BusinessMagazin

Blog

  • Producătorul turc de mobilă Adore Home vizează dublarea afacerilor în România, până la 3 mil. euro, şi ia în calcul construcţia unei unităţi de producţie

    Producătorul de mobilă Adore Home din Turcia, activ pe piaţa românească din 2022, estimează afaceri de 3 milioane de euro pe piaţa locală, de 2,3 ori mai mari faţă de nivelul de 1,3 milioane de euro înregistrat în 2023.

    Pe termen mediu, compania ia în calcul construcţia unei fabrici de mobilă în România şi extinderea în nouă state din Europa Centrală şi de Vest.

    „Vrem să investim în România într-o fabrică de mobilă care să deservească pieţele din întreaga regiune, dar nu numai. Acest plan este cu bătaie lungă, dar estimăm că în următorii cinci ani vom reuşi să ne îndeplinim acest vis, mai ales că piaţa în care activăm este în creştere”, explică Tunc Kagan Yilmaz, cofondator şi CEO al companiei.

    În România, compania are 40 de angajaţi şi operează un magazin online, care permite livrarea în toată ţara a produselor aflate în stoc. Mobila comercializată este importată de la fabrica de 248.000 de metri pătraţi deţinută de companie în Ankara, Turcia, dar şi de la furnizori din Grecia sau Danemarca.

    Cu o experienţă de peste 30 de ani în industria de mobilier, Adore Home operează în prezent mai mult de 900 de puncte de vânzare şi livrare de mobilă în peste 50 de ţări.

    Planurile companiei pentru următorii cinci ani includ extinderea producţiei şi livrărilor de mobilier în alte nouă ţări europene, respectiv Germania, Olanda, Grecia, Bulgaria, Ungaria, Polonia, Franţa, Italia şi Slovacia.

    La nivel mondial, Adore Home are peste trei milioane de clienţi, dintre care 120.000 în România. Aproximativ 80% din cifra de afaceri a companiei este asigurată de vânzările online.

     

  • BNR lansează o monedă din argint cu tema 100 de ani de la cucerirea primei medalii olimpice a României

    Banca Naţională a României lansează în circuitul numismatic o monedă din argint cu tema 100 de ani de la cucerirea primei medalii olimpice a României. Aceasta a fost cucerită de către echipa de rugby în 1924.

    Lansarea are loc miercuri.

    „Caracteristicile monedei sunt următoarele: Metal Argint, Valoare nominală 10 lei, Titlu 999‰, Formă rotundă, Diametru 37 mm, Greutate 31,103 g, Cant zimţat, Calitate proof”.
    Aversul monedei prezintă o imagine a diplomei primite de jucătorii echipei de rugby din 1924, după câştigarea primei medalii româneşti la Jocurile Olimpice din 1924 de la Paris, inscripţia „ROMANIA” în arc de cerc, valoarea nominală „10 LEI”, stema României şi anul de emisiune 2024”, anunţă BNR.

    Reversul monedei redă o compoziţie ce conţine o minge de rugby, echipa de rugby a României din 1924 şi inscripţiile „PRIMA MEDALIE OLIMPICA A ROMANIEI – 1924” şi „100 DE ANI”.

    Monedele din argint sunt ambalate în capsule de metacrilat transparent şi sunt însoţite de broşuri de prezentare şi certificate de autenticitate, redactate în limbile română, engleză şi franceză. Pe certificatele de autenticitate se găsesc semnăturile guvernatorului BNR şi casierului central.

    Tirajul maxim pentru moneda din argint este de 5.000 piese. Preţul de vânzare pentru moneda din argint este 500,00 lei, exclusiv TVA, inclusiv broşura de prezentare şi certificatul de autenticitate.

    Monedele din argint cu tema 100 de ani de la cucerirea primei medalii olimpice a României au putere circulatorie pe teritoriul României. Lansarea în circuitul numismatic a acestor monede se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Constanţa, Dolj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

  • Acord între România şi Albania pentru cooperarea în domeniul muncii, pensiilor şi protecţiei sociale

    România şi Albania au un nou acord pentru cooperarea în domeniul muncii, pensiilor şi protecţiei sociale. Documentul a fost semnat de ministrul român al Muncii şi de ministrul albanez pentru Europa şi Afaceri Externe. Ceremonia a avut loc miercuri, la Bucureşti.

