Blog

  • Eurobarometru: Românii sunt preocupaţi de situaţia economică şi de creşterea preţurilor

    74% din români consideră că vocea lor nu contează în UE. De altfel, majoritatea respondenţilor susţin că vocea lor nu are nicio importanţă, cu excepţia danezilor.

    Pe de altă parte, 63% din români sunt foarte optimişti în legătură cu viitorul Europei, capitol la care sunt depăşiţi de danezi – 75%, irlandezi şi maltezi – 67%, polonezi şi estoni – 66%, letoni – 65% şi belgieni – 64%.

    Cei mai pesimişti faţă de viitorul spaţiului comunitar sunt grecii, ciprioţii şi portughezii.

    Şomajul rămâne principala preocupare a europenilor la nivel naţional. 49% sunt îngrijoraţi de perspectiva şomajului, 33% de situaţia economică şi 20% de creşterea preţurilor. Pentu români, în schimb, principala grijă o reprezintă situaţia economică – 41%, urmată de creşterea preţurilor – 34% şi abia pe locul trei şomajul – 33%.

    La întrebarea care sunt cele mai importante chestiuni cu care se confruntă UE în prezent, 41% din români au indicat tot situaţia economică, iar 26%, şomajul.

    În ceea ce priveşte situaţia economiei naţionale, 85% din români au o părere foarte proastă, aflându-se pe locul 11 din cele 28 de state. Topul este condus de greci, care au părere foarte proastă despre economie în proporţie de 98%, urmaţi de ciprioţi – 97%, portughezi, unguri şi spanioli – 96%. La polul opus sunt suedezii, 85% având o părere foarte bună despre economia naţională, germanii – 82% şi danezii – 74%.

    Referitor la evoluţia economiei naţionale şi europene în următoarele 12 luni, majoritatea respondenţilor consideră că situaţia va rămâne “la fel”. La acest capitol, românii sunt împărţiţi: 38% apreciază că situaţia economică nu se va schimba, iar 34% cred că se va înrăutăţi.

    În 11 state membre, majoritatea populaţiei consideră că impactul crizei asupra pieţei muncii a ajuns la apogeu, cei mai optimişti fiind danezii – 71%, olandezii – 60% şi irlandezii – 56%.

    În 16 state, impresia generală este că “ce-i mai rău abia urmează”. 48% din români cred acest lucru, cei mai pesimişti fiind ciprioţii – 87%, grecii – 71%, portughezii – 67 şi francezii – 66%.

    Întrebaţi dacă sunt în favoarea unei uniuni economice şi monetare cu o monedă unică, 58% din respondenţii din România s-au declarat de acord şi 29% împotrivă.

    Locuitorii din Luxemburg – 79%, Slovenia şi Slovacia – 78% sunt cei mai mari susţinători ai unei uniuni economice şi monetare, în timp ce britanicii, suedezii şi cehii sunt împotrivă.

    La întrebarea “dacă se simt cetăţeni ai UE”, 56% din români au răspuns negativ, iar 41% au spus “da”.

    Cetăţenii din Luxemburg se simt cetăţeni ai UE în proporţie de 85%, cei din Malta în proporţie de 74%, urmaţi de finlandezi şi germani – 73%. În schimb, doar 42% din britanici şi greci se simt europeni.

    57% din români susţin că nu îşi cunosc drepturile de cetăţeni europeni, iar 40% spun că sunt informaţi în legătură cu aceste drepturi. Cei mai informaţi sunt finlandezii – 64%, iar cei mai neinformaţi sunt francezii – 29%.

    Sondajul Eurobarometru din toamna anului 2013 este cea mai recentă ediţie a sondajului de opinie bianual organizat de Comisia Europeană. El a fost realizat prin intermediul unor interviuri directe între 2 şi 17 noiembrie 2013. Au fost intervievate 32.409 de persoane din cele 28 de state membre ale UE şi din cele 5 ţări candidate (fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Turcia, Islanda, Muntenegru şi Serbia).

  • Populaţia va consuma de anul viitor doar energie hidro şi nucleară

    Hidroelectrica şi Nuclearelectrica s-au calificat în baza unei metodologii. Dacă un producător termo sau unul regenerabil ar fi avut preţuri mai bune ar fi intrat şi ei“, a declarat vineri agenţiei MEDIAFAX Emil Calotă, vicepreşedintele al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

    Conform lui Calotă, anul viitor piaţa reglementată va reprezenta circa 11 TWh de energie, din care doar 8 TWh vor fi livraţi de Hidroelectrica şi Nuclearelectrica.

