BusinessMagazin

Blog

  • Israelul lansează lovituri puternice asupra Libanului; SUA şi Marea Britanie îndeamnă la calm

    Avioanele de război israeliene au efectuat joi târziu cele mai intense lovituri asupra sudului Libanului în aproape un an de război, intensificând conflictul dintre Israel şi gruparea armată libaneză Hezbollah, pe fondul apelurilor la reţinere.

    Casa Albă a declarat că o soluţie diplomatică este realizabilă şi urgentă, iar Marea Britanie a făcut apel la o încetare imediată a focului între Israel şi Hezbollah, scrie Reuters. Statele Unite sunt „speriate şi îngrijorate de o potenţială escaladare”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre, în cadrul unei şedinţe de informare.

    Loviturile intense au urmat atacurilor de la începutul săptămânii atribuite de Liban şi Hezbollah Israelului, care au aruncat în aer radiouri şi pagere Hezbollah, ucigând 37 de persoane şi rănind aproximativ 3.000 în Liban.

    În operaţiunea de joi noaptea, armata israeliană a declarat că avioanele sale au luat la ţintă şi au lovit, timp de două ore, sute de lansatoare multiple de rachete din sudul Libanului, care urmau să fie trase spre Israel.

    Bombardamentul a inclus mai mult de 52 de lovituri în sudul Libanului după ora 21.00, a declarat agenţia de presă de stat libaneză NNA. Trei surse de securitate libaneze au declarat că acestea au fost cele mai puternice lovituri aeriene de la începutul conflictului în octombrie.

    Nu au fost raportate victime.

    Armata israeliană a promis că va continua să atace Hezbollah şi a declarat că loviturile sale de joi au atins aproximativ 100 de lansatoare de rachete şi alte ţinte din sudul Libanului.

    Într-un discurs televizat, joi, liderul Hezbollah, Hassan Nasrallah, a declarat că exploziile dispozitivelor de marţi şi miercuri „au depăşit toate liniile roşii”.

    „Inamicul a depăşit toate controalele, legile şi morala”, a spus el, adăugând că atacurile „ar putea fi considerate crime de război sau o declaraţie de război”.

    Israelul nu a comentat în mod direct detonările radio şi pagerelor, despre care surse de securitate spun că au fost probabil efectuate de Mossad, care are o lungă istorie în efectuarea de atacuri sofisticate pe teritoriul străin.

    Misiunea libaneză la ONU a afirmat joi, într-o scrisoare adresată Consiliului de Securitate, că Israelul este responsabil de detonarea dispozitivelor prin intermediul mesajelor electronice şi al explozivilor implantaţi în ele înainte ca acestea să ajungă în Liban, în conformitate cu teoriile care au circulat după explozii.

    Consiliul de Securitate, format din 15 membri, urmează să se reunească vineri cu privire la explozii. Premierul libanez Najib Mikati a făcut apel la Consiliul de Securitate să ia o poziţie fermă pentru a opri „agresiunea” şi „războiul tehnologic” al Israelului.

  • O piesă compusă de Mozart, necunoscută până acum, descoperită într-o bibliotecă germană

    Piesa datează din a doua parte a anilor 1760 şi are o durată de aproximativ 12 minute, a anunţat joi biblioteca municipală din Leipzig.

    Născut în 1756, Mozart a fost un copil-minune şi a început să compună la o vârstă foarte fragedă, sub îndrumarea tatălui său.

    Cercetătorii au descoperit lucrarea în colecţia muzicală a bibliotecii oraşului în timp ce lucrau cea mai recentă ediţie a catalogului Köchel, dedicat lucrărilor lui Mozart.

    Manuscrisul nou descoperit nu a fost scris de Mozart însuşi, ci se crede că este o copie făcută în jurul anului 1780, au declarat cercetătorii.

    Piesa a fost interpretată joi de un trio de coarde la prezentarea noului catalog Köchel în oraşul austriac Salzburg. Ea va avea premiera germană sâmbătă, la Opera din Leipzig.

  • Povestea medicului care a renunţat la medicină pentru a lucra în afacerea de familie înfinţată în anii “90. Compania a ajuns acum un gigant, cu afaceri de sute de milioane de lei

    100 Cele mai puternice femei din business. Adina Rizea, Director general adjunct, Lemet

    Cifră de afaceri (2023)*: cca 330 mil. lei

    Investiţii (2023): 10,2 mil. lei

    Număr de angajaţi*: 1.600

    *Lemet şi Lems

    Biografie: De profesie medic, Adina Rizea s-a implicat în afacerea familiei, înfiinţată de părinţii săi, în 1991. Lemet a ajuns în prezent unul dintre cei mai mari producători de mobilă la nivel naţional şi operează una dintre cele mai extinde reţele de retail de profil, prin brandul Lems.

