BusinessMagazin

Blog

  • Fiecare maşină cu leacul ei

    România are un grad de motorizare puţin mai mare decât Albania şi printre cele mai mici din Europa, în timp ce vechimea parcului este destul de ridicată, cu o medie de peste 13 ani, spune Dana Cortina, 45 de ani, directorul general al Porsche Inter Auto, divizia de retail a Porsche Holding în România, care controlează patru dealershipuri în Capitală şi unul la Timişoara.

    În acest context, dacă terenul de luptă al dealerilor, piaţa auto, s-a micşorat de la peste 366.000 de autovehicule în 2007 la puţin peste 100.000 anul trecut, aceştia au nevoie acum de cât mai multe intrări în service pentru a supravieţui. Explicaţia? Într-o perioadă normală din businessul unui dealer, 75% reprezintă activitatea de vânzare şi 25% cea de service, dar în termen de profitabilitate este exact invers. În prezent, aproximativ 60% din cifra de afaceri vine din vânzarea de maşini noi, iar restul de 40% din service, potrivit lui Philipp Hagenburger, şeful diviziei de servicii postvânzare din cadrul Mercedes-Benz România.

    Pe acest fond, mărci precum Volkswagen au extins perioada de garanţie de la doi la patru ani, în timp ce alte branduri precum Mercedes-Benz sau Ford oferă această extindere contra-cost. Care este explicaţia? În intervalul de garanţie maşina poate efectua reviziile doar în centrele oficiale, iar reparaţiile se pot face numai cu piese originale, “elemente” care automat atrag venituri suplimentare reţelei de dealeri.
    Acesta este unul dintre motivele pentru care, deşi 50% din costurile companiei sunt legate de personal, directorul Porsche Inter Auto a subliniat că bugetul destinat pregătirii angajaţilor şi programelor de training în afara ţării nu a fost micşorat – cu toate că valoarea acestuia este de peste un milion de euro anual. Media “investiţiei” în pregătirea fiecărui angajat este de aproximativ 2.000 de euro, în condiţiile în care pentru anumiţi specialişti de service costurile urcă şi la peste 10.000 de euro.

    “Nu a existat nicio secundă vreo reducere de costuri la pregătirea personalului. Nu se pot face economii acolo deoarece trebuie să avem oameni calificaţi. Mereu apar modele noi şi trebuie să îi trimitem la pregătire. În plus, există pregătire pe diverse zone de activitate”, a spus Dana Cortina. În ceea ce priveşte salariile, executivul PIA a subliniat că în continuare angajaţii au primit bonusuri în funcţie de performanţe, iar creşterile au vizat cel puţin valoarea inflaţiei. “Indiferent dacă este sau nu criză, noi nu avem voie să ne pierdem oamenii buni. Având în vedere totuşi că există inflaţie, noi am mărit salariile cu cel puţin această valoare. Nu au existat măriri de salarii pentru toată lumea, ci în funcţie de performanţe”, a spus Cortina.

    Philipp Hagenburger, şeful diviziei de servicii postvânzare din cadrul Mercedes-Benz România, spune că scăderile de vânzări din ultimii ani au început deja să se simtă în service-urile dealerilor, pe măsură ce tot mai puţine maşini noi s-au vândut şi implicit au intrat la revizii sau reparaţii.

    În 2009 el deja avea pregătit planul pentru criza din aftersales, care urma a veni cu doi ani întârziere faţă de cea a vânzărilor. Pe măsură ce nu se vor mai vinde maşini noi, cele existente ies din perioada de garanţie şi se reorientează datorită costurilor către deja-celebrele serviceuri “de cartier”.

    “Situaţia în aftersales în reţeaua noastră a fost bună. Din statisticile noastre, în reţeaua dealerilor vin maşini cu o vechime de până în şase ani. După această vârstă în general maşinile merg către unităţi independente, mai ales că de obicei automobilul este la al treilea proprietar, care este deja orientat către costuri cât mai reduse”, a spus Philipp Hagenburger.