    De asemenea, consumatorii industriali vor cumpăra de anul viitor doar energie de pe piaţa liberă, conform calendarului de dereglementare convenit de Guvern cu Fondul Monetar Internaţional.

    Preţurile reglementate pentru populaţie vor dispărea în 2017, potrivit calendarului de dereglementare.

    Hidroelectrica şi Nuclearelectrica sunt controlate de stat, prin Departamentul pentru Energie, şi sunt cei mai mari producători de energie din România.

  • Creştere puternică a economiei SUA, în trimestrul trei

    Departamentul pentru Comerţ anunţase anterior un avans al PIB de 3,6%, în trimestrul al treilea.

    Cheltuielile de consum, principalul motor al economiei americane, au urcat cu 2%, în loc de estimarea precedentă de 1,4%, transmite MarketWatch.

    Un factor negativ este faptul că cea mai mare parte a creşterii consumului a fost generată de cheltuielile pentru carburanţi şi asistenţă medicală, ceea ce privează gospodăriile de banii necesari pentru achiziţiile de bunuri şi servicii.

    Investiţiile companiilor, în special pentru software şi produse similare, au crescut uşor, în timp ce cheltuielile pentru proprietate intelectuală au urcat cu 5,8%, în loc de estimarea anterioară de 1,7%.

    Analiştii anticipează că creşterea PIB-ului SUA ar putea încetini în ultimul trimestru al anului, în cazul în care companiile nu vor putea vinde stocurile acumulate. Analiştii intervievaţi de MarketWatch prognozează că economia americană ar putea consemna în trimestrul patru un avans de doar 2,1%.

    Departamentul pentru Comerţ a revizuit datele privind exporturile la o creştere de 3,9% în loc de 3,7%. În cazul importurilor, creştere a fost revizuită în sens negativ, de la 2,7% la 2,4%.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin de luni, 23 decembrie


    COVER STORY: Personalitatea anului 2013: programatorul

    Creatorii de software români au trăit efervescent în 2013. Au creat programe noi, au vândut companii, au angajat sute de oameni şi cei mai mulţi au plecat să facă afaceri în valea la care visează toţi softiştii de pe planetă.


    FINANCIAR: Cât va mai funcţiona tiparniţa de bani a băncilor

    S-a încheiat unul dintre cei mai calmi ani de la criză încoace, în care preocupările pentru redresarea economiei reale, viabilitatea UE sau viitorul unor generaţii lovite de şomaj şi sărăcie au fost înlocuite de o singură temă: cât va mai funcţiona tiparniţa de bani a băncilor centrale.


    SPECIAL: Mişcarea surpriză 
a Fed la sfârşitul unui an interesant

    Cea mai puternică bancă naţională din lume face primul pas înapoi spre mandatul tradiţional de câine de pază al inflaţiei, indicând că economia americană va putea sta în curând pe propriile picioare, fără a avea nevoie de roţi ajutătoare.


    ANALIZĂ: Predicţii pentru 2014 de la oamenii de afaceri

    Undeva la începutul lunii decembrie, un grup de specialişti, oameni de afaceri, antreprenori sociali şi figuri publice marcante au emis, la iniţiativa celor de la DC Communication, o serie de predicţii privind anul 2014. Câteva sunt surprinzătoare, câteva sunt evidente, câteva par a fi mai greu de îndeplinit. care, cine, cum, de ce?


    INTERNATIONAL: Povestea miliardarilor pe care IT-ul i-a creat în 2013

    IT-ul în general şi softul în special au fost vedetele burselor de peste ocean în 2013 şi au creat miliardari noi, în timp ce clasicii domeniului au crescut şi şi-au păstrat poziţiile de forţă.


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay.