    ► În urmă cu 20 de ani eram elevă la liceu şi mă pregăteam să devin medic. Niciodată nu mi-am dorit să fac altceva, medicina a fost singura mea opţiune. În clasa a patra mi-am cumpărat un atlas de biologie pe a cărui primă pagină am scris o notă: „…cu speranţa că într-o zi voi deveni doctoriţă…”  Şi mi-am îndeplinit visul. Alegerea acestei meserii mi-a influenţat întreaga viaţă, atât cea personală, cât şi cea profesională.

    ► La scurt timp după ce am început să lucrez ca medic stagiar la spitalul din Câmpina am virat pe drumul carierei mele către afacerea familiei, profesând mai întâi ca medic de întreprindere, iar apoi ocupând diferite funcţii în departamente diverse. Faptul că am lucrat în aproape toate departamentele companiei m-a ajutat foarte mult. A fost o provocare dar şi o oportunitate pe care viaţa mi-a oferit-o, dându-mi prilejul să nu mă plafonez şi să trebuiască să ies mereu din zona de confort. M-am schimbat şi m-am adaptat la viaţă asumându-mi riscuri şi învăţând să nu mai am pretenţii de la alţii. Un antreprenor nu se sustrage; riscă şi acţionează, fără să se lamenteze şi fără să se exalte!

    ► Pentru compania noastră, deşi suntem în permanenţă preocupaţi şi precauţi, suntem optimişti. Una din provocările schimbării şi pregătirii pentru viitor este ca fiecare companie să reuşească să îşi adapteze cât mai bine echipa actuală formată din oameni vechi şi cu experienţă la realitatea prezentului, absorbind şi integrând cât mai bine generaţia tânără. Tinerii din ziua de azi, cei dornici să facă treabă, sunt o resursă extraordinară.

     


     

  • Ministerul Educaţiei a semnat protocolul de colaborare cu HRClub pentru Joblandia, programul naţional de orientare în carieră dedicat liceenilor

    HR Club, asociaţia profesioniştilor în resurse umane din România, anunţă semnarea protocolului de colaborare cu Ministerul Educaţiei pentru programul Joblandia, începând cu anul şcolar 2024-2025. Prin Joblandia, tinerii liceeni din întreaga ţară pot avea acces la un mix de vizite în peste 80 de companii, în Săptămâna Altfel şi în Săptămâna Verde, pentru a se orienta mai bine în alegerea unei facultăţi şi a unei cariere. Programul este gratuit pentru toţi beneficiarii, atât licee cât şi companii.

    Protocolul de colaborare a fost încheiat pentru o perioadă de doi ani şi are ca obiect promovarea proiectului Joblandia în rândul profesorilor şi elevilor. În cadrul programului, elevii vor interacţiona cu experţi din diferite domenii, aflând de la aceştia abilităţile necesare pentru o carieră de succes. „Colaborarea cu Ministerul Educaţiei va duce programul Joblandia la următorul nivel, cu siguranţă. Ne dorim să ajungem la cât mai mulţi diriginţi care să organizeze cât mai multe vizite în companii, din domenii cât mai diverse.  Am testat Joblandia  în 2023 şi prima jumătate a anului 2024. De acum suntem pregătiţi pentru scalare iar aici parteneriatul cu Ministerul Educaţiei are o importanţă strategică”, spune Dana Cavaleru,  director executiv HRClub

    Lansat în 2023,  programul naţional Joblandia beneficiază deja de 50 de locaţii disponibile pentru vizite de companii din Bucureşti, Cluj, Iaşi, Constanta, Giurgiu, Alba-Iulia, Ploieşti, Timişoara, Braşov, Tg. Mureş, Covasna, Lugoj, Sf. Gheorghe, Miercurea Ciuc, Roman, Piteşti, Salonta, Satu Mare. Cele peste 80 de companii înscrise în platformă sunt branduri de prestigiu din banking, servicii de mobilitate, resurse umane, tehnologie, producţie alimentară, retail, industria de automobile, petrol şi gaze, asigurări, servicii profesionale, industria de electrocasnice, industria de înfrumuseţare.  

