BusinessMagazin

Blog

  • Doi inspectori de la ITM Bucureşti, reţinuţi după ce au luat mită 3.000 de lei

     Cei doi inspectori au fost denunţaţi de administratorul SC L.P. SRL, iar luni, procurorii Parchetului Tribunalului Bucureşti şi poliţişti de la Serviciul de Investigare a Fraudelor din Poliţia Capitalei i-au prins în flagrant pe Ion Roşioru şi Constantin Meţler, ambii inspectori la ITM Bucureşti, în timp ce au primit mită 3.000 de lei.

    Cei doi inspectori ar fi cerut mită pentru a nu amenda firma verificată cu 20.000 de lei, “pe motiv că a folosit la muncă o persoană căreia nu i-au fost întocmite forme legale de angajare”, se arată într-un comunicat de presă al Parchetului Tribunalului Bucureşti remis, marţi, agenţiei MEDIAFAX.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum arată în prezent pasajul Mihai Bravu

     La sfârşitul lunii decembrie 2013, primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, a declarat că şoferii ar putea circula pe primul pod al pasajului Mihai Bravu – Splaiul Unirii “undeva în martie 2014”, dacă vremea va permite buna desfăşurare a lucrărilor.

    Cu acelaşi prilej, primarul general a precizat că pasajul va fi traversat zilnic de peste 48.000 de maşini şi va contribui la descongestionarea traficului în zonele Brâncoveanu, Niţu Vasile, Bulevardul Berceni şi fosta Macaralei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CIA a înşelat Statele Unite cu privire la tehnicile sale dure de interogare

     În acest document de 6.300 de pagini redactat de comisia pentru Informaţii a Senatului, CIA este acuzată că a ascuns unele detalii cu privire la brutalitatea metodelor sale, asimilate torturii, potrivit Washington Post.

    Ea ar fi exagerat importanţa unor comploturi şi a deţinuţilor încarceraţi în închisori secrete şi ar fi ascuns să unele informaţii determinante ar fi fost oferite de deţinuţi înainte ca aceştia să fie supuşi tehnicilor brutale ale agenţilor americani, explică publicaţia.

    Informaţiile cele mai preţioase despre Al-Qaida, “între care cele care au condus la operaţiunea împotriva lui Osama ben Laden în 2011”, nu au fost obţinute graţie metodelor CIA, afirmă Washington Post.

    Acest raport este deocamdată confidenţial şi cotidianul susţine că a putut divulga aceste detalii graţie indiscreţiei oficialilor care au avut acces la el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Facebook: Zuckerberg a primit anul trecut un salariu simbolic de 1 dolar

     Zuckerberg (29 de ani), fondatorul Facebook, apare pe locul 22 în topul Bloomberg al celor mai bogaţi oameni din lume, cu o avere evaluată la 27,1 miliarde de dolari.

    Omul de afaceri urmează astfel exemplul altor nume mari din Silicon Valley care au optat pentru salarii simbolice de 1 dolari pe an. Practica a fost promovată iniţial de cofondatorul Apple Steve Jobs şi preluată, printre alţii, de cofondatorii Google Larry Page şi Sergey Brin. Toţi deţin participaţii semnificative la companiile respective şi au făcut deja avere.

    Zuckerberg a păstrat 61,6% din drepturile de vot în acţionariatul Facebook. Averea sa a crescut puternic anul trecut, după ce preţul acţiunilor Facebook a crescut de peste două ori la bursă. Tânărul miliardar s-a implicat tot mai mult în filantropie şi activităţi sociale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Înnoptările în unităţile de cazare au crescut în primele două luni ale anului la 1,78 milioane

     Înnoptările turiştilor străini au reprezentat 21,1% din totalul înnoptărilor din primele două luni, cea mai mare pondere revenind celor din Europa (79,5% din total turişti străini), iar dintre aceştia, 80,6% au fost din ţările membre UE.

    Durata medie a şederii a fost de două zile, pentru ambele categorii de turişti.

    În februarie, structurile de primire turistică au înregistrat aproape 950.000 de înnoptări, cu 11,5% mai mult decât în februarie 2013. Din totalul acestora, străinii au ocupat 20%, cei mai mulţi fiind din Europa (77,4%).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Noua formulă de calcul al veniturilor suplimentare din liberalizarea preţului la gaze – din 1 aprilie

     Noua formulă de calcul va fi aplicată de la 1 aprilie.