  • Crizele anului 2013: carnea de cal, laptele cu aflatoxină, Roşia Montană şi problema câinilor comunitari – printre cele mai discutate subiecte

    Scandalul cărnii de cal: în februarie 2013, în magazinele din Marea Britanie au fost descoperite cantităţi importante de lasagna din carne de cal, etichetate şi vândute ca fiind din carne de vită. Carnea utilizată pentru lasagna provenea de la un furnizor român. Subiectul a generat 3.212 apariţii în online-ul românesc, cu un vârf de coverage media în data de 11 februarie 2013. În acest context, au existat şi o serie de voci (companii şi persoane) implicate. Printre cele mai menţionate s-au numărat companiile Scandia Food Sibiu (firma producătoare a lotului de carne pentru lasagna – 952 apariţii), IKEA (în contextul chifteluţelor retrase temporar de pe piaţă – 904 apariţii) şi Producţie Ardealul (în contextul retragerii conservelor de carne de vită ,,Ardealul” – 198 apariţii), respectiv Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA – 926 apariţii) şi Federaţia Naţională ProAgro (122 apariţii).

    Criza laptelui infestat cu aflatoxină: peste 13.000 de litri de lapte contaminat cu aflatoxină (o substanţă cancerigenă) au fost retraşi de pe piaţă în prima jumătate a anului.Criza laptelui a făcut subiectul a 3.500 de materiale online, generând cele mai multe apariţii în data de 18 martie 2013, când Danone România a anunţat că retrage preventiv de pe piaţă unele produse considerate suspecte. Compania a apărut în 441 de materiale referitoare la problema laptelui contaminat cu aflatoxină.


    Subiectul Roşia Montană: a fost menţionat în 57.433 de articole online în a doua jumătate a anului 2013. Dintre acestea, 5.825 de materiale fac referire explicită la protestele generate de proiectul de exploatare minieră a zonei. Ziua în care s-a discutat cel mai mult despre Roşia Montană în online a fost 9 septembrie 2013, când mass-media anunţa respingerea proiectului de lege, potrivit declaraţiilor lui Victor Ponta.
    Una dintre vocile cel mai puternic asociate în mass-media online cu subiectul Roşia Montană a fost cea a Prim-Ministrului Victor Ponta, care a avut 13.046 de apariţii în acest context. Compania Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), iniţiatoarea proiectului, a generat un coverage de 6.764 de articole.

    Problema câinilor comunitari: a fost un alt subiect amplu discutat în mass-media online în anul 2013. Acesta a generat 3.698 de apariţii, în timp ce despre eutanasierea câinilor comunitari s-a discutat în 6.518 articole. Scandalul câinilor comunitari a atins apogeul în data de 25 septembrie, când Curtea Constituţională a discutat Legea referitoare la eutanasierea câinilor comunitari care nu sunt revendicaţi sau adoptaţi în termen de 14 zile. Monitorizarea a fost realizată de serviciul autohton de media intelligence MediaIQ pe un eşantion de 1.500 de surse cu acoperire naţională şi locală (cotidiane naţionale şi locale, periodice naţionale şi locale, site-uri de televiziuni & radiouri); peste 50.000 de bloguri şi comentariile scrise la fiecare articol; 10.000 de pagini de Facebook şi comentariile scrise la fiecare intrare; 40.000 de conturi de Twitter şi peste 50 de forumuri.

  • UE îşi pierde calificativul de top al agenţiei de rating S&P din cauza deteriorării financiare a Europei

    Standard & Poor’s (S&P) a retrogradat cu o treaptă ratingul de credit pe termen lung al Uniunii Europene, de la nivelul de top “AAA” la “AA+”, acuzând slăbirea coeziunii blocului comunitar şi deteriorarea situaţiei financiare a Europei, transmite Bloomberg.

    Ratingul de credit pe termen scurt a fost meninut la “A-1+”.

    Perspectiva calificativelor UE este stabilă, potrivit unui comunicat publicat vineri de S&P.

    “Retrogradarea reflectă opinia noastră privind slăbirea situaţiei financiare a celor 28 de state membre UE”, se spune în comunicat.

    S&P a coborât în ultimii ani ratingurile marilor economii europene, inclusiv Franţa, Italia şi Spania, în urma crizei datoriilor de stat.

    Ratingul mediu al ţărilor cu contribuţie netă pozitivă la bugetul UE a scăzut la “AA”, de la “AA+” în ianuarie 2012, când S&P a atribuit perspectivă negativă ratingului pe termen lung al UE.

    “Considerăm că situaţia financiară a UE s-a deteriorat, iar coeziunea statelor membre a slăbit. Negocierile privind bugetul UE au devenit mai tensionate, semnalând creşterea riscurilor privind sprijinirea UE de către unele state membre”, consideră analiştii agenţiei americane de rating.