    „Joblandia este o soluţie unică în România, iar nevoia pe care o adresează este imensă. Vorbim de mai bine de jumătate de milion de liceeni care merită să fie orientaţi cât mai autentic şi relevant către o viitoare profesie. E greu să te pregăteşti să intri la o facultate de finanţe, de exemplu, dacă singura ta experienţă directă cu banca este bancomatul sau puşculiţa. Cu Joblandia, sperăm să schimbăm modul în care abordăm educaţia practică în liceele din România. În acelaşi timp, vrem să aducem companiile mai aproape de generaţia Z. Până acum, am primit feed-back foarte bun despre vizitele organizate cu ajutorul Joblandia, atât din perspectiva liceenilor cât şi a companiilor”, spune Cristina Gheorghe,  project manager Joblandia

    Din 2023 în Joblandia s-au înscris  150 de licee cu profil teoretic, economic, tehnic sau de informatică. Peste 5000 de liceeni din toată ţara au mers la cel puţin o vizită într-o companie prin programul Joblandia. Vizitele au fost organizate cu predilecţie în companiile din banking, media, producţie şi tehnologie şi au avut o durată medie de trei ore.  Fiecare companie a fost încurajată să ofere nişte experienţe de vizitare relevante şi memorabile. 

    Octavia Popescu Gavrilă, profesor la Colegiul Naţional Tudor Vianu din Bucureşti, este unul dintre primii diriginţi care au accesat programul Joblandia pentru elevii săi şi, în scurt timp, a ajuns la un număr record de vizite cu clasa, într-un mix de companii din Bucureşti şi Prahova. 

    „Ca diriginte, cred că e responsabilitatea mea să le arăt elevilor mei pentru ce învaţă, ce opţiuni de carieră există pentru ei după ce vor termina facultatea. De aceea m-am bucurat când am aflat că există Joblandia. Ne-am înscris imediat liceul. Cu clasa mea am fost la 20 de vizite. Printre altele, am mers să vedem o rafinărie, o bancă comercială, o bancă centrală, o mare televiziune şi o companie de tehnologie. Copiii au fost fascinaţi, iar acum sunt ambasadori ai proiectului: vorbesc cu prieteni, familie, cunoscuţi despre experienţele lor şi despre ce au învăţat. Mi-ar fi plăcut să existe Joblandia când eram elevă. Vom accesa Joblandia în fiecare an!” – Octavia  Popescu Gavrilă, profesor la CN Tudor Vianu, Bucureşti.

    Din septembrie 2024, în Joblandia sunt aşteptate licee din toată ţara pentru vizite în industrii cât mai diverse. Înscrierea în platforma joblandia.ro durează 15 minute, este gratuită şi poate fi realizată de către fiecare diriginte în parte sau de către reprezentatul de HR al companiei care doreşte să se implice în program. Pentru 2024 se estimează înrolarea altor 100 de licee la nivel naţional şi a altor 50 de companii.

     

     

  • Cine este antreprenoarea care a construit de la zero una dintre cele mai importante şi longevive companii de comunicare din ţara noastră

    100 Cele mai puternice femei din business. Veronica Savanciuc, Preşedinte, Lowe Group

    Cifră de afaceri (2023): 49 mil. euro

    Număr de angajaţi: 150

    Biografie: Veronica Savanciuc face parte din generaţia de antreprenori care au pus bazele industriei de publicitate din România. În 1993, Plus Advertising, una dintre primele agenţii de publicitate full-service din România, îşi începea activitatea în Bucureşti. 31 de ani mai târziu, Lowe Group România este unul dintre cele mai importante şi longevive companii de comunicare din ţară şi cuprinde agenţii ce oferă servicii integrate de marketing şi comunicare: MullenLowe România (advertising), Initiative (media), Medic One (comunicare medicală), Golin (public relations) şi Path (unit-ul din Lowe Group specializat în analiza şi interpretarea datelor).

    ► În urmă cu două decenii, aspiraţiile mele profesionale erau axate pe dezvoltarea businessului pe care l-am înfiinţat acum 31 de ani împreună cu partenerul meu, Paul Radu. Industria de publicitate din România era încă tânără, iar piaţa se afla într-o creştere accelerată, cu un apetit sporit pentru astfel de servicii. 