    Ministrul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Simona Bucura Oprescu, a semnat miercuri, la Bucureşti, împreună cu ministrul pentru Europa şi Afaceri Externe din Republica Albania, Aranjamentul Administrativ pentru aplicarea Acordului în domeniul securităţii sociale între România şi Republica Albania. Documentul contribuie la consolidarea cadrului juridic de coordonare a securităţii sociale dintre cele două state.

    „Documentul contribuie la implementarea cadrului legislativ bilateral privind securitatea socială, care are ca obiective principale recunoaşterea şi agregarea perioadelor de asigurări sociale realizate pe teritoriul ambelor state, determinarea legislaţiei de securitate socială aplicabilă lucrătorilormigraţi, egalitatea de tratament, precum şi acordarea beneficiilor într-una dintre cele două ţări”, anunţă reprezentanţii ministerului român.

    Acordul demonstrează sprijinul României pentru integrarea Albaniei în „marea familie Europeană”, a transmis ministrul Simona Bucura-Oprescu.

    „România sprijină procesul de integrare al Albaniei în marea familie Europeană. Avem multe lucruri în comun, o istorie care ne leagă, o populaţie de aromâni destul de numeroasă în Albania, iar documentele bilaterale semnate astăzi întăresc şi mai mult cooperarea noastră în domeniul muncii şi protecţiei sociale pentru cetăţenii din ambele ţări”, a declarat ministrul Simona Bucura-Oprescu.

    Acordul şi Aranjamentul său Administrativ încorporează principiile moderne ale securităţii sociale, utilizate inclusiv la nivelul Uniunii Europene, care asigură protecţia şi continuitatea drepturilor de securitate socială a asiguraţilor celor două state pe teritoriul celuilalt stat, au precizat reprezentanţii Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale.

  • O reţea din estul Europei a încercat să saboteze sistemul Interpol care îi vizează pe fugari

    O operaţiune comună a Interpol, FBI şi NCA a zădărnicit încercările infractorilor din Moldova de a sabota unul dintre instrumentele cheie ale agenţiei internaţionale de poliţie, sistemul Red Notice, potrivit Sky News.

    Patru persoane au fost arestate în cadrul operaţiunii care a dezvăluit o organizaţie criminală internaţională cu legături în Rusia, Ucraina şi Belarus. Red Notice semnalează fugarii în rândul forţelor de ordine din întreaga lume şi reprezintă unul dintre cele mai importante instrumente ale Interpolului.

    Suspecţii „au plătit intermediari şi persoane publice din Republica Moldova pentru a informa infractorii despre faptul că apar în sistemul Red Notice”, a declarat şefa anticorupţie a Republicii Moldova, Veronica Drăgălin.

    Se pare că în cadrul schemei s-au făcut plăţi de ordinul milioanelor de euro. Scopul nu era doar informarea infractorilor, ci şi blocarea sau chiar ştergerea din baza de date a Interpolului. La operaţiunea împotriva infractorilor au contribuit şi oficiali britanici, francezi şi spanioli.

  • Anii care au zguduit piaţa energiei: ce s-a ales în 2023 de „averile“ uriaşe făcute de unele companii din comerţul cu energie?

    ♦ De la creşteri de business de peste 300 de ori la aterizări bruşte şi reaşezări în clasamentul celor mai discrete firme, toate au fost bifate în lumea comerţului cu energie în perioada 2021-2023 ♦ Există un nou lider în zona jucătorilor independenţi din sectorul care în anul de glorie 2022 a ajuns la pragul de 10 mld. euro.

    Datele de la Ministerul Finanţelor şi de pe platforma Termene.ro arată că anul trecut a dus la o aterizare abruptă pentru multe dintre afacerile de comerţ cu ener­gie care au înflorit în 2022, an în care preţul a escaladat la niveluri nemaiîntâlnite pe fondul războiului din Ucraina.

    Pe baza datelor publice şi pornind de la rapoartele anuale realizate de Autoritatea Naţională de Regle­mentare în domeniul Energiei (ANRE), ZF a încercat să analizeze evoluţia afacerilor implicate în comerţul cu energie, dar neafilitate unui grup internaţional sau local, cum este de exemplu grupul Electrica.

    De cele mai multe ori, aceste afaceri sunt controlate direct de antreprenori români sau de companii înregistrate în paradisuri fiscale. Pe baza acestor date, anul trecut cea mai puternică firmă neafiliată unui grup, în funcţie de cifra de afaceri, a devenit Energy Distribution Services (EDS), cu un business care a urcat la 3,9 miliarde de lei, un plus de 85% faţă de 2022, an în care compania oricum bifase o dublare faţă de 2021. Prin creşterea cifrei de afaceri de anul trecut, EDS devine cea mai puternică prezenţă independentă din comerţul cu energie, detronând fostul lider al segmentului, respectiv pe omul de afaceri Augustin Oancea şi business-ul său,Tinmar Energy.

