Preţul Bitcoinului a atins marţi nivelul istoric de 75.060 de dolari, investitorii pariind pe victoria lui Donald Trump în alegerile din SUA, scrie FT.
Cea mai mare criptomonedă a depăşit astfel maximul anterior de 73.803,25 de dolari, setat în luna martie. De la începutul anului preţul Bitcoinului a urcat cu 74%.
Trump s-a poziţionat ca fiind pro-crypto, militând pentru reducerea reglementărilor din acest spaţiu.
În contextul în care industria românească, în special cea alimentară, îşi continuă procesul de maturizare, fiind încă sub presiunea importurilor şi a creşterilor costurilor pe toate planurile, nevoia de a readuce atenţia către produse realizate în România, de la materii prime şi până la procesare, este tot mai acerbă. Iar asta pentru că în multe ca-zuri, din cauza creşterii preţurilor, consumatorii tind să-şi mute atenţia mai mult către buget decât către autentici-tatea produsului. Cum şi-au unit forţele mai mulţi producători locali într-un proiect comun de promovare şi cum vor să aducă inspiraţia românească tot mai mult în farfurie?
Programul Autentic Românesc, iniţial de Transavia în 2022, a lansat recent a treia ediţie a proiectului care este menit atât să promoveze produsele şi serviciile celor nouă companii care fac parte din acest program, dar şi să inspire pasionaţii de gătit să integreze în felurile de mâncare produse realizate în România din ingredinte locale. Anul aces-ta, au luat parte la acest program atât Transavia şi Theodora Golf Club, care face parte din acelaşi grup de firme, cât şi producătorul de lactate Artesana, cel de vinuri Cramele Recaş, cel de paste Monte Banato (Pangram), producătorul şi retailerul de mobilier Mobexpert, cel de ingrediente pentru industria alimentară Solina. În plus, acestor companii lider în segmentele în care activează s-au alăturat şi două afaceri mai mici şi anume producătorul de conserve din fructe şi legume Grandma’s Delights, şi ferma de alune şi zmeură ecologică Safala.
Linda Willy, director de marketing în cadrul Transavia, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa cărnii de pui, o afacere integrată lansată în urmă cu mai bine de 30 de ani, explică faptul că programul este o evoluţie firească din perspectiva tendinţei colaborative care este tot mai răspândită global, şi prin care organizaţiile îşi pot pune în valoare expertizele fără să concureze, ci să adauge valoare pentru clienţii lor. „Noi ne-am propus să oferim inspiraţii surprinzătoare clienţilor noştri şi să aducem comunitaţilor acestor branduri noi modalităţi de prezentare a pro-duselor. Să arătăm cât de important este să incluzi în cosul de cumpăraturi produse nu doar ambalate, ci şi culti-vate, crescute, procesate si fabricate în România.” Practic, adaugă ea, de aceste lucruri trebuie să devină tot mai conştienţi românii, atunci când citesc etichetele, şi să devină criteriu decisiv în alegerea lor. În plus, consumatorii trebuie să înţeleagă sursa valorii adăugate: expertiza specifică a producătorilor locali, lanţurile integrate de producţie şi păstrarea veniturilor în ţară. Practic, într-o piaţă a alimentelor, dar şi a mobilei care a fost invadată de importuri, în special de produse mai ieftine, consumatorii trebuie să conştientizeze că a cumpăra produse româneşti înseamnă a creşte economia locală, fapt care se va traduce şi în bunăstarea locuitorilor.
În cadrul proiectului Autentic Românesc, „responsabil” pentru reţete bazate pe produse autentice româneşti este chef Marcian Vodnar, un chef cu experienţă internaţionala în restaurante cu stele Michelin şi care este aliniat la tendinţele inter-naţionale, pe care le preia şi adapteaza. Linda Willy explică faptul că este nevoie de infuzie proaspată, fiindcă (in-clusiv prin călătorii, globalizare şi fenomenele de migraţie) ne îndepărtăm treptat de abordarea tradiţională. Iar acest lucru se vede de altfel şi în cifrele de la Institutul Naţional de Statistică, care arată că deficitul comercial a crescut an de an în industria alimentară, trecând de 6 mld. euro anul trecut. Mai mult, consumatorii se refugiază în branduri fără fundament şi provenienţă. „Oamenii au nevoie de inspiraţii, aşa că le aducem activări, concursuri şi evenimente desenate specific pentru valorizarea acestor sortimentaţii combinate”, a punctat Linda Willy. Ea adaugă că mărcile româneşti sunt asociate cu producătorii locali, dar sunt aşteptate să livreze inovaţie şi varietate. „Remarcăm un trend bazat pe inovaţie, produse artizanale şi o reinventare a tradiţiei”, a adăugat ea. De altfel, mulţi producători români au pariat în ultimii ani pe produse premium, pe ambalaje inovatoare dar şi pe transparenţă.