    ► Aşteptările mele s-au materializat şi pot spune că, pe alocuri, au fost chiar depăşite. 20 de ani mai târziu, iată-ne consolidând unul dintre cele mai puternice grupuri de comunicare de pe piaţă. Alături de colegii şi clienţii noştri am marcat o serie de premiere în business, am avut curajul să şi greşim, am lucrat pentru sute de branduri, iar unii dintre clienţi ne sunt alături încă din primul an. Toate acestea se datorează, în mare măsură, unei ambiţii aparte, definită prin pasiune, actualizarea constantă a competenţelor şi o energie specială a echipei.

    ► Mă gândesc la viitor cu optimism şi nu îmi place să o fac altfel. Vom vedea vedea schimbări uimitoare, în ritm accelerat şi probabil în toate domeniile. Ar fi atât de mult de vorbit aici încât mă voi întoarce la grupul nostru. Mă aştept să continuăm să avem curaj, să îmbăţişăm noul, să rămânem mânaţi de aceeaşi pasiune pentru inovaţie şi să ne menţinem cu un pas înaintea pieţei.

  • Ce rezultate financiare au raportat 65 din cele mai mari companii listate la BVB: 25 şi-au diminuat rezultatele, 32 au anunţat creşteri, cinci au trecut pe pierderi şi trei pe profit

    Sezonul raportărilor financiare aferent pri­mului semestru din 2024 pentru companiile listate la Bursa de Valori Bucureşti s-a încheiat, ceea ce înseamnă că începe să se creioneze un tablou al dividendelor care ar putea fi distribuite în anul 2025.

    „În prima jumătate a anului 2024, sezonul de raportare fi­nanciară pentru companiile listate la Bursa de Valori Bucureşti s-a conturat într-un mod mixt, conform aşteptărilor pieţei, pe fondul unui mediu macroeconomic caracterizat de volatilitate şi ajustări rapide. În acest context, două sectoare s-au evidenţiat: cel financiar şi cel energetic“, spune Roxana Stejerean, analist la Goldring.

    Sectorul financiar a înregistrat o creştere a veniturilor, susţinută de menţinerea dobânzilor ridicate şi de cererea constantă pentru servicii financiare, însă profitabilitatea a variat considerabil între instituţii. Băncile au beneficiat de pe urma veniturilor mai mari din dobânzi, însă au întâmpinat provocări în menţinerea marjelor de profit, pe fondul costurilor crescute de finan­ţare şi al incertitudinii economice generale.

    „Sectorul energetic, de ase­menea, s-a remarcat printr-o performanţă diversificată, in­fluenţată de volatilitatea preţurilor internaţionale ale energiei şi de presiunile legate de tranziţia către surse de energie regenerabilă. Companiile care operează în do­meniul resurselor energetice convenţionale au raportat creşteri solide ale veniturilor, în timp ce altele, care au început să in­vestească masiv în tehnologii verzi şi energie regenerabilă, au avut performanţe mixte, dar previzibile, în contextul reglementărilor stricte şi al tranziţiei de lungă durată“, spune ea.

    Astfel, potrivit datelor agre­gate de ZF de la Goldring, din 65 de companii listate la Bursa de Valori – care cuprind atât nume din liga mare, precum Hidroelelectrica, Petrom, Banca Transilvania, cât şi companii de pe segmentul AeRO,  25 au avut scăderi ale rezultatelor.

    Aici intră atât companii care şi-au adâncit pierderile (TeraPlast de la 0,9 mil. lei la 6,6 mil. lei), Turism Felix (de la 7 mil. lei la 15 mil. lei) cât şi cele care au avut scăderi ale profitabilităţii (precum Compa Sibiu, Transport Trade Services, Premier Energy, Arobs, Hidroelectrica).

    Pe de altă parte, 32 au anunţat creşteri ale rezultatelor nete şi implicit reduceri ale pierderilor acolo unde a fost cazul. Trei com­panii au trecut pe profit – Alro Slatina, Fondul Proprietatea şi ROCA, în timp ce alte cinci au trecut pe pierdere în S1 faţă de S1/2023 – Electromagnetica, Impact, Romcarbon, Vrancart, Star Residence Invest.