    La începutul anului trecut, Guvernul a decis că, în intervalul 1 februarie 2013-31 decembrie 2014, va suprataxa cu 60% companiile care derulează activităţi de extracţie şi vânzare a gazelor naturale din România, inclusiv din perimetrele din Marea Neagră, taxă aplicată la veniturile suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sector.

    Taxa reprezintă 60% din veniturile suplimentare, din care se deduc redevenţele aferente acestor venituri, precum şi investiţiile în segmentul upstream, fără a depăşi 30% din aceste venituri suplimentare.

    În proiectul prezentat de Ministerul Finanţelor la 26 martie şi aprobat în aceeaşi zi de Guvern se arată că va fi păstrată impozitarea cu 60% a veniturilor suplimentare, dar va fi schimbată formula de calcul a acestora din urmă, întrucât în legislaţia în vigoare nu se precizează că volumele de gaze naturale din producţia internă vândute consumatorilor noncasnici se referă la cei din piaţa reglementată.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PIAŢA IMOBILIARĂ: Cea mai mare ”victimă” a ieftinirilor este Capitala. Timişoara, cu cea mai mică scădere a preţurilor, destinaţie sigură pentru investiţia într-o locuinţă

     Preţul apartamentelor este în prezent cu 2,3% mai mare decât în urmă cu 12 luni (chiar 3% în cazul apartamentelor vechi cu două camere, cea mai populară categorie la achiziţie), spre deosebire de Bucureşti, Constanţa, Braşov sau Cluj-Napoca, unde sunt consemnate în continuare scăderi. Astfel, în ultimii şase ani preţurile apartamentelor din Timişoara au scăzut cu 39,4%, de la un prag maxim de 1.329 de euro pe metru pătrat (atins în iunie 2008), până la un nivel de 805 euro pe metru pătrat, consemnat la finele lui februarie 2014, potrivit portalului imobiliare.ro.

    La polul opus, cel mai mare declin, de circa 53%, a avut loc în Capitală, de la 2.264 de euro pe metru pătrat în martie 2008, până la 1.058 de euro pe metru pătrat. Scăderi mai reduse au fost consemnate în celelalte mari oraşe ale ţării, care au fost mai puţin “atinse” şi de boom-ul imobiliar.

    “De fapt, cea mai mare «victimă» a ieftinirilor din ultimii ani a fost exact piaţa care a atins culmile «popularităţii» pe timp de boom, Capitala. Pentru cei care se gândesc să cumpere o locuinţă în scop investiţional, luând în calcul o revânzare ulterioară, experienţa perioadei de recesiune poate oferi o perspectivă interesantă”, se arată într-un comunicat al portalului imobiliar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tânărul de 30 de ani care dezvoltă eMAG în afara României

    Citeşte în premieră alte 99 de poveşti de succes ale tinerilor manageri din România în a noua ediţie a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP, lansat de Business Magazin în luna mai. 

    “Este primul meu interviu. Nu am mai apărut până acum în presă. Nu sunt o persoană care să vrea să iasă în evidenţă.” Sorin Ionescu are 30 de ani şi este din 2014 unul dintre cei şase vicepreşedinţi ai eMAG, responsabil cu dezvoltarea businessului peste graniţă. 

    AM FĂCUT TOT FELUL DE JOCURI ŞI APLICAŢII  PE CARE LE VINDEAM ÎNCĂ DE CÂND ERAM COPIL. NU LE-AM MONETIZAT FOARTE BINE, PENTRU CĂ NU ŞTIAM CE E MARKETINGUL ATUNCI, DAR ÎMI DOREAM SĂ OFER CEVA LUMII.„ În biroul întunecat al lui Sorin Ionescu de la etajul al patrulea al clădirilor de birouri Swan, pustii la orele după-amiezii din cauza numărului redus de chiriaşi, se află creierul din spatele extinderii eMAG pe noi pieţe.