     

  • Cum reuşeşte o insuliţă cu numai 1 milion de locuitori să atragă milioane de turişti an de an. Este o destinaţie superbă de vacanţă

    De când pui piciorul pe pământul din Cipru, începe să miroasă a vacanţă: parfumul de portocală, lămâie şi mandarină se îmbină cu cele de iasomie, lavandă şi apa sărată a mării. Seara adormi pe muzica valurilor, iar dimineaţa te trezeşte forfota turiştilor pe plajă. Tavernele sunt mereu pline, preţurile cam cât într-un sat din România, iar strategia de business se vede peste tot, de la reţeaua de sate turistice susţinute şi promovate de stat, până la hotelurile grandioase de la malul mării. 

     

    Legenda naşterii Afroditei, apărută prin spuma valurilor mării, poate fi comparată cu naşterea geologică a Ciprului, procesul prin care insula s-a ridicat din ocean. O insulă cu puţin peste 1 milion de locuitori atrage anual un număr de patru ori mai mare de turişti, astfel că pare că Cipru a descoperit reţeta succesului când vine vorba de turism.

    O călătorie acolo este un amestec de istorie captivantă, cultură, plaje cu nisip fin şi ape de un turcoaz limpede. Printre „bijuteriile” Ciprului este Ayia Napa, un fost sat de pescari care a devenit oraş în 1994 şi care astăzi este una dintre cele mai cunoscute staţiuni de pe insulă. Situat pe coasta de est a Ciprului, foarte aproape de oraşul Famagusta, Ayia Napa este te frapează de la prima vedere cu frumuseţea naturii – plaje cu nisip auriu şi ape albastre. Staţiunea cu 14 plaje premiate cu steagul albastru mai are un atu: viaţa de noapte. Din anii ‘90, această parte a Ciprului este una dintre destinaţiile de petrecere extrem de populare ale Mediteranei.

    Plaja Nissi, cu golfurile sale gemene, este cea mai populară plajă din oraş şi locul unde se îndreaptă majoritatea turiştilor în timpul zilei. La câţiva kilometri spre est de-a lungul bulevardului Nissi, trecând pe lângă multe magazine şi restaurante viu colorate, ajungem în centrul oraşului, unde se află majoritatea barurilor şi a cluburilor, destinaţia preferată de turişti când se lasă seara.

    După ce ieşim din oraş spre est, ajungem la peşterile marine, populare pentru scufundări, şi apoi la Cavo Greco, un parc forestier naţional popular pentru cei dornici de drumeţii, plimbări, pasionaţii de natură în ansamblu. Tot în zona Cavo Greco este Podul Iubirii, un pod natural cu arc stâncos, cu o margine care se extinde în apele cristaline ale Ciprului, devenit destinaţie populară printre îndrăgostiţi. Poveştile localnicilor de acolo spun că dorinţele îndrăgostiţilor se vor împlini atunci când se sărută în timp ce stau în mijlocul arcului podului.

    Un alt oraş de coastă, Paphos, este o combinaţie armonioasă de situri istorice, staţiune turistică şi peisaj rural, parte din o regiune care îmbină zonele muntoase cu marea. Se alătură armonios cultura, viaţa contemporană şi siturile arheologice istorice.

    Fig Leaf Bay, cunoscut şi sub numele de Fig Tree Bay, este una dintre cele mai populare plaje din Cipru; şi-a luat numele de la un smochin plantat acolo în secolul al XVII-lea. De altfel, toată coasta este înţesată de smochini. Golful Fig Tree este situat în oraşul Famagusta, partea de coastă a oraşului Protaras.

    Pafos, care a fost locuit încă din perioada neolitică, a fost un centru al cultului Afroditei şi al zeităţilor fertilităţii pre-elenice. Locul de naştere legendar al Afroditei a fost pe insula Cipru, unde templul ei a fost ridicat de micenieni în secolul al XII-lea înainte de Hristos şi a continuat să fie folosit până în perioada romană. Situl este o zonă arheologică vastă, cu rămăşiţe de vile, palate, teatre, cetăţi şi morminte. Vilele sunt împodobite cu podele de mozaic detaliate, un fel de „album” al mitologiei greceşti antice, cu reprezentări ale zeilor, zeiţelor şi eroilor greci, precum şi activităţile lor din viaţa de zi cu zi. La marginea portului Pafos se vede un castel impunător, construit în stilul specific insulei, castelul Pafos. El a fost construit iniţial ca un fort bizantin pentru a proteja portul, a fost apoi reconstruit în secolul al XIII-lea, după ce a fost distrusă la cutremurul din 1222. De-a lungul veacurilor, castelul a cunoscut multe utilizări: a servit drept cetate, închisoare şi chiar depozit pentru sare în timpul ocupaţiei britanice a insulei.

