţa farma este responsabilă şi de tranzacţia de pe locul al treilea, unde se află delistarea A&D Pharma. Cele 44 de milioane de euro pe care cel mai mare grup farma din România le-a plătit pentru 35% din acţiunile minoritarilor de la Londra pentru a se delista se află la o diferenţă foarte mică de deal-ul Adama. În noiembrie 2011, fondul austriac de investiţii Immofinanz, cel mai mare proprietar de active imobiliare pe piaţa locală, a finalizat tranzacţia prin care cumpăra, pentru 42 de milioane de euro, 69% din firma de dezvoltare imobiliară Adama.

    ABIA RESPIRA
    “Numărul şi valoarea tranzacţiilor pe plan local s-au diminuat în ultimii trei ani, pe fondul scăderii semnificative a apetitului potenţialilor clienţi faţă de activităţile M&A, într-o perioadă în care principalul lor obiectiv a fost consolidarea şi restructurarea propriului business”, a spus Radu Dumitrescu, assistant director al Deloitte Financial Advisory. În pofida unei pieţe care abia respiră, consultantul a spus că pe final de an a observat o revenire a interesului pentru serviciile de consultanţă, în special din partea fondurilor de investiţii interesate de activele de pe piaţa locală. “În a doua parte a anului am remarcat creşterea cererii de servicii de consultanţă, fie din partea celor care au reuşit să-şi dezvolte afacerile pe timp de criză, fiind acum interesaţi de extinderea activităţii, fie din partea creditorilor entităţilor aflate în dificultate financiară, care s-au alăturat astfel portofoliului «clasic» de servicii M&A”, a mai spus Radu Dumitrescu.

    La rândul său, Cristian Nacu, partener în cadrul fondului de investiţii Enterprise Investors, remarcă faptul că cele mai multe tranzacţii au fost făcute între corporaţii. “Tranzacţiile făcute de firmele de private equity şi venture capital au fost însă foarte puţine”, a explicat Nacu.Cele mai multe tranzacţii s-au închis în domenii precum serviciile, industria şi media & telecom, arată datele Raiffeisen Investment. În continuare se aşteaptă ca sectoarele aciclice, aşa cum este sectorul medical, să atragă tot mai mulţi investitori. Consultanţii mai remarcă şi interesul companiilor româneşti pentru achiziţii în afară. Încă de anul trecut, consultanţii precum Ioana Filipescu îi îndemnau pe antreprenorii români “care sunt încă în viaţă” să treacă la achiziţii în străinătate, deoarece, dacă au reuşit să se menţină în piaţă până acum, pot face multe lucruri.

    UN PIC REZERVAŢI
    Majoritatea actorilor din piaţa de fuziuni şi achiziţii s-au arătat rezervaţi în legătură cu evoluţia pieţei de profil anul acesta şi amintesc contextul european extrem de tulbure. Europa se luptă cu deficite în creştere, în timp ce discuţiile din jurul datoriilor Greciei şi a unei eventuale ieşiri din zona euro se înmulţesc.
    “Din păcate, anticipările noastre nu sunt optimiste pentru anul în curs. Cât despre ideea «revenirii» e bine să fim precişi în contextul în care, excluzând megatranzacţiile, piaţa anului 2011 a totalizat 10% din cea a anului 2007 şi aproximativ 50% din cea a anului 2010”, a spus Ioana Filipescu. Ea este şi cel mai pesimist dintre consultanţi. Radu Dumitrescu spune doar că nu se aşteaptă la o creştere spectaculoasă a pieţei, iar că piaţa farma, care ar fi mai putut suscita interesul străinilor, se confruntă cu “provocări semnificative” de finanţare din cauza termenelor întârziate de plată.

    Totodată, Cristian Nacu de la Enterprise Investors vede un an similar cu 2011. “Este un sentiment ciudat să constaţi că nu mai suntem noi cauza principală a problemelor noastre economice, dar în acelaşi timp este frustrant fiindcă nici nu putem face prea multe să evităm aceste probleme. Economia noastră depinde prea mult de celelalte economii europene”, a spus Cristian Nacu de la Enterprise Investors.
    Enterprise Investors, companie de origine poloneză, este unul dintre cei mai mari administratori de fonduri de private-equity din regiune, cu peste 120 de investiţii în valoare de 1,4 miliarde de euro, dintre care 200 de milioane de euro în România. Printre investiţiile Enterprise Investors în România se numără lanţul de supermarketuri Profi, producătorul de materiale de construcţii Macon sau producătorul de software Siveco.