    Atunci când vânzările de maşini noi scad, înseamnă că portofoliul dealerului şi al importatorului nu creşte şi în plus se pierd şi maşinile mai vechi. “În aceste condiţii, noi am încercat să creştem gradul de loialitate, să oferim pachete economice clienţilor pentru a le arăta că putem avea preţuri atractive. Pentru maşinile mai noi am oferit contracte de service şi pentru cele noi sau aproape noi servicii de extindere a garanţiei până la cinci ani sau 160.000 km. Standard este de doi ani, fără limită de kilometri, iar extinderea este opţională”, a declarat şeful diviziei de after-sales al Mercedes-Benz România.

    Aproximativ unul din trei clienţi ai Mercedes-Benz optează în prezent pentru extinderea garanţiei. Astfel de strategii au fost implementate şi de alte mărci, inclusiv branduri precum Volkswagen, care acum a extins în România garanţia la patru ani, sau Ford care oferă, ca şi Mercedes-Benz, o extindere opţională a intervalului de garanţie. “Pentru a creşte acest procent trebuie să şi promovăm mai mult produsul prin acţiuni de marketing. Astfel de produse sunt disponbile şi pentru maşinile importate <la gri>. În România în continuare există mulţi clienţi care aleg să cumpere automobile premium second-hand din Austria, Germania sau Italia. Şi pentru aceste maşini oferta de a extinde garanţia ar putea fi atractivă şi implicit maşinile să vină în reţeaua oficială”, a spus Hagenburger.

  • Preţurile terenurilor agricole din România s-au dublat în ultimii ani

    În România, preţurile terenurilor agricole diferă foarte puternic între regiuni. În zonele de Nord-Est şi Sud-Est preţul mediu de vânzare a terenurilor agricole este de circa 1.500-1.600 de euro pe hectar, în timp ce în zonele de lângă Bucureşti ajunge la 2.200-2.700 euro pe hectar, se arată în cel mai recent studiu al companiei. DTZ estimează un avans al preţurilor în următorii trei ani până la aproape 3.000 de euro pe hectar. Astfel, preţul mediu la nivel naţional era în 2011 de 1.972 de euro pe hectar, faţă de 927 de euro în 2007 şi 1.700 de euro în 2010.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Ce cadouri au cumpărat românii pe internet de Valentine’s Day şi Dragobete

    80,31 % dintre cadourile cumpărate pe Okazii.ro în această perioadă au fost destainate femeilor. Comparativ cu perioada similară a anului 2011, în materie de cadouri pentru femei, cele mai mari creşteri ale căutarilor de produse pe Okazii.ro se înregistrează la eşarfe, inimioare şi bijuterii, crescând de şase, trei, respectiv de două ori.

    “Se observă comportamente diferite de achiziţie. Dacă de Valentine’s Day, pentru ea, cadoul preferat de pe Okazii.ro a fost lenjeria, de Dragobete au fost preferate eşarfele. Pentru domni, de Valentine’s au fost preferate tabletele, iar de Dragobete, smartphone-urile”, spune Costin Cadelcu, director de marketing la Okazii.ro.

    în ceea ce priveşte cadourile pentru bărbaţi, în topul celor mai cumpărate şi căutate cadouri se află tabletele, ceasurile şi smartphone-urile. Similar cadourilor pentru femei, căutarile şi tranzacţiile coincid şi în cazul domnilor, cele mai mari creşteri ale tranzacţiilor înregistrându-se la tablete (creştere cu 180%), smartphone-uri (130%) şi ceasuri (cu 97%), comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2011.

  • Cine credea că dezastrul de la Fukushima n-a fost provocat de natură?