    Cu Sorin poţi vorbi la pertu şi îţi răspunde repede şi zâmbitor la aproape orice fel de întrebare. Nu are multe în comun cu imaginea clasică a programatorului român. Nu are burtă, se îmbracă în costum şi are părul atent aranjat. Nu mai scrie cod de ani buni, dar aşa a început cariera sa. După ce a lucrat câteva luni la o firmă de software, a ajuns la eMAG în 2007, „când nu era foarte cunoscut, era un magazin online de unde cumpărasem o singură dată şi de acolo ştiam de ei; site-ul nu era atât de prietenos ca acum, dar era printre cele de top din România„.

    Spune că l-a atras eMAG şi nu giganţii IT înspre care se îndreptau colegii săi pentru că nu se vedea scriind linii de cod toată viaţa şi, eventual, conducând o echipă de oameni care programează. „Aici aveam impact mai mare în business. Nu erau prea mulţi programatori aici la vremea aia. Mai era unul singur.„ A primit sarcina să construiască o echipă de software, ajunsă astăzi la 150 de oameni, care să facă mai eficient magazinul online, iar mai apoi a fost responsabil de informatizarea depozitului eMAG, locul de unde pleacă zilnic 6-7.000 de comenzi, dintre care 1.000 către Ungaria şi Bulgaria.

    „Proiectul de optimizare a depozitului a fost gestionat de mine de la zero, ceea ce înseamnă costuri şi timp de livrare mai mici şi control mult mai mare. Toţi cei 120 de angajaţi au dispozitive ca în Star Trek, scanner pe deget, totul e automatizat, marfa se plimbă de una singură prin depozit.”

    A fost momentul când a apărut o discuţie cu Iulian Stanciu, directorul general al eMAG – „parcă a fost ieri„ – şi au luat decizia extinderii pe pieţe internaţionale. „Se discutase de multă vreme să ne dezvoltăm în regiune şi după ce am făcut o analiză ne-am dat seama că trebuie să începem cu Bulgaria.„ Argumentele au fost proximitatea geografică – „ajungi mai repede de la Bucureşti în cel mai îndepărtat colţ al Bulgariei decât ajungi până la Satu Mare„ – şi lipsa concurenţei în comerţul online de la sud de Dunăre. Piaţa din Bulgaria este deservită tot din depozitul de la Bucureşti, iar livrarea se face, la fel ca în România, în ziua următoare plasării unei comenzi.

    Practic, pentru a optimiza costurile au fost folosite la maximum resursele deja existente. Zece oameni au fost angajaţi pentru extinderea în fiecare ţară, în mare parte responsabili de diviziile de legal, marketing, operaţional şi marketplace.

  • Războiul cu inflaţia în 2014. Unde vor duce noile taxe şi producţia agricolă mai slabă

    ANUL 2013 A ADUS INFLAŢIA ANUALĂ LA UN MINIM ISTORIC, DE 1,55%. A fost pentru prima oară când rata anuală a inflaţiei a coborât în România sub 2%, nivel normal în ţările occidentale, dar la care ţara noastră jinduia în anii de hiperinflaţie galopantă din anii ’90. Cum s-a ajuns la acest nivel record?

    Producţia agricolă foarte bună şi reducerea TVA la produsele de panificaţie de la 24% la 9% au fost stimulii principali care au dus inflaţia în decembrie 2013 la minimul ultimilor 24 de ani, aproape de limita inferioară a intervalului ţintit de BNR, de 1,5-3,5%. Scăderea inflaţiei a creat spaţiu pentru relaxarea politicii monetare prin reducerea dobânzii-cheie până la 4% la sfârşitul anului trecut.

    Preţurile la produsele alimentare au scăzut cu 1,8% anul trecut, preţurile mărfurilor nealimentare au înregistrat o creştere anuală de 3,6%, iar ascensiunea tarifelor serviciilor a fost 3,4%. Ponderea mare a alimentelor în coşul de consum face ca inflaţia să fie sensibilă la producţia agricolă. În lipsa reducerii TVA la produsele de panificaţie şi a anului agricol excepţional, rata anuală a inflaţiei din 2013 s-ar fi situat undeva în intervalul 3-3,5%, deci la limita superioară a ţintei BNR, după cum au susţinut unii analişti.