Mai mult, clienţii au nevoie de sprijin, spune Linda Willy, de recomandări, de un sfat relevant pentru stilul de viaţă astfel încât să devină conştient că brandul face parte din viaţa lui. Linda Willy crede însă că impactul este mult mai mare atunci când se reunesc forţele unor companii-lider cu expertiză de multe decenii, confirmată de sute de mii de consumatori, astfel încât sa rezulte un transfer de inspiraţie şi originalitate benefic atât pentru evoluţia generală a pieţei, cât şi pentru a ilustra, odată în plus, beneficiile pentru care produsele lor îşi merită locul pe mesele familiilor din România.„Preocuparea românilor pentru sănătate şi produse de calitate, naturale, creşte constant în ultima vreme. Este important ca românii să cumpere produse de calitate, cu origine certificată de producători serioşi”, a punctat ea. Cât despre viitorul programului Autentic Românesc, ea spune că fondatorii sunt în curs de dezvoltare a mai multor direcţii de intervenţie, atât ca şi alianţă economică, şi ca şi program de activităţi dedicate consumato-rilor. „Putem spune că vom aloca multă atentie direcţiei educaţionale şi vom aborda inclusiv comunităţi de parent-ing sau de jurnalişti şi creatori de conţinut dedicaţi documentării proceselor integrate de producţie, cum le au ma-joritatea partenerilor acestui program, şi care trebuie aduse la nivelul conştientizării publicului: transparent, asumat, onest”, a conchis Linda Willy.
Linda Willy explică faptul că este nevoie de infuzie proaspată deoarece ne îndepărtăm treptat de abordarea tradiţională. Iar acest lucru se vede de altfel şi în cifrele de la Institutul Naţional de Statistică, care arată că deficitul comercial a crescut an de an în industria alimentară, trecând de 6 mld. euro anul trecut.
♦ Faptul că România nu are producţie de carne de porc cât să asigure tot necesarul de consum, preţul este dictat în special de ce se întâmplă în Spania şi Germania, principalii furnizori de carne de porc în România.
Ioan Ladoşi, preşedintele APCPR – Asociaţia Producătorilor de Carne de Porc din România –, spune că în această perioadă preţul porcului în viu la poarta fermei este acelaşi ca în octombrie- prima parte anului trecut, astfel că producătorii nu au făcut modificări de preţ. Însă, el explică faptul că de la jumătătea lunii noiembrie vine o creştere naturală ca urmare a majorării preţurilor. În prezent, preţul este de 8,5 lei/kg la carnea de porc în viu la poarta fermei.
„Anul trecut, această creştere de preţ a durat cam fix o lună, din 15 noiembrie până la Crăciun. Este o creştere foarte scurtă, undeva cu 15-20% uneori 10%, depinde de anul cu care comparăm. Însă, nu ştim ce se va întâmpla. După 25 decembrie, preţul la poarta fermei se prăbuşeşte pentru că nimeni nu mai cumpără carne şi ajunge foarte jos, motiv pentru care fermierii ştiu asta, trec prin asta în fiecare an şi îşi reglează livrările către abator exact în funcţie de această situaţie“, explică Ioan Ladoşi, care este şi profesor universitar în cadrul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca. El mai spune şi că dacă anul acesta toată lumea s-a focalizat pe vânzarea în acea perioadă şi şi-a reglat fluxul de producţie în aşa fel, e posibil să nu vedem o creştere a preţului la poarta fermei.
„În mod cert această creştere va exista. Rămâne de văzut, pentru că am urmărit şi importurile, şi importurile cresc tot cu 10-15% în acea perioadă. De altfel, acum este perioada în care se fac deja stocurile în depozitele frigorifice, tocmai în aşteptarea cererii masive din perioada sărbătorilor“, a punctat Ioan Ladoşi. De altfel, România depinde de carnea de porc din România în contextul în care pesta porcină africană a decimat fermele de porci, astfel încât mare parte din consum se realizează din import.