    Concluzia raportului este că dezastrul nuclear provocat de mâna omului se poate repeta la oricare centrală nucleară din lume, milioane de oameni fiind astfel expuşi riscului. “Deşi declanşat de tragicul cutremur şi tsunami din 11 martie, dezastrul de la Fukushima a fost, în cele din urmă, provocat de către autorităţile japoneze, care au ales să ignore riscurile şi să considere afacerea o prioritate mai mare decât siguranţa,” a declarat Jan Vande Putte, campaigner Greenpeace pe energie nucleară. “Raportul arată că energia nucleară nu este sigură în mod inerent, iar guvernele aprobă în pripă construirea de noi reactoare nucleare, însă nu sunt pregătite corespunzător pentru a face faţă problemelor şi pentru a proteja oamenii de dezastrele nucleare. Acest lucru nu s-a schimbat de la dezastrul de la Fukushima şi de aceea, milioane de oameni sunt în continuare expuşi riscurilor nucleare.”

    Raportul, revizuit de dr. Helmut Hirsch, expert în siguranţa nucleară, atinge trei puncte importante:

    1) Autorităţile japoneze şi operatorii centralei nucleare de la Fukushima au făcut estimări complet greşite referitoare la riscurile unui accident grav. Riscurile reale erau cunoscute, însă au fost minimizate şi ignorate.

    2) Chiar dacă Japonia este considerată una dintre cele mai bine pregătite ţări din lume în ceea ce priveşte confruntarea cu dezastre majore, realitatea unui dezastru nuclear masiv s-a dovedit a fi mult mai gravă decât se estimase. Planurile de stare de urgenţă nucleară şi evacuare au dat greş, iar oamenii nu au fost protejaţi.

    3) Sute de mii de oameni au fost profund afectaţi de evacuările menite să-i scape de contaminarea radioactivă. Aceşti oameni nu îşi pot reface vieţile din cauza lipsei sprijinului şi compensaţiilor financiare. Japonia este una dintre cele doar trei ţări în care operatorul nuclear este tras la răspundere, prin lege, pentru toate costurile unui eventual dezastru. Cu toate acestea, şi acolo legea şi schemele de compensaţie sunt necorespunzătoare. Chiar după un an de la începerea dezastrului, oamenii afectaţi sunt lăsaţi pur şi simplu să se descurce singuri, iar contribuabilii japonezi vor suporta, în cele din urmă, majoritatea costurilor.

    “Acest dezastru a fost previzibil şi ar fi putut fi prevenit, dar a avut loc din cauza veşnicei strategii prin care se fac economii pentru a proteja profitul, nu oamenii,” a declarat Kazue Suzuki, campaigner Greenpeace pe energie nucleară în Japonia. “Autorităţile deja fac eforturi nechibzuite pentru a reporni reactoarele fără să fi învăţat nimic de pe urma dezastrului de la Fukushima, iar oamenii vor fi, din nou, obligaţi să plătească preţul pentru greşelile guvernului lor.””Oamenii nu ar trebui să fie forţaţi să trăiască cu mitul siguranţei nucleare, la umbra unui dezastru nuclear care se poate întâmpla oricând,” a spus Vande Putte. “Energia nucleară trebuie îndepărtată treptat şi înlocuită cu investiţii inteligente în măsuri de eficienţă energetică şi energie obţinută din surse regenerabile. Această abordare va crea milioane de locuri de muncă sustenabile, va îmbunătăţi independenţa energetică, va reduce emisiile de gaze cu efect de seră şi va asigura condiţiile necesare pentru ca oamenii să nu mai sufere de pe urma emisiilor radioactive provocate de un dezastru care ar fi putut fi prevenit.”

    Greenpeace solicită guvernului japonez să nu repornească centralele nucleare, ci să sprijine măsurile de eficienţă energetică şi de încurajarea energiei regenerabile, făcând totodată un apel global la renunţarea treptată la energia nucleară până în 2035.

  • Huawei Ascend D – cel mai rapid smartphone quad-core?

    Ţinând cont de faptul că Ascend D are la bază un chipset dezvoltat chiar de Huawei, afirmaţia companiei nu mai pare chiar atât de uşor de etichetat ca artificiu de marketing, fiind nevoie teste practice pentru a verifica performanţele noului chipset. Din punct de vedere tehnic, Huawei K3V2 este un chipset quad-core cu frecvenţă de funcţionare de 1.2 GHz, în timp ce alternativa Tegra 3 a celor de la Nvidia poate urca până la 1.4 GHz (1.5GHz în mod single-threead).