    La aproximativ o oră de mers cu maşina de portul Pafos se află „Băile Afroditei”. Sub un smochin bătrân, umbrit de soarele cald din Cipru, se află o mică grotă naturală. Apa curge pe un zid de stâncă şi formează un bazin printre muşchi. Legendele locului spun că aici venea Afrodita să se scalde. Conform mitologiei greceşti, ea l-a întâlnit pe iubitul ei Adonis la piscină, când acesta s-a oprit să bea ceva în timp ce vâna.

    Din punct de vedere istoric, smochinul este asociat cu venerarea figurilor zeiţei-mamă, cum ar fi vechea zeiţă mesopotamiană Ishtar, care a luat forma smochinului divin numit Xikum. Vechii ciprioţi credeau că Afrodita este o zeiţă-mamă şi zeitatea patronă a Ciprului, aşa că pare normal ca această peşteră protejată de un smochin să fie sacră.

    Un alt obiectiv turistic preferat de turişti în Pafos este Petra Tou Romiou, cunoscut şi sub numele de stânca Afroditei, un loc străvechi despre care se spune că a fost locul de naştere al Afroditei. Potrivit legendelor localnicilor, cei care înoată în jurul stâncii Afroditei vor primi darul frumuseţii veşnice. Pe lângă frumuseţea eternă, există şi alte credinţe locale care spun că înotul în jurul stâncii de trei ori ar putea aduce fertilitate, dragoste adevărată şi noroc.

    La doi kilometri de portul din Pafos se află Mormintele Regilor, un sit al Patrimoniului Mondial Unesco ce conţine un set de morminte subterane bine conservate şi camere folosite de locuitorii din Nea Pafos în perioadele elenistică şi romană. În ciuda numelui, mormintele nu au fost folosite efectiv de regalitate, ci au câştigat acest nume datorită grandorii lor. Pentru o viziune de ansamblu asupra acestui obiectiv trebuie să vă imaginaţi înconjuraţi de morminte antice într-un peisaj asemănător deşertului, unde singurele sunete sunt valurile care se prăbuşesc pe stânci.

    Aceste morminte sunt unice în Cipru, fiind puternic influenţate de tradiţia egipteană antică, când se credea că mormintele pentru morţi ar trebui să semene cu casele celor vii. Cele şapte morminte excavate sunt împrăştiate pe o suprafaţă mare, iar cel mai impresionant dintre ele cel de-al treilea, care are un atrium deschis sub nivelul solului, înconjurat de coloane. Alte morminte au nişe încorporate în pereţi unde erau depozitate rămăşiţele pământeşti.

    Pe coasta de vest a Ciprului se află Parcul Naţional Akamas, o suprafaţă de 230 de kilometri pătraţi care conţine văi, chei şi golfuri nisipoase. În acest mediu există 168 de soiuri de păsări, 20 de reptile diferite, 16 specii de fluturi şi 12 feluri de mamifere.

    Unul dintre cele mai populare locuri printre turiştii care vizitează Akamas este Blue Lagoon, un loc preferat de cei care vor să înoate. Apele albastre din acest mic golf sunt atât de limpezi încât se poate vedea până la fundul mării, la adâncimi de mai mulţi metri. Pe coasta de sud a Ciprului este oraşul Limassol, al doilea cel mai mare oraş din Cipru, cunoscut pentru castelul vechi de secole care găzduieşte Muzeul Medieval din Cipru şi colecţia sa de ceramică şi pietre funerare. Înfăşurat în jurul acestui castel, centrul istoric al oraşului se desfăşoară într-o reţea de alei unde case vechile, cu obloane, stau lipite de buticuri moderne. Este o zonă plină de cafenele, baruri şi restaurante, populare atât printre localnici ca şi printre vizitatori.