De altfel, faptul că România nu are producţie de carne de porc cât să asigure necesarul de consum, preţul este dictat în special de ce se întâmplă în Spania şi Germania, principalii furnizori de carne de porc în România.
Adrian Balaban, CEO al Cooperativei Siliştea Producţie Suine, cu zece ferme de porci, explică faptul că preţul de producţie are mai multă legătură cu piaţa decât cu costurile de producţie deşi anul 2024 a fost caracterizat de secetă şi de creştere a preţurilor la nutreţuri.
„În Europa cel mai mare producător în momentul de faţă este Spania, urmat de Germania. Dacă preţul Spania va fi mic sau în Germania va fi mic şi preţul în România va fi mic, indiferent de costul nostru de producţie. Acest lucru s-a întâmplat dintotdeauna de când activez în în această în această piaţă. Într-adevăr, preţul în România întotdeauna a fost un pic mai mare faţă de preţul, media preţurilor europene, dar acest lucru se întâmplă pe perioadă scurtă de timp, mai ales în timpul verii“, a punctat managerul. Problema României în momentul de faţă, crede Adrian Balaban, este că nu putem asigura cantitatea de care are nevoie consumatorul. Astfel, producţia asigură 30% din totalul consumului, spune managerul. Însă, el crede că preţul nu va creşte.
„Eu nu văd pentru sfârşitul acestui an vreo creştere a preţului, nu văd de ce, de ce ar trebui să crească preţul? Nu există nimic, niciun semn în pieţele mondiale în această direcţie“, a punctat el.
Xavier Martinet, unul dintre cei mai apreciaţi executivi din industria auto europeană, va fi următorul CEO al Hyundai Europa, succedându-i lui Michael Cole, care se retrage la sfârşitul anului.
Xavier Martinet va prelua rolul începând cu 1 ianuarie la sediul Hyundai Europa din Offenbach, Germania, a anunţat producătorul auto într-o declaraţie emisă astăzi, 5 noiembrie. Martinet se alătură Hyundai de la poziţia sa de şef al departamentului de marketing la marca Dacia a Renault. El şi-a început cariera la Renault în 1997 şi a deţinut mai multe funcţii de vânzări şi marketing la Renault în Franţa şi Italia.
Hyundai Europa a declarat că Cole se retrage din funcţia de CEO după 15 ani la Hyundai Motor Group. Cole a devenit CEO al Hyundai Europa în 2020, după doi ani ca preşedinte al Kia America, mai mult de cinci ani ca director de operaţiuni la Kia Europa şi trei ani ca şef al Kia în Marea Britanie.
Vânzările Hyundai în UE au crescut cu 0,3% la 323.989 vehicule în primele nouă luni, potrivit Dataforce, iar cele ale Dacia cu 1,8% la 397.500. Martinet a fost desemnat Rising Star de Automotive News Europe în 2020.
În cel mai recent interviu acordat ZF la Salonul Auto de la Paris de luna trecută, Xavier Martinet explica strategia pe care a adoptat-o pentru a-i determina pe clienţi să ajungă să plătească 30.000 de euro pentru un model Dacia, brand care a fost relansat în 2004 sub ideea „maşinii de 5.000 de euro.
Xavier Martinet explica faptul că noua Dacia Bigster este un model „de cucerire“, care are drept misiune de a atrage noi clienţi către brandul românesc, clienţi care migrează de la alte mărci sau dinspre second hand.
El spunea că Dacia cu Bigster merge acum în premieră pe segmentul C al SUV-urilor în Europa, care are un volum de circa 3 milioane de unităţi. „Ne aşteptăm ca 70% dintre clienţi să fie unii noi pentru marcă. Bigster este mai bine echipat ca alte modele Dacia, dar vorbim de un segment nou, unde clienţii nu sunt la fel de constrânşi când vine vorba de bugetul alocat. Mai mult, ne-am uitat la cerinţele pieţei din Germania, unde avem cel mai mare segment C SUV din Europa. Respectăm esenţialul şi venim cu un preţ de 20% sub concurenţă”.
Mai mult, directorul de marcă se aşteaptă ca Bigster să atragă atenţia şi companiilor, poate nu pentru flote mari, dar pentru flote mici care să asigure nevoia de mobilitate.
„Maşina nu trebuie să devină un lux, iar oamenii au nevoie de mobilitate. Spre comparaţie, în 2019 un SUV compact costa în medie 29.000 de euro. Acum costă 38.000 de euro în Europa, iar salariile în cei cinci ani nu au crescut cu 30%. Preţurile complete pentru Bigster vor fi publicate în ianuarie, când se vor deschide şi comenzile“, a spus la Paris Xavier Martinet.