    Cititi mai multe pe www.go4it.ro

  • Panasonic Eluga Power – autonomie extinsă şi Android 4.0

    Eluga Power dispune de un ecran de 5 inch cu rezoluţie HD 1280×720 pixeli, în timp ce originalul Panasonic Eluga foloseşte doar rezoluţie qHD 960×540 pixeli, întinsă pe un ecran de 4.3 inch.

    Cititi mai multe pe www.go4it.ro

  • Samsung Galaxy Note 10.1 sau cum dublezi diagonala

    * Ecran: 10.1″, 1280×800, PLS TFT
    * Chipset: Samsung Exynos
    * CPU: 1,4 GHz, dual core
    * RAM: 1 GB
    * Sistem de operare: Android 4.0
    * Interfaţă: Samsung TouchWiz
    * Memorie internă: 16/32/64 GB
    * Slot card: microSDHC
    * 3G: 21 Mbps
    * WiFi: 802.11a/b/g/n
    * Cameră foto: 3 MP, autofocus, LED (spate), 2 MP (frontală)
    * Bluetooth: 3.0
    * Baterie: 7.000 mAh, Li-ion
    * Dimensiuni: 257x175x8,9 mm
    * Greutate: 583 g

    Cititi mai multe pe www.go4it.ro

  • Samsung Galaxy Beam – smartphone cu videoproiector încorporat (UPDATE)

    Lăsând la o parte acest accesoriu extravagant, Galaxy Beam este un smartphone cu dotări de nivel mediu, nu foarte spectaculoase. Avem la dispoziţie un ecran de 4 inch cu rezoluţie 800×480 pixeli, procesor dual-core la 1GHz, cameră foto de 5 MP însoţită de blitz LED şi o cameră frontală de 1.3 MP pentru apeluri video. Memoria internă este limitată la 8 GB, dar poate fi extinsă prin ataşarea unui card microSD.

    Cititi mai multe pe www.go4it.ro

  • Cum faci jumătate de miliard din Hannah Montana, Superman, Cars şi Spiderman

    “Pentru jucătorii multinaţionali, România reprezintă una dintre cele mai mari pieţe din Europa unde trebuie să fie prezenţi”, spun reprezentanţii companiei de cercetare de piaţă Euromonitor. Piaţa de jucării din România ar putea să aibă o creştere anuală de 14% în perioada 2010-2015, fiind astfel statul din Europa Centrală şi de Est cu cea mai rapidă creştere, potrivit unui studiu al Euromonitor. Acest potenţial a fost simţit de mulţi oameni de afaceri, care au mizat pe nevoia de jucării şi jocuri a copiilor pentru a-şi deschide magazine de profil. Unul dintre aceştia este Lorand Szarvadi, fondatorul, directorul executiv şi acţionarul Domo Retail, al doilea jucător din piaţa de electronice, electrocasnice şi produse IT. El mizează şi în acest an pe expansiunea retailerului de jucării Toyplex, care a ajuns la 19 unităţi la nivel naţional. Ultimul magazin al companiei Toy Concept, care operează reţeaua Toyplex, a fost deschis în acest an în Botoşani Shopping Center. Reţeaua, în cadrul căreia Szarvadi este acţionar minoritar, mai deţine magazine în Bucureşti (5) şi în mai multe oraşe din ţară, precum Constanţa, Piteşti, Ploieşti sau Oradea.

    Szarvadi anunţa la jumătatea anului trecut că va miza pe expansiunea reţelei de jucării pentru că avea încredere în potenţialul pieţei. Omul de afaceri care a fondat retailerul de electronice si electrocasnice Domo a investit în businessul cu jucării în 2008, ultimul an de boom economic. Deşi consumul a scăzut în fiecare din următorii trei ani, omul de afaceri a continuat să investească în Toyplex, conceput ca un supermarket de jucării, targetul principal fiind copiii din segmentul de vârstă de 3-7 ani.