    Moneda euro se tranzacţionează luni dimineaţă la Londra la 1,3635 dolari, după ce a atins 1,3626 dolari, cel mai redus nivel din ultimele două săptămâni.

    Evoluţia costurilor de finanţare la nivel global arată că investitorii au ignorat anul trecut 56% din deciziile de rating şi de perspectivă ale Moody’s şi 50% din cele ale S&P, de cele mai multe ori având opinii divergente faţă de cele emise de agenţiile de rating, notează Bloomberg.

  • Ce se va întâmpla cu televiziunea în viitor

    Există şase tendinţe care vor influenţa viitorul televiziunii, după cum reiese din studiul EY Future of Television – Media & Entertainment realizat de compania de servicii profesionale Ernst&Young.

    Cele şase tendinţe identificate de studiu care vor determina viitorul televiziunii sunt:

    1. Structurile narative (storytelling-ul) vor evolua pentru a valorifica mai bine mediul reprezentat de platformele multiple. Ecranul utilizat cel mai des nu va mai fi cel definit de dimensiune, ci va fi acel ecran care va fi capabil să capteze atenţia. Ecranele multiple care funcţionează perfect împreună vor permite dezvoltarea de noi structuri narative care să ofere producătorilor de conţinut mai multe oportunităţi de a inova împreună cu audienţa. Metadatele care permit sincronizarea între ecrane vor deveni facilitatoare cheie.

    2. Ecranele omniprezente vor solicita o mobilitate mai mare a conţinutului. Pe măsură ce apar tot mai multe ecrane în tot mai multe locuri – de la spaţiile de acasă, până la vehicule sau spaţiile publice – vom asista la o creştere a cererii pentru conţinut care să poată urma telespectatorul oriunde merge acesta. Agenţiile de publicitate vor avea la dispoziţie mai multe ecrane şi un potenţial mai mare de a genera impresii în această nouă paradigmă, multi-ecran.

    3. Dinamica socială şi experienţele sociale colective vor determina o creştere a vizualizărilor asociate evenimentelor. Chiar dacă vizualizarea devine din ce în ce mai fragmentară, consumatorii vor dori, pe mai departe, să facă parte din experienţele sociale colective asociate anumitor evenimente, cum ar fi Cupa Mondială sau Premiile Oscar. În cazul în care creatorii de conţinut vor reuşi să construiască o experienţă socială puternică în jurul unui program, telespectatorii vor dori să fie incluşi în această experienţă şi se vor întoarce în faţa ecranului.

    4. Inovaţia în materie de descoperiri de noi programe şi de noi tipuri de telecomenzi va duce la definirea unor tehnici care să optimizeze căutarea de programe relevante. În pofida evoluţiei televizoarelor, experienţa consumatorului cu telecomanda şi căutarea pe canalele disponibile nu s-a schimbat prea mult în ultimele câteva decenii. Telespectatorii continuă să fie adesea frustraţi atunci când încearcă să găsească la TV ceva ce îi interesează. Cu ajutorul tabletelor şi a altor dispozitive, căutarea şi descoperirea de programe vor fi mult mai intuitive şi mai adaptate la preferinţele fiecărui individ. Furnizorii de conţinut vor fi nevoiţi, în cele din urmă, să-şi optimizeze conţinutul pentru căutare, la fel ca în cazul motoarelor de căutare, pentru a permite conţinutului relevant şi atrăgător să ajungă să fie văzut de telespectator.

    5. Vizionarea într-o singură sesiune a mai multor episoade dintr-un serial sau alt tip de conţinut va atrage după sine inovaţii în zona de măsurare şi personalizare. Odată cu creşterea numărului de platforme de conţinut video la cerere, a crescut şi accesul consumatorilor la conţinut, precum şi frecvenţa fenomenului de bingeing (vizionarea, timp de mai multe ore, de conţinut într-o singură sesiune). Companiile de media şi divertisment vor fi nevoite să dezvolte metode prin care să măsoare şi să înţeleagă mai bine acest tipar unic de vizionare, astfel încât modul în care împachetează conţinutul pe care-l propun să satisfacă mai bine nevoile telespectatorilor, să creeze fani dedicaţi pe toată durata de viaţă a produsului şi să creeze mai multe oportunităţi pentru publicitari.