Pe de altă parte, deşi este un segment mare, SUV-urile compacte au înregistrat un declin uşor în primele şapte luni din an.
♦ Circa 70% dintre pacienţii români se tratează cu un medicament generic, adică un produs care apare pe piaţă după ce brevetul medicamentului original expiră şi este mai ieftin, având aceeaşi eficienţă ♦ Noile reglementări de la nivel european pun o presiune şi mai mare pe industria producătoare de medicamente ♦ Medicamentele cu volume mari, cum este paracetamolul, riscă să fie scumpite pentru a putea fi produse în continuare ♦ Ce soluţii propune industria farmaceutică locală?
O directivă europeană privind tratarea apelor reziduale, care are termen de implementare în următorii doi ani şi jumătate, poate scoate de pe piaţă anumite medicamente sau le poate scumpi cu cel puţin 50%. Este cazul paracetamolului, unul dintre medicamentele cu cele mai mari volume.
Producătorii de medicamente generice din România de sub umbrela asociaţiei de profil cer facilităţi fiscale proporţionale cu investiţiile în fabricile locale, scăderea taxei clawback, dar şi măsuri de susţinere a producţiei în România de materii prime, pentru a limita dependenţa de China sau India, de unde le importă în prezent.
„Directiva europeană de tratare a apelor reziduale va fi aprobată în Consiliul Europei. Am intervenit să existe o amânare a implementării, dar intervenţia noastră a venit foarte târziu şi ea va fi aprobată. Are ca termen de implementare 30 de luni. Toată lumea a luat de bun acel calcul de impact făcut de Comisia Europeană, când au apărut şi alte calcule făcute de agenţii de mediu, industria a realizat care este impactul asupra producătorilor de medicamente. Estimarea iniţială nu a fost una corectă“, a spus Simona Cocoş, preşedinte al APMGR (Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România) şi directorul general al Zentiva, unul dintre cei mai mari producători locali de medicamente.
Simona Cocoş, preşedinte al APMGR : Impactul va fi şi asupra producţiei locale, sunt multe fabrici de medicamente în România, multe companii mici care vor dispărea de pe piaţă din cauza acestei măsuri.
Fabricile de medicamente şi de produse cosmetice au deja investiţii în echipamente care să limiteze impactul industriei asupra mediului. Prin directiva UE, statul va face noi investiţii în alte echipamente, care vor fi susţinute de industrie.
„Impactul va fi şi asupra producţiei locale, sunt multe fabrici de medicamente în România, multe companii mici care vor dispărea de pe piaţă din cauza acestei măsuri“, a transmis preşedinta APMGR.
Impactul calculat de Comisia Europeană va fi de 48%, mai spune Simona Cocoş, creştere de costuri de producţie care se va duce direct în preţul medicamentului. Preţul unei cutii de Paracetamol în prezent este de circa 2 lei în medie. Nu este însă singurul produs ieftin la risc.
Daniel Bran, membru în consiliul administrativ al APMGR: Orice măsură, oricât de mică, va duce la imposibilitatea punerii pe piaţă tocmai a produselor de până în 10 lei.
„Peste 70% dintre pacienţii din România sunt trataţi cu medicamente generice. Orice măsură mai puţin inspirată afectează disponibilitatea acestor medicamente, influenţează negativ accesul pacienţilor la aceste tratamente. S-a actualizat preţul medicamentelor până în 50 lei cu inflaţia, iar taxa clawback a scăzut cu 5%. Este doar un început. Cu 10 lei tratam o afecţiune cronică. Orice măsură, oricât de mică, va duce la imposibilitatea punerii pe piaţă tocmai a produselor de până în 10 lei“, a spus şi Daniel Bran, membru în consiliul administrativ al APMGR.
Posibile soluţii
Simona Cocoş a atras atenţia că în timpul pandemiei industria farmaceutică a sprijinit nevoia de medicamente a pacienţilor români, iar opt din 10 medicamente critice, esenţiale, care tratează boli cronice, sunt generice şi pot fi fabricate în România.
„O problemă a producătorilor locali este faptul că suntem între ministere. Partea de dezvoltare, de investiţii nu este reglementată de niciun minister. La ministerul economiei nu există un departament care să se ocupe de industria farma“, a mai adăugat ea.