    Iar retailerii încearcă să se uite mai departe de păpuşile Barbie sau maşinuţele cu telecomandă, către produse care să atragă în magazine şi pe părinţii interesaţi de educaţia copiilor. “Pe piaţa locală am observat un trend crescător al vânzărilor în cazul jucăriilor educative, creative. De asemenea, tot mai mulţi cumpără licenţe, respectiv jucării Disney, Cars sau chiar Spiderman, în condiţiile în care filmul urmează să iasă în acest an”, spune Flaviu Pastor, directorul de marketing şi relaţii publice al lanţului Diverta, controlat de omul de afaceri Octavian Radu. Lanţul de librării, care numără mai multe zeci de unităţi, a intrat în insolvenţă în 2010, pe fondul scăderii consumului şi a contextului economic dificil. Reprezentantul Diverta mai spune că vânzările de jucării în cadrul lanţului vor creşte în acest an cu 3-6%, în ritm cu piaţa. “Vrem să aducem în magazine produsele în tendinţe, pentru că românii nu se uită doar la preţ, ci caută produsele potrivite pentru copiii lor, care să fie şi de calitate. În această industrie cea mai importantă este siguranţa copilului. Preţul nu este definitoriu”, crede Flaviu Pastor.

    Mircea Bivolaru, directorul general al companiei de distribuţie jucării Smart Toys, spune la rândul său că achiziţia unei jucării este de fapt o investiţie în propriul copil. “Jucăriile au rol educativ, nu sunt doar o metodă pentru divertismentul copilului timp de câteva ore.” El spune că românii ar trebui să adopte această mentalitate şi să meargă pe urmele unor ţări occidentale precum Anglia, care se află pe primul loc în topul nivelului de educaţie.

    Mircea Bivolaru mai spune că, cel mai des, când vine vorba de achiziţia de jucării, românii merg în hipermarketuri. “Când merg la cumpărături românii preferă să cumpere din magazinele cu ofertă bogată. Vor să cumpere toate produsele de care au nevoie din acelaşi loc. Mai mult, magazinele specializate nu sunt prea multe pe piaţa locală.”

  • (P) Economisirea programată: primul plan spre finalizarea oricărui proiect

    Pentru a avea un proiect de succes este nevoie de un start de succes, iar economisirea programată reprezintă un start reuşit din mai multe puncte de vedere: pentru banii puşi deoparte primeşti dobândă, ai acces în orice moment la ei şi, nu în ultimul rând, te obişnuieşti cu ideea unor cheltuieli ponderate.
    Niciodată nu e târziu pentru planuri de viitor, iar dacă vrei să începi unul fără prea mari sacrificii e momentul să iei în considerare un plan de economisire. Unul mai special, în care tu alegi cât cheltuieşti şi cât economiseşti. Adică, Planul de economisire de la UniCredit Ţiriac Bank.
    Tu decizi ce suma vrei sa pui deoparte lunar. Si nu trebuie sa faci nimic altceva. Doar sa ai banii in cont si planul de economisire va avea grija sa-si faca treaba. Dacă transferi în contul de economii o sumă de până la 500 de lei, dobânda de care beneficiezi este 5%, iar dacă suma depăşeşte 500 de lei, dobânda ajunge la 5,5%. In plus, lunar vei primi dobanda pentru suma stransa, aceasta adugandu-se planului de economisire.
    Şi asta nu e tot, lunar poţi creşte suma pe care vrei să o economiseşti, iar condiţiile rămân neschimbate. Cu siguranţă, tentaţia e mare, tocmai de aceea oricând ai nevoie poţi accesa suma din cont, nu pierzi decât dobânda aferentă ultimei luni.
    Alegerile nechibzuite te fac sa cheltuieşti inutil. Economiseşte pentru lucruri cu adevărat valoroase!