    Nu doar România a surprins în 2013 cu un nivel foarte scăzut al inflaţiei, ci mai multe ţări din regiune. Cehia a înregistrat la sfârşitul anului trecut o inflaţie de 1,4%, în condiţiile în care ţinta băncii centrale a fost de 2%±1 pp. Iar Polonia şi Ungaria au avut rate anuale ale inflaţiei mai mici de 1%.

    BNR a atins anul trecut ţinta de inflaţie, fiind pentru a treia oară când reuşeşte să atingă acest obiectiv de când a adoptat strategia de ţintire a inflaţiei ca principal obiectiv monetar, în august 2005. Inflaţia a scăzut puternic în lunile de toamnă şi în decembrie, după ce în primele două trimestre din 2013 a oscilat în intervalul 5-6%.

    Trendul descendent al inflaţiei a continuat şi în primele două luni din 2014, rata anuală apropiindu-se de un nou minim istoric, de 1%. Însă, până la sfârşitul acestui an, analiştii se aşteaptă ca inflaţia să urce spre 3,5-4%. Liberalizarea preţurilor la energie şi gaze, dar şi creşterea accizelor la carburanţi îşi vor pune amprenta asupra ascensiunii preţurilor. Iar producţia agricolă, mai slabă decât cea din 2013, va pune şi ea presiune asupra inflaţiei.

    Scăderea inflaţiei din prima parte a anului 2014 şi cererea de consum încă slabă au încurajat BNR să continue ciclul de relaxare a politicii monetare prin reducerea dobânzii-cheie şi diminuarea ratelor rezervelor minime obligatorii, măsuri care vor putea antrena scăderea dobânzilor la credite şi relansarea creditării, cu impact favorabil asupra economiei. Banca centrală a început anul cu o reducere a dobânzii-cheie de la 4% la 3,75%, măsură acompaniată de diminuarea ratelor rezervelor minime obligatorii la lei de la 15% la 12% şi la valută de la 20% la 18%. Iar în februarie dobânda de politică monetară a fost coborâtă la 3,5%. Analiştii cred însă că dobânda-cheie va rămâne „îngheţată„ la 3,5%, după şase paşi succesivi de scădere realizaţi în cadrul ciclului de relaxare a politicii monetare iniţiat în vara anului trecut.

    Istoria inflaţiei în România are însă vârfuri numai bune de pus în manuale. În urmă cu mai bine de 20 de ani şocul inflaţiei dădea întreaga economie peste cap, existând şi luni când rata anuală urca şi la 300%. Apoi, creşterea preţurilor a început să se mai tempereze. În 1998 s-a înregistrat o reducere semnificativă a inflaţiei la două cifre, adică la 40,6%, de la 151,4% în 1997. Şi, în cele din urmă, am ajuns şi la o inflaţie de o cifră.

    Începând cu anul 2005, odată cu lansarea leului nou, BNR a trecut şi la un nou regim de politică monetară – ţintirea inflaţiei. Iar după 2005, inflaţia a rămas la o singură cifră.

    În 2005, în primul an de ţintire a inflaţiei, preţurile de consum au înregistrat o creştere anuală de 8,6% faţă de ţinta de 7,5%, în anul 2006 inflaţia anuală a coborât spectaculos la 4,9%, sub ţinta de 5%, iar în anul 2007 a urcat înapoi la fel de spectaculos până la 6,6%, peste ţinta de 4%. Nici în perioada 2008-2010 inflaţia anuală nu a reuşit să ajungă în intervalul ţintit de BNR.

  • Primul eveniment Club Business Magazin

    Clubul BUSINESS Magazin este un eveniment cu frecvenţă lunară, la care participă un număr restrâns de invitaţi.

    Evenimentul constă într-o întâlnire între 4-6 dintre cei mai reprezentativi membri ai comunităţii de business implicaţi într-un anumit domeniu şi dezbaterea unor teme de interes, în prezenta unui public de 40-50 de persoane.

    Întâlnirile sunt moderate de un redactor specializat BUSINESS Magazin şi au loc dimineaţa, într-un cadru informal, ce permite schimbul de idei, împărtăşirea experienţelor şi networking-ul. Subiectul dezbaterii este stabilit înainte de fiecare ediţie în parte în funcţie de subiectele “fierbinţi” din fiecare perioadă.

    Concluziile discuţiilor purtate sunt reflectate editorial în următoarea ediţie BUSINESS Magazin.