La capitolul soluţii, facilităţile fiscale pentru fabricile care fac investiţii în România, în producţia locală de medicamente ar ajuta domeniul să devină atractiv pentru companii şi pentru investiţii. Despre acest subiect a vorbit în mai multe rânduri şi Dragoş Damian, CEO al Terapia Cluj, unul dintre cei mai mari producători de medicamente cu fabrici locale. Acest lucru se poate traduce şi într-o independenţă mai mare în ceea ce priveşte producţia de medicamente, un domeniu critic mai ales în timp de criză.
În plus, ajutoarele de stat nu au criterii aplicabile industriei farma, una extrem de reglementată.
„Noi folosim materii prime pe care nu le găsim în România, ne-am dori ca guvernul să aibă în vedere finanţarea investiţiilor în producţia de materii prime în România“, a mai spus Simona Cocoş.
Industria locală a producţiei de medicamente, un sector cu o importanţă crucială în sta-rea de sănătate a românilor, a cumulat în 2023 afaceri de 6,4 miliarde de lei, în creştere cu 12% faţă de anul anterior, arată datele transmise de Registrul Comerţului la solici-tarea ZF.
Cifra de afaceri a tot crescut în ultimii doi-trei ani, cu circa 1 mld. lei de la an la an. De-clinul însă se vede la numărul de companii care au ca activitate fabricarea medicamen-telor sau a preparatelor farmaceutice, dar şi la numărul de angajaţi, o problemă acută a fabricilor locale.
Astfel, în comparaţie cu 2019, cifra de afaceri realizată de industrie a crescut cu 50% în 2023. În aceeaşi perioadă, sunt cu 31 de companii mai puţine şi producţia locală a pierdut aproape 500 de angajaţi.
Dan Nica, liderul delegaţiei PSD în Parlamentul European, a participat la audierile de marţi care l-au vizat pe Dan Jorgensen, comisarul desemnat pentru Energie şi Locuinţe. În cadrul audierilor, europarlamentarul român a ridicat problema înşelăciunii şi manipulării pieţei de energie. Dan Nica i-a cerut lui Jorgensen soluţii pentru ca europenii care au fost păgubiţi să poată să-şi recupereze banii.
„Astăzi, în cadrul audierii din Comisia ITRE a Comisarului desemnat pentru Energie şi Locuinţe, Dan Jørgensen, am subliniat din nou o realitate dureroasă: Oamenii se tem mai mult de sfârşitul lunii decât de sfârşitul lumii, atât în România, cât şi în alte ţări. L-am întrebat cum va aborda manipularea pieţei de energie, având în vedere că ACER investighează 371 de cazuri de înşelăciune şi manipulare a pieţei energiei electrice şi gazelor naturale. Cum facem să recuperăm banii obţinuţi ilegal de cei care au profitat de aceste abuzuri şi cum le restituim banii celor care au fost victimele acestor furturi? Este esenţial ca aplicarea cât mai rapidă şi fermă a regulamentului REMIT să pună capăt speculaţiilor care ne costă scump şi să asigure protecţia consumatorilor şi competitivitatea industriei europene”, a subliniat europarlamentarul Dan Nica.
Dan Jorgensen a promis că îşi va asuma obiectivul de a monitoriza îndeaproape situaţia expusă pentru a lua măsuri suplimentare.
„Acum n-am să comentez o astfel de declaraţie, pentru că are însemna să consider că domnul Ciolacu are habar de semnificaţia cuvântului <mojic>. Dar văd că, totuşi, mai sunt reminiscenţe legate de anumite sentimente. Acum, ca să închidem chestiunea aceasta cu tot ceea ce înseamnă acea hotărâre de guvern, vreau să spun de la bun început că este o hotărâre de guvern, de mai bine de un an de zile, despre care s-a ştiut şi care a fost finanţată inclusiv de domnia sa. Eu nu fug de niciun fel de răspundere, pentru că n-am fugit niciodată, îmi asum absolut orice. Dacă a considerat că nu este o hotărâre de guvern potrivită, de ce nu a vorbit despre ea, atunci când am elaborat-o? Sau de ce n-a vorbit în momentul în care a preluat dumnealui funcţia de prim-ministru? Şi s-a găsit, tocmai acum, în campanie electorală, să o aducă în discuţie?”, spune Nicolae Ciucă,
El afirmă că îşi asumă hotărârea de guvern pentru reabilitarea vilei din Aviatorilor, despre care presa scrie că îi va fi atribuită lui Klaus Iohannis.