     

  • Austriecii care deţin producătorul de plăci ceramice Sanex din Cluj vor să facă o fabrică nouă în acelaşi judeţ, cu o investiţie de 700 mil. lei, pentru care au aplicat la finanţare prin ConstructPlus

    ♦ Proiectul propus de Lasselsberger a obţinut scorul de 100 de puncte în urma unei prime analize a Ministerului Economiei, care verifică acum din nou toate proiectele pentru a decide pe care le va finanţa în cele din urmă ♦ Investiţia de la Sănduleşti a fost prezentată prin intermediul companiei Lasselsberger SA, cu afaceri de 8 milioane de lei şi patru angajaţi.

    Grupul austriac Lasselsberger, care deţine în România producătorul de plăci ceramice Sanex din Cluj-Napoca, a avansat cea mai ridicată investiţie dintre cele propuse pentru accesarea fondurilor ConstructPlus, solicitând ajutor de stat pentru a face o fabrică de plăci şi dale din ceramică în valoare totală de 699 de milioane de lei.

    Unitatea de producţie ar urma să fie amplasată în loca­litatea Sănduleşti din judeţul Cluj, iar valoarea ajutorului de stat solicitat este de 133 de mili­oane de lei.

    Proiectul propus de Lasselsberger a obţinut scorul de 100 de puncte în urma unei prime analize a Ministerului Economiei, care verifică acum din nou toate proiectele pentru a decide pe care le va finanţa în cele din urmă. În total, douăzeci de companii au obţinut scor de 100 de puncte în prima etapă. Nu toate vor beneficia însă de finanţare.

    Reprezentanţii Sanex nu au dorit să răspundă întrebă­rilor ZF cu privire la această nouă fabrică.

    Investiţia de la Sănduleşti a fost prezentată prin interme­diul companiei Lasselsberger SA, cu afaceri de 8 milioane de lei şi patru angajaţi.

    Firma este controlată de o altă com­panie din Ungaria, Zalakeramia RT, şi este diferită de Sanex SA, entitatea prin care se derulează activitatea fabricii de plăci ceramice din Cluj-Napoca. Aceasta a avut în 2023 o cifră de afaceri de 231 mil. lei, în creştere cu 7% faţă de 2022, şi 409 angajaţi, conform datelor de pe site-ul Ministerului de Finanţe. În ambele firme – Lasselsberger şi Sanex – administrator este Petrişor Grindeanu, cel care deţine şi rolul de CEO pentru Sanex. Lasselsberger este un grup de companii cu centre regionale în Austria, Ungaria, Cehia, Slovacia, România şi Rusia.

    Fabrica Sanex de la Cluj are o capacitate totală de producţie de peste opt milioane de metri pătraţi anual, brandul sub care sunt vândute produsele fiind Cesarom. Producţia a început în 1970, iar trei decenii mai târziu fabrica trecea printr-un proces de retehnologizare. În 2004, Cesarom şi Sanex au devenit afiliate la Lasselsberger Group, unul dintre cei mai mari producători europeni de plăci ceramice şi materiale de construcţii.

    Sanex este singurul producător de plăci ceramice de pe piaţa locală, restul companiilor active pe această piaţă fiind doar distribuitori. Pe piaţa plăcilor ceramice, mai concurează importatorul de gresie, faianţă, granit, marmură şi piatră recompusă Dan Serv din Bucureşti, importatorul KAI Ceramics, parte a producătorului bulgar de plăci ceramice KAI, şi alţii.

    Lasselsberger s-a mai bazat şi în trecut în dezvoltarea sa pe piaţa locală pe accesarea ajutoarelor de stat. În 2023 însă, compania a ajuns pe lista firmelor respinse de la acest sprijin, în urma unei selecţii făcute de Ministerul de Finanţe. Reprezentanţii companiei spuneau însă atunci că au în vedere să ducă planurile la capăt chiar şi în ciuda acestei decizii a statului.

    În 2022, Sanex a făcut investiţii de aproximativ zece milioane de lei, iar cea mai mare parte a lor a fost direcţionată spre dezvoltarea unei linii de rectificare a plăcilor ceramice, retehnologizarea liniilor existente cu echipamente de sortare automatizată de ultimă oră şi lansarea de noi game de produse. De asemenea, cu o investiţie de un milion de euro, a fost deschis un showroom în Bucureşti, unde se găsesc produsele Cesarom, brandul dezvoltat la Cluj-Napoca.