    CUM VAD INVESTITORII STRAINI ROMANIA
    Reprezentanţii Deloitte spun că Deloitte Central Europe Private Equity Index, ediţia din noiembrie, arată că încrederea fondurilor de investiţii active în Europa Centrală s-a deteriorat în perioada aprilie – octombrie în cel mai accelerat ritm înregistrat de la lansarea acestui raport semestrial, în 2003. Concluziile nu i-au luat însă prin surprindere, având în vedere incertitudinea economică sporită.
    “Trebuie totuşi avut în vedere că este un moment potrivit pentru investitorii care dispun de lichidităţi importante ce pot fi investite în proiecte de extindere a businessului prin achiziţii. Acest lucru ar putea să fie speculat de cei interesaţi, ceea ce ar putea conduce la o creştere atât a volumului, cât şi a numărului de tranzacţii comparativ cu anul trecut”, spune Radu Dumitrescu.
    Stabilitatea economică şi a cursului de schimb sunt însă bile albe pentru România, însă există şi multe ameninţări.
    “Apropierea alegerilor şi tentaţia des observată a populismului nu sunt de natură să îndemne la prea mult optimism. De asemenea, dependenţa de economiile mari europene face să nu fim priviţi foarte diferit faţă de alte ţări din zonă. Respectarea acordurilor cu UE şi FMI sunt de aceea cruciale pentru România astăzi”, a spus Cristian Nacu.
    Mai categorică este Ioana Filipescu, ea spunând că preocuparea pentru potenţialul pieţei româneşti a scăzut corespunzător, într-un context în care chiar viitorul Europei nu mai reprezintă o certitudine.

    CINE OFER+ SERVICII DE CONSULTANŢA
    Odată cu scăderea pieţei de fuziuni şi achiziţii, şi piaţa consultanţei de profil s-a redus corespunzător. Consultanţii abia dacă facturează 5 milioane de euro. Pe această piaţă activează firme precum Raiffeisen Investment, divizii locale de consultanţă în fuziuni şi achiziţii ale firmelor de consultanţă BIG 4 (PwC, E&Y, KPMG, Deloitte), diviziile de investment banking ale unor bănci ca ING sau UniCredit, precum şi alte firme de advisory în fuziuni şi achiziţii create de foşti bancheri sau consultanţi cum sunt Capital Partners (Doru Lionăchescu) sau BAC Investment (fondată de Matei Păun). Pe piaţă sunt disponibile mai multe rapoarte despre piaţa de fuziuni şi achiziţii, însă datele variază în funcţie de elementele care sunt luate în calcul. Spre exemplu, unele raporte nu includ tranzacţiile derulate pe Bursă, altele nu includ vânzările de active, chiar dacă sunt valori mari în joc, în timp ce altele includ şi tranzacţiile regionale.

  • Antonescu: Nominalizarea la SIE – afacere între Băsescu şi Meleşcanu

    Antonescu a spus că Meleşcanu nu l-a informat nici pe el, nici pe alt lider liberal despre propunerea de a ocupa funcţia de director al SIE. Crin Antonescu a afirmat că propunerea lui Traian Băsescu ca Teodor Meleşcanu să ocupe funcţia de director al Serviciului de Informaţii Externe nu schimbă decizia USL de a-şi menţine protestul parlamentar, aşa că parlamentarii Uniunii nu vor participa nici la audierea în comisia SIE, nici la votul din plenul reunit. “Această desemnare este o afacere strict între domnul Traian Băsescu şi domnul Meleşcanu şi nu are niciun fel de legătură, directă sau indirectă, cu PNL. Domnul Meleşcanu nu a informat, nemaipunând problema să ceară cumva un accept politic, nici Biroul Permanent, nici pe mine ca preşedinte, nici pe un alt coleg din conducerea partidului, nici pe liderul grupului parlamentar din Senat”, a spus Antonescu.

    Mai multe pe mediafax.ro