„Ok. Eu o asum, n-am o problemă. Doar că diferenţa între mine şi oricare dintre cei care verbalizează acest subiect, este că eu am stat în casa mea. Eu nu am stat în casă de la R.A.P.P.S. Nu m-am folosit de această facilitate. Şi că au zis că îmi place să stau la ţară, recunosc, sunt de la ţară, am stat în curte. Nu-i zic bătătura, că bătătura mai are nişte anexe, unde mai cresc păsări şi alte… Deci am stat în curtea mea, nu în curtea R.A.P.P.S.-ului. Când o să explice cât timp a folosit facilităţile de la R.A.P.P.S., să vină să stea de vorbă cu mine”, încheie Ciucă.
Premierul Marcel Ciolacu l-a jignit luni seara, pe Nicolae Ciucă, pe care l-a numit „mojic” şi l-a acuzat că nu îşi asumă nimic. Scandalul a pornit după ce surse politice au dezvăluit că social-democraţii sunt cei care au iniţiat proiectul pentru reabilitarea vilei din Aviatorilor.
Ciolacu a precizat într-o conferinţă de presă susţinută la Ambasada României de la Paris, că va pune la dispoziţia opiniei publice informaţiile referitoare la devizul total al lucrărilor, după ce va fi parcurs tot traseul necesar în vederea desecretizării.
„Eu nu pot să fiu ipocrit. E normal că eu cunosc, am lucruri pe care am dreptul să le spun, am lucruri pe care nu am dreptul să le spun. Am văzut mizeriile care se aruncă împotriva domnului Neacşu. Nu poţi să fii atât de mojic să nu îţi asumi lucruri pe care le faci atunci când eşti prim-ministru. E adevărat: această funcţie de prim-ministru trebuie să o iei cu bunele şi relele ei, cum le iau şi eu. Şi dau explicaţii, vă dau explicaţii şi dvs (jurnaliştilor – n.r.). Câteodată sunt supărat, câteodată sunt obosit, câteodată sunt liniştit, ca acum când vin de la biserică, dar trebuie să îţi asumi decizii. Când ai ajuns un om de stat la o asemenea funcţie. Cunosc absolut tot. Nu am dreptul să spun. Anumite documente sunt încă secretizate. Nu cunosc devizul total. O să îl cer secretarului general, care îl va cere la RAPPS şi vi-l va pune la dispoziţie. Nu putem fi chiar aşa de josnici. Am înţeles: mi-ai dat adresa pe Facebook, cu personal, ca doamna Şoşoacă, cu telefonul personal. Nu schimb nici adresa, nici telefonul, pentru că nimeni nu va schimba felul meu de a fi şi modul meu de a trăi, fiindcă nu mi-e ruşine. Dar nu poţi să îţi asumi nimic din ce ai făcut. Să încerci să îţi asumi doar lucrurile bune. Cel mai urât în politică este când te lauzi cu munca altuia”, a afirmat Ciolacu.
Paval Holding, vehiculul de investiţii al fraţilor Adrian şi Dragoş Pavăl, prin care aceştia controelază Dedeman – cea mai mare afacere antreprenorială românească – şi alte investiţii, precum Transelectrica, Vrancart, Alro Slatina, Purcari, a realizat o nouă investiţie în acţiuni la Bursa de Valori Bucureşti, arată datele agregate de ZF de la bvb.ro.
Astfel Paval Holding a raportat că a ajuns la o deţinere de aproape 6% din Helios Astileu (simbol bursier HEAL), producător de var, cărămidă roşie şi ţiglă, companie cu o capitalizare de aproximativ 19 mil. lei. Această deţinere echivalează cu o investiţie de aproximativ 1,1 mil. lei.
La ora redactării acestei ştiri acţiunile HEAL se apreciază cu 30% fără ca nimeni să vândă. Tranzacţiile de azi de până acum sunt de 144.000 de lei. Compania a notificat bvb.ro că unul dintre acţionarii care a scăzut sub pragul de 5%, şi prin urmare cel mai probabil a fost vânzător în tranzacţia de achiziţia din partea fraţilor Pavăl, a fost Longshield Investment (fosta SIF Muntenia), care şi-a lichidiat deţinerea. La S1/2024 Helios a avut afaceri de 14 mil. lei şi profit de 1,2 mil. lei.