    Oraşul Nicsia, capitala Ciprului, este amplasat ca o bijuterie în centrul insulei. Nicsia sau Lefkosa, aşa cum se numeşte uneori, este cel mai mare oraş şi capitala Ciprului de Nord. Poate cea mai cunoscută caracteristică a oraşului este zidul veneţian care a fost construit pentru a înconjura oraşul. Construit în secolul al XVI-lea şi încă în stare excelentă, zidurile înconjoară oraşul vechi păstrând conţinutul păstrat ca o capsulă a timpului. Cu o populaţie de aproximativ 256.000 de locuitori, este cel mai mare oraş al insulei. Deşi Nicsia este un oraş modern cu clădiri înalte, centre comerciale, teatre şi restaurante, şi-a păstrat caracterul istoric în centrul conservat şi renovat „Oraşul Vechi”, situat în interiorul zidurilor veneţiene.

    Vouni este unul dintre satele viticole din Limassol, aflat la o distanţă de 35 km de oraş. Până în anii ’90, 40% din suprafaţa totală satului era acoperită cu vii. În prezent, viticultura s-a redus semnificativ din cauza depopulării. Vouni este o aşezare pitorească cu alei pietruite, case tradiţionale cu uşi de lemn, ferestre mari, balcoane înguste şi curţi interioare, un magnet care atrage turiştii străini cu culorile sale vii. Turismul este una dintre principalele industrii în economia cipriotă, astfel că statul investeşte în diverse strategii a creşte numărul turiştilor. Una dintre acestea vizează şi o reţea de sate pe care ei o numesc Colorful Villages (n.red – sate colorate), prin care ţintesc să încurajeze turismul rural, să conserve şi sporească identitatea satelor. În prezent, această reţea numără şase sate.

    Turismul, un mod de viaţă. Cipru are un sezon estival care începe de la jumătatea lunii aprilie şi ţine până la mijlocul lunii noiembrie. Turismul reprezintă mai mult de 20% din PIB-ul ţării, adică este un pilon cheie al economiei cipriote.

    „Oficiul de Turism al Ciprului a conceput o rută turistică care traversează zonele centrale ale Ciprului. Traseul aduce vizitatorii aproape de natura cipriotă şi le oferă posibilitatea de a familiariza cu tradiţiile locale şi de a experimenta modul de viaţă cipriot. Traseul se numeşte <Heartland of legends> şi constă dintr-un traseu principal, care trece prin zone rurale, muntoase şi îndepărtate, şi din mai multe trasee tematice mai mici, care încep sau se termină de-a lungul traseului principal”, susţine Ivan Gorobets, sales and marketing officer, international relations, Oficiul de Turism al Ciprului. Un raport publicat de serviciul de statistică al statului arată că Marea Britanie a rămas principala sursă de turism, reprezentând 26,8% (42.724 persoane) din totalul sosirilor. Marea Britanie a fost urmată de Polonia cu 11,8% (18.874 persoane), Germania cu 10% (15.984 persoane) şi Grecia cu 9,7% (15.475 persoane).

    România este şi ea în top zece pieţe pentru turismul din Cipru, iar oficialii insulei spun că este o piaţă a cărei importanţă creşte pentru ei. Anul trecut, 80.000 de turişti din România au ajuns în Cipru, ceea ce plasează România pe a şaptea poziţie în clasamentul pieţelor din care vin cei mai mulţi turişti în insulă. Numărul românilor care merg în vacanţă în Cipru a crescut puternic în ultimii ani. De exemplu, în 2017, numărul lor era de puţin peste 49.300 de persoane, pe când anul trecut a ajuns la o valoare aproape dublă.

    „Considerăm România ca o piaţă importantă pentru Cipru. Piaţa are un potenţial uriaş de creştere, remarcăm cererea tot mai mare, iar cifrele sosirilor de turişti din România care s-au dublat în 2023 (80.000 de turişti) vin să confirme acest fapt. Piaţa românească cu potenţial în creştere este printre primele zece pieţe pentru Cipru”, completează reprezentantul Oficiului Turismului din Cipru.

    Turismul este una dintre cele mai importante industrii pentru Cipru, astfel că statul investeşte semnificativ în promovarea ţării pentru a creşte numărul de vizitatori. Una dintre investiţii vizează şi o reţea de sate pe care ei o numesc „Colorful villages” (n.red – sate colorate), prin care ţintesc să dezvolte specificul cultural în sate, să conserve şi sporească identitatea lor, a bogăţiilor naturale şi moştenirea lor culturală, promovând în acelaşi timp un pachet de beneficii pentru comunităţile locale.  