    6. Cererile tot mai exigente de conţinut unic venind din partea noilor jucători intraţi în segment vor influenţa inovarea dincolo de sistemul studioului tradiţional. Deoarece realizarea de programe este acum asigurată de un număr mai mare de producători, va exista o mai mare libertate de creaţie şi se vor putea asuma mai multe riscuri. În mod similar, posibilitatea telespectatorilor de a vedea la cerere episoadele pilot şi de a le vota pe cele care le plac cel mai mult va atrage după sine o redistribuire a controlului asupra produsului între telespectatori şi cel care le produce, ceea ce va permite dezvoltarea de conţinut şi în afara formatului tradiţional din televiziunile standard. De asemenea, producătorii de conţinut vor putea aloca mai mult timp dezvoltării personajelor şi liniei narative, deoarece nevoia de a rezuma episoadele anterioare va fi eliminată, datorită posibilităţii audienţei de a le viziona şi re-viziona la cerere, oricând doresc.

    Companiile de media şi divertisment vor trebui să dezvolte o relaţie mult mai apropiată cu telespectatorii pentru a crea o interacţiune mai puternică atât prin experienţa de vizionare a conţinutului cât şi prin publicitate.

    ”Nu este vorba doar despre a facilita vizualizarea de conţinut pe mai multe tipuri de platforme”, spune Elena Badea, Director de Marketing, EY România. „Este vorba, mai degrabă, despre a crea experienţe printr-un conţinut puternic personalizat, deoarece relaţia dintre conţinut şi telespectator va fi din ce în ce mai complexă şi are potenţialul de a deveni tot mai profitabilă”.

    Se evidenţiază, de asemenea, necesitatea măsurării mai detaliate de către companiile de media şi divertisment a comportamentului de vizionare, pentru a putea crea experienţe mai interactive, mai multă mobilitate şi o mai bună adaptare a conţinutului la nevoile şi interesele specifice ale telespectatorilor.

    Rezultatele sondajului EY se bazează pe analiza a mii de ore de interviuri realizate cu executivi şi lideri din companii de media şi divertisment din întreaga lume.

     

  • Primul lanţ de benzinării din România care te lasă să-ţi speli maşina singur

    Taxa pentru achiziţionarea unui jeton care să permită spălarea maşinii este de 2,5 lei. Până în prezent benzinăriile nu permiteau spălarea maşinii de către proprietar, cele mai multe staţii având spălătorie auto cu angajaţi.

    CITEŞTE AICI care este cea mai ieftină spălătorie auto din România – interior+exterior: 10 lei

    Înfiinţată în anul 1998, compania Lukoil România este unul dintre liderii pieţei petroliere româneşti, având o cotă de aproximativ 20% din piaţa totală de produse petroliere din România. În prezent, compania Lukoil România comercializează carburanţi printr-o reţea de 300 de staţii de distribuţie şi 9 depozite de produse petroliere. Cifra de afaceri netă a companiei Lukoil România în anul 2010 a depăsit valoarea de 4.500 mil. lei, în creştere cu 40% faţă de anul 2009.

  • O reţea socială condusă de o româncă absolventă de Stanford a obţinut o finanţare de 1,5 milioane de dolari

    Aplicaţia pentru smartphone-uri a companiei, care le permite utilizatorilor să-şi exprime opiniile despre diferite subiecte printr-o metodă care nu lasă niciun dubiu asupra felului în care gândesc despre anumite teme – prin culori – „a intrigat un număr de investitori importanţi din Silicon Valley“, astrăgând astfel finanţarea de 1,5 mil. $, scrie publicaţia americană. În prezent compania are câteva zeci de mii de utilizatori pentru aplicaţie.

    Runda de finanţare a fost condusă de Michael şi Xochi Birch – fondatorii reţelei sociale, contribuţii fiind înregistrate şi de la Avadis Tevanian (fost expert în tehnologie la Apple), Lars Rasmussen (inginer la Facebook care a contribuit la dezvoltarea Google Maps când lucra pentru motorul de căutare) şi fondurile de investiţii Greylock şi Lightspeed.

    Aplicaţia dezvoltată de companie este un „termometru“ pentru sentimente, potrivit Andei Gansca. Ea a povestit pentru New York Times că ideea dezvoltării aplicaţiei i-a venit atunci când studia la Stanford. Datele furnizate de Knotch sunt mai de încredere decât rezultatul obţinut prin analizarea datelor ne­struc­turate de pe alte reţele sociale, spune fostul angajat al Apple Avadis Tevanian.

    Cititi mai multe pe ZF Corporate