Acţionarul principal al companiei, aşa cum reiese din datele bvb.ro, este DNTL PROJECT din Cluj Napoca. Datele termene.ro arată că firma este controlată de Lăpuşan Mihai Răzvan (55%), Nechita Adrian Nicoleta (25%) şi Tuluc Flaviu Cosmin (20%).
Istoria Helios.
Firma SC HELIOS SA Aştileu provine din fabrica “HEPHAISTOS”, înfiinţată în anul 1885, care producea var, cărămidă roşie şi ţiglă, potrivit site-ului companiei.
În anul 1948, fabrica trece în proprietatea statului, an în care începe fabricarea de cărămizi refractare, folosind argilă din zonă, extrasă cu mijloace proprii. Arderea cărămizilor se realiza cu două cuptoare Hoffman, utilizând drept combustibil cărbune inferior.
În anul 1958 se construiesc gazogenele pentru producerea gazului de gazogen folosit la arderea cărămizilor refractare în locul cărbunelui, adaptându-se în mod corespunzător şi cuptoarele Hoffman.
În anul 1963 se execută lucrări de modernizare a liniilor de măcinare – preparare amestec.
În perioada 1969-1970 se realizează o secţie de şamotizare dotată cu două cuptoare rotative, se dezvoltă şi se modernizează secţia de cărămizi prin realizarea de măcinare amestec, dotarea cu patru prese mecanice, o presă hidraulică şi construirea unui cuptor tunel.
În anul 1973 se diversifică structura de fabricaţie prin asimilarea în fabricaţie a plăcilor termoizolatoare pentru lingotiere, pe cuptorul Hoffman II.
În anul 1980 întreprinderea asimilează în fabricaţie plăcile silicioase permeabile pentru căptuşirea distribuitoarelor de la turnarea continuă a oţelurilor, iar în perioada 1980-1982 s-a realizat şi dat în funcţiune o nouă secţie de fabricaţie a plăcilor termoizolatoare.
În anul 1983 se înlocuieşte cuptorul Hoffman nr.1 cu un cuptor tunel pentru arderea cărămizilor refractare şi se dă în exploatare secţia de fabricaţie a nisipului peliculizat şi a plăcilor silicioase permeabile.
În perioada 1987-1988 se dă în funcţiune cuptorul tunel nr.3 şi secţia aferentă pentru fabricarea materialelor antiacide.
După 1989, datorită condiţiilor socio-economice din ţară, societatea încearcă reprofilarea şi menţinerea la acelaşi nivel de fabricaţie ca în perioada anterioară.
În perioada 1992-1993 se trece de la arderea cu gaz de gazogen la arderea cu combustibil lichid, păcură, ceea ce duce la desfiinţarea secţiei Gazogen.
În anul 1993 se asimilează în fabricaţie cărămizile pline de construcţii prin procedeul semi-uscat şi blocurile ceramice, care, datorită cererii de piaţă, au o pondere importantă între produsele realizate.
Din 1998, unitatea este privatizată; noua conducere pune în aplicare strategii de dezvoltare pe termen mediu şi lung, bazate pe diversificarea producţiei, costuri de fabricaţie reduse, intrarea pe pieţele străine – conform principiilor aplicabile economiei de piaţă.
Autostrada A8 ar putea genera 45.000 de locuri de muncă pe o perioadă de 48 de luni, potrivit datelor CNIR, în condiţiile în care o investiţie rutieră de 1 milion de euro pe an creează 9 locuri de muncă. Dincolo de construcţie, în faza de exploatare, menţinerea autostrăzii care va conecta Moldova şi Rep. Moldova la Vest va necesita în permanenţă 750 de angajaţi.
Mai mult, numai construirea secţiunii de munte Sărăţeni-Pipirig de 116,2 km de pe Autostrada ,,Unirii”- A 8 necesită o forţă de muncă de 22.000 persoane. Acest segment include lotul 2B Grinţieş-Pipirig de 31,5 km, cel mai dificil lot al Autostrăzii ,,Unirii” -A8. Este un proiect de o complexitate tehnică ridicată pentru că include lucrări majore de artă (tuneluri, viaducte, poduri şi pasaje) şi volume considerabile de lucrări de excavare şi consolidări. Lungimea pasajelor şi a tunelurilor de pe acest lot este de aprox. 20 kilometri reprezentând aproape 70 % din lungimea întregului lot, cu cel mai lung tunel de 940 m.