    „Turiştii iau în considerare Cipru în principal ca destinaţie pentru soare şi mare, deci ei preferă mai mult partea de coastă. Dar vrem să creştem gradul de cunoştinţe despre Cipru: şi anume că ţara este mult mai mult decât o vacanţă la mare şi poate oferi o mare varietate de experienţe care ţin de cultură, istorie, gastronomie, drumeţii şi merg până la sporturi extreme şi ateliere tradiţionale. Aproape 4 milioane de turişti din întreaga lume au vizitat Cipru în anul 2023”, adaugă Ivan Gorobets.

    Turismul din Cipru se vede bine şi prin ochii companiilor de turism. De exemplu, turoperatorul JoinUP! se aşteaptă să primească rezervări pentru pachete turistice în Cipru de la aproximativ 3.000 de turişti în 2024. „Cipru este printre cele mai populare destinaţii ale noastre pentru pieţele Join UP!. Credem că va fi la fel de popular în România, deoarece avem multe de oferit diferitelor tipuri de călători, precum tineri, familii şi cei care călătoresc singuri. JoinUP! se aşteaptă să primească rezervări pentru pachete turistice în Cipru de la aproximativ 3.000 de turişti în acest an”, spune Marius Surdu, CEO al Join UP!, turoperator ucrainean care a intrat pe piaţa din România în toamna anului 2022.

    În 2023, compania deţinea o cotă de piaţă de aproximativ 13%, cu o cifră de afaceri anuală de 13 milioane de euro. Join UP! România a oferit vacanţe pentru 24.948 de turişti, susţin reprezentanţii companiei. În 2024, compania intenţionează să dubleze numărul de turişti, să extindă lista oraşelor de plecare şi să introducă noi destinaţii atât pentru sezonul de vară, cât şi pentru sezonul de iarnă.   

  • Cine este femeia din spatele primei bănci româneşti, 100% digitală

    100 Cele mai puternice femei din business. Gabriela Nistor, CEO Salt Bank

    ŢINTA (în 3 ani): 1 mil. de clienţi

    ► În urmă cu 20 de ani, aveam deja traseul profesional bine conturat şi aveam deja ceva experienţă în banking, o carieră destul de solidă. Deja pusesem pe picioare sistemul de carduri din Banca Transilvania. Sincer, nu visam sau nu aspiram atunci la o carieră mai sus decât aveam deja în acel moment. Eram deja director într-o centrală de bancă, într-un domeniu care atunci era considerat ultimă tehnologie – cardurile – un domeniu pe care l-am iubit foarte mult şi care mi-a influenţat major într-adevăr tot parcursul profesional.

    ► Am ajuns să intru în cel mai fain proiect pe care şi l-ar dori orice bancher sau orice inginer din tehnologie – să construiesc Salt Bank – o bancă complet digitală. Asta după 27 de ani în banking tradiţional, dintr-o organizaţie mare şi foarte dragă mie, am reînceput într-o bancă foarte mică, aproape de la 0, schimbând toate sistemele, crescând o echipă complet nouă şi construind, sau măcar încercând să construiesc o cultură diferită, foarte dinamică şi digitală. Poate părea o nebunie să te apuci de un astfel de proiect la o vârstă total atipică pentru aşa ceva! Dar faptul că la începutul noii mele călătorii, o mână de oameni la fel de nebuni, care nu m-au cunoscut deloc înainte, mi s-au alăturat într-un proiect despre care nu ştiau nimic (nici nu ştiam atunci că se va numi Salt Bank), face ca realitatea să întreacă orice imaginaţie.

    ► Cred că multe pornesc de la modul în care se „croieşte” lumea, nu doar geografic, sau ca poli de putere, sau cum se schimbă echilibrele (sau dezechilibrele) de putere, dar dacă ne uităm şi la tendinţele demografice, ne dăm seama la ce schimbări de forţe vom fi martori. Aceste schimbări de forţe, foarte probabil, vor atrage după ele multe alte schimbări… culturile dominante se schimbă, şi odată cu asta tendinţele, modul în care oamenii dintr-o anumită ţară, din orice ţară, vor mânca, vor cânta, vor călători, se vor căsători şi vor îmbătrâni, se vor schimba. Iar banii, finanţele, bankingul, vor urma aceste tendinţe, aşa cum a fost mereu.

     


     

  • Gabriel Chiţu, consultant, Ascendis: De ce nu e suficient doar să înveţi de la ceilalţi, ci să înveţi împreună cu ceilalţi!