  • Ministerul Finanţelor, printr-o mişcare fulgerătoare, a împrumutat joi 5 miliarde de euro de pe piaţa internaţională prin vânzarea a trei tranşe de obligaţiuni, două în euro şi una în dolari

    Ministerul Finanţelor a ieşit joi pe piaţa internaţională de obligaţiuni unde s-a împrumutat de 5 miliarde de euro prin trei emisiuni, două în euro şi una în dolari. În prima emisiune de obligaţiuni pe 7 ani, Ministerul Finanţelor a atras 2,25 mld. de euro la o dobânda de mid-swap+2,75%.

    În a doua emisiune pe 20 de ani s-a împrumutat cu 750 de milioane de euro la o dobândă mid-swap+3,5%.

    În a treia serie de obligaţiuni a atras 2,10 mld. de dolari la dobânda titlurilor de stat americane pe 10 ani + 2,1%.

    Guvernul are nevoie tot mai mare de finanţare pentru acoperirea deficitului bugetar, pentru rostogolirea datoriilor luate anterior care vin acum la scadenţă.

    În urma rectificării bugetare care se va opera în zilele acestea, deficitul bugetar a urcat la 6,9% din PIB de la 5% cât era prognoza.

    Interesul investitorilor pentru cele trei tranşe a fost următorul: pe şapte ani 7,2 mld. euro, pe 10 ani 8,5 mld. dolari şi pe 20 de ani 2,3 mld. de euro. Într-un final, statul a atras sumele menţionate la începutul ştirii.

  • Nokian Tyres inaugurează fabrica de anvelope de la Oradea, prima din lume care nu emite dioxid de carbon. „Fabrica ne va consolida capacitatea de a deservi clienţii din Europa Centrală şi dincolo de aceasta”

    Nokian Tyres a găzduit astăzi deschiderea oficială a fabricii sale de anvelope pentru autoturisme din Oradea. Fabrica funcţionează fără a utiliza energie din combustibili fosili, fiind astfel, prima fabrică de anvelope din lume cu zero emisii de dioxid de carbon, se arată într-un comunicat de presă emis de companie. Producţia comercială este planificată să înceapă la anul.

    „Suntem foarte încântaţi să inaugurăm astăzi fabrica noastră din Oradea. Aceasta ne va consolida capacitatea de a deservi clienţii din Europa Centrală şi dincolo de aceasta, va sprijini creşterea noastră conform planului, către o cifră de afaceri de 2 miliarde de euro. Datorită noii noastre fabrici de anvelope cu zero emisii de dioxid de carbon suntem pregătiţi să fim liderii industriei şi să stabilim un nou standard pentru producţia sustenabilă de anvelope”, a declarat Jukka Moisio, Preşedinte şi CEO al Nokian Tyres.

    Fabrica a produs prima sa anvelopă în iulie 2024. Proiectul este în curs de extindere către o capacitate anuală de 6 milioane de anvelope, cu potenţial de dezvoltare în viitor. Fabrica se va concentra pe producţia de anvelope pentru autoturisme, care vor fi vândute, în principal, pe piaţa din Europa Centrală, ea fiind situată strategic, pentru clientii din această regiune.

    Suprafaţa totală a fabricii este de aproximativ 54 de hectare. Facilităţile includ unitatea de producţie, un centru pentru depozitarea şi distribuţia anvelopelor, precum şi clădiri pentru amestecare, utilităţi şi administrative. Suprafaţa construită totalizează aproximativ 100.000 de metri pătraţi.

    La noua de fabrică vor lucra aproximativ 500 de persoane, dintre care 300 vor fi recrutate până la sfârşitul acestui an.

  • Dezastru în finanţele ţării: Deficitul bugetar va ajunge în acest an la aproape 7% din PIB, conform proiectului de rectificare bugetară

    Deficitul bugetar va ajunge în 2024 la 6,94% din PIB, conform estimărilor guvernului. Bugetul iniţial din acest an a fost construit pe un deficit de 5%.

    „Veniturile bugetului general consolidat se majorează, per sold, cu suma de 42.670,6 milioane lei, cheltuielile bugetului general consolidat se majorează, pe sold, cu suma de 60.106,3 milioane lei, iar deficitul bugetului general consolidat în termeni cash este 122.825,5 milioane lei”, se arată în nota de fundamentare publicată pe site-ul Ministerului de Finanţe.

    În acest timp, creşterea economică încetineşte la 2,8% faţă de estimările iniţiale din legea bugetului, de 3,4%.

    Analiştii Fitch au prevăzut corect situaţia economică a României, aceştia intuind un deficit bugetar de 7% şi o creştere economică de 2,5%.