Lotul 2 B care se desfăşoară în judeţul Neamţ include un nod rutier lângă Tulgheş (UAT Grinţieş), conexiune cu lotul 2 A şi o descărcare provizorie la Est, conexiune cu lotul 2 C (Pipirig-Vânători Neamţ/Leghin) pentru a asigura funcţionalitatea independentă.
,,În criteriile de evaluare, am prevăzut acordarea unui punctaj pentru utilizarea BIM (Building Information Modelling) şi am stabilit criterii pentru a încuraja incluziunea socială, respectiv angajarea persoanelor din judeţele Neamţ, Harghita, Mureş, Iaşi, Bacău şi Suceava”, a precizat directorul general al CNIR, Gabriel Budescu.
Astfel, conform datelor din Studiul de Fezabilitate, pentru secţiunea 1 C Sărăţeni-Joseni (32,4 km) necesarul de forţă de muncă pe durata execuţiei a fost estimat la aprox. 6000 de persoane, pentru lotul următor, 1 D Joseni-Ditrău (14,4 km) de 3000 persoane, iar pentru cel mai lung lot al secţiunii de munte, 2 A Ditrău-Grinţieş (37,9 km) de 7000 de persoane. Pentru al patrulea lot, 2 B Grinţieş-Pipirig (31,5 km), proiectantul a estimat că alte aproximativ 6000 de persoane vor fi implicate în etapa de execuţie.
CNIR acordă punctaj suplimentar pentru angajarea a 350 de persoane fără loc de muncă
Achiziţiile publice responsabile din punct de vedere social reprezintă un instrument strategic pentru îndeplinirea politicilor sociale şi de ocupare a forţei de muncă, iar Compania Naţională de Investiţii Rutiere a inclus criterii pentru creşterea incluziunii sociale în punctajul acordat pentru atribuirea contractelor Autostrăzii Unirii.
,,Industria de profil din România, precum şi cea din multe alte ţări europene se confruntă cu o provocare economică şi socială majoră, respectiv lipsa forţei de muncă. În acest sens, CNIR acordă un punctaj suplimentar de 6 % pentru creşterea incluziunii sociale şi reducerea şomajului local. Astfel, constructorii care angajează 350 de şomeri din judeţele Bacău, Harghita, Iaşi, Mureş, Neamţ şi Suceava vor avea punctaj suplimentar în evaluarea ofertelor pentru cele patru loturi ale autostrăzii A 8”, a precizat directorul general al CNIR, Gabriel Budescu.
Fostul ministru al Transporturilor şi lider USR, Cătălin Drulă, afirmă că „CCR şi-a făcut treaba în interesul mafioţilor care au monopol pe transporturile interjudeţene” pentru că de 13 ori a amânat judecata pentru ca mopnopolul să continue
„CCR şi-a făcut treaba în interesul mafioţilor care au monopol pe transporturile interjudeţene. A depăşit orice record pe un control de neconstituţionalitate înainte de promulgare: 18 luni. De 13 ori a amânat Curtea Constituţională judecata pentru ca, între timp, monopolul să continue. Avem o Curte Constituţională ticăloasă, care lucrează pentru interese de grup şi împotriva României. Ăsta este rezultatul guvernării Iohannis-Ciolacu-Ciucă”, declară deputatul USR Cătălin Drulă, fost ministru al Transporturilor.
Conform USR, în 2019, Ministerul Transporturilor condus de Răzvan Cuc de la PSD a prelungit valabilitatea programului de transport interjudeţean şi a licenţelor de traseu, dar decizia a fost desfiinţată de Consiliul Concurenţei, care a stabilit şi paşii concreţi pe care trebuia să-i facă MT pentru a deschide complet piaţa, cu interdicţie fermă ca programul de transport să fie prelungit după data de 30 iunie 2023.
„PSD şi PNL au ignorat însă decizia Consiliului Concurenţei şi au vrut să prelungească programul şi licenţele, din nou, până la finalul anului 2024, cu foarte mici cosmetizări, care nu se pot numi în niciun caz liberalizare a transportului judeţean, astfel încât să existe concurenţă adevărată pe piaţă, iar călătorii să beneficieze de servicii moderne, de secol XXI. Prin urmare, în mai 2023, USR şi Forţa Dreptei au atacat la CCR legea PSD-PNL, invocând mai multe încălcări ale unor drepturi constituţionale, precum libertatea economică şi egalitatea în drepturi, precum şi încălcarea obligaţiei statului de protecţie a libertăţii comerţului şi a concurenţei loiale”, potrivit unui comunicat USR.