    Oamenii învaţă de la alţi oameni. Cred cu tărie că acest principiu va dăinui mult timp de-acum încolo, cu tot impactul pe care inteligenţa artificială l-ar putea avea asupra industriei de training. Învăţăm mai bine împreună pentru că primim feedback rapid, avem perspective diferite, ne susţinem reciproc şi ne inspirăm unii de la alţii, ceea ce ne stimulează gândirea critică şi ne ajută să construim relaţii. Aceasta este concluzia cu care am plecat săptămâna trecută de la Association for Talent Development (ATD) 2024 Conference din New Orleans, cel mai mare eveniment din lume dedicat dezvoltării profesionale, care a reunit peste 10.000 de profesionişti în HR şi Learning & Development la nivel global.

    Câteva dintre tendinţele în HR împărtăşite de profesioniştii la nivel global s-au referit la: adoptarea inteligenţei artificiale de către angajaţii din sfera de resurse umane şi învăţare – dezvoltare, învăţarea bazată pe neuroştiinţă, microlearning, adaptarea la schimbare, growth mindset, siguranţa psihologică, storytelling în era digitală, diversitatea şi incluziunea, dezvoltarea inteligenţei emoţionale, alinierea Learning & Development cu obiectivele de business, tranziţia HR-ului de la centru de cost la centru de profit, diverse modele de leadership şi, în general, cum să combini aceste teme pentru dezvoltarea unei strategii şi a unei culturi bazate pe învăţare continuă în organizaţie.

    Viitorul dezvoltării profesionale este strâns legat de evoluţia tehnologiei, însă factorul uman rămâne principalul catalizator al învăţării. Am identificat cinci tendinţe care vor contura modul în care se va face învăţarea în următorii ani, care pot fi de folos profesioniştilor din resurse umane şi din Learning & Development:

    1. În epoca inteligenţei artificiale, nu mai există „business as usual”, iar organizaţiile au nevoie să adopte strategii responsabile pentru integrarea AI (artificial intelligence), accentuând rezilienţa, inovaţia şi îmbunătăţirea continuă, pentru a transforma maşinile din simple unelte în parteneri de echipă. Un exemplu de bună practică în integrarea AI în HR este utilizarea de către organizaţii a unui sistem AI pentru recrutare, care analizează CV-urile şi scrisorile de intenţie, eficientizând procesul de selecţie şi asigurând diversitatea şi echitatea în angajare.

    2. AI-ul nu este uman, dar storytelling-ul este. Folosiţi AI pentru treburile „organizatorice” din training (generarea unei agende, a unor scenarii de lucru, texte pentru invitaţii etc.) şi câştigaţi astfel timp ca să adăugaţi acel „human touch” esenţial: poveşti autentice şi emoţionante care fac învăţarea memorabilă şi relevantă. În sesiunile de la sală, fiecare are o poveste de spus. Amintiţi-vă, învăţarea este şi va rămâne socială.

    3. Eliminaţi orice urmă de balast din training şi concentraţi-vă doar pe ceea ce contează: transformaţi învăţarea în creştere reală a competenţelor cheie,  menţineţi energia ridicată, dezvoltaţi programe prin care participanţii voştri să poată împărtăşi între ei cele mai bune practici, fiţi prezenţi în momentele cheie din business şi învăţaţi voi înşivă continuu.

    4. Faceţi tranziţia de la o abordare reactivă la o abordare proactivă în HR şi L&D. Nu aşteptaţi să fiţi solicitaţi de către stakeholderii voştri din business atunci când au nevoie, solicitaţi-i voi primii pentru a-i ajuta să-şi conştientizeze nevoile din timp şi oferiţi-le programe de învăţare şi dezvoltare specifice pentru a acoperi aceste nevoi.

    5. Profesioniştii L&D şi HR ar putea să valorifice tendinţele recente din cercetarea creierului, cum ar fi, de exemplu neuro-agility (concept care se concentrează pe optimizarea elementelor care cresc uşurinţa, viteza şi flexibilitatea cu care oamenii gândesc, învaţă şi procesează informaţii), pentru a înţelege mai bine interacţiunile sociale din cadrul echipelor şi a le oferi programe de training mai eficiente şi personalizate pe nevoile reale ale acestora.

    Indiferent de impactul tehnologiei asupra învăţării, un lucru este cert: să învăţăm de la ceilalţi este un lucru bun, dar să învăţăm împreună cu ceilalţi, este excepţional.

    Gabriel Chiţu este consultant şi facilitator în cadrul companiei de training şi consultanţă în domeniul dezvoltării profesionale Ascendis şi are peste 25 de ani de experienţă. A livrat peste 20.000 de ore de workshop-uri în peste 40 de locaţii din Europa, Middle East şi Africa, începând cu primul său workshop din 1998.    ■

  • Cine este co-fondatoarea grupului care are active în administrare în restructurare cu o valoare de 1 mld. de euro în România

    100 Cele mai puternice femei din business. Andreea Cionca Anghelof, Managing director & co-founder, Impetum Group

    Valoare active în administrare în investment: 150 mil. euro

    Valoare active în administrare în restructurare: 1 mld. euro

    Număr de angajaţi: 120

    Biografie:
    Este cofondatoare a Impetum Group – consorţiul de business care a creat soluţiile de investiţii Roca Investments, Roca X, Agista – dar şi a CITR – liderul pieţei de insolvenţă şi restructurare. Cu peste 17 ani de experienţă în antreprenoriat, ariile ei predilecte sunt managementul crizei, transformarea afacerii şi brand & culture. 

    ► Cu 20 de ani în urmă, mă pregăteam pentru a avea o carieră în magistratură, având aspiraţia de a deveni judecător. Însă destinul m-a ghidat pe un cu totul alt drum, mult mai dinamic. M-am angajat în CITR; iniţial, am fost atrasă de acest domeniu din curiozitate, dar apoi am rămas din pasiune. Mi se părea că sunt un fel de doctor de companii. Aşa că am rămas în antreprenoriat şi alături de partenerii mei, am cofondat un ecosistem de companii, reinventându-mă la rândul meu de câteva ori.

    ► Realitatea s-a dovedit mai spectaculoasă decât anticipam. Câţiva ani după angajare, am avansat în poziţia de managing partner în CITR. Am avut multe roluri de-a lungul carierei mele în domeniile: legal, managementul de criză, comercial, branding, cultură organizaţională şi, mai recent, investiţii. Am fost, în primul rând, curioasă să explorez orice îmi putea fi util şi am fost setată mereu să învăţ lucruri noi. M-am adaptat schimbărilor cu uşurinţă pentru că aveam în minte o misiune.

    ► Mă aştept ca lucrurile să continue să evolueze într-un ritm mult mai dinamic. Riscul pe care îl văd în societatea noastră, în relaţia cu viitorul şi cu acceleraţia către inovaţie este legat de armonie. Dacă vom accelera fără a ţine cont de valorile noastre, riscăm să nu avem timp să adăugăm substanţă. Or goana după formele fără substanţă nu poate fi considerată dezvoltare, ci doar propagare accelerată. În faţa AI şi a inovaţiei accelerate, sper să nu uităm să rămânem oameni, ancoraţi în valorile noastre.


     

  • Iulian Anghel, ZF: Un milion de tineri vor vota pentru prima dată în acest an. Este prima „generaţie” care nu a cunoscut altceva decât o Românie liberă, integrată în UE. Cu cine va vota?

    Un milion de foşti copii, născuţi între 2002 şi 2016, trecuţi azi de vârsta majoratului, vor putea duminică să voteze, pentru prima dată, la europarlamentare şi locale şi apoi, în septembrie, pentru prezidenţiale şi, în iarnă, pentru legislative.

    Nu-i putem numi, în mod clasic, „o generaţie” pentru că, tehnic, o generatie numără 30 de ani. Dar ei sunt copii care au deschis ochii pe o Românie integrată deja în UE si nu cunosc altceva din trecut decât din cărţile de istorie.

    „Vor fi surprize”, crede Cristian Preda, decanul Facultăţii de Ştiinţe Politice a Universităţii Bucuresti.

    „Bătrânii” acestei „generaţii” aveau cinci ani când România a aderat la UE, iar „tinerii” un an. La cinci ani încă mergi la grădiniţă iar la un an încă înveţi să mergi. Abia după ani de şcoală începi să recunoşti lucrurile din jurul tău, iar aceşti copii nu au cunoscut, practic, altceva decât o Românie integrată în UE.

    Când, cei născuţi în 2002, începeau să gângurească, pentru România anul însemna eliminarea vizelor către UE. Pentru cei născuţi în 2006, aderarea fusese deja decisă.

    Niciunul dintre aceşti copii nu a cunoscut tranziţia dureroasă de la o economie planificată la economia de piaţă, experienţă trăită de părinţii lor, şi niciunul nu a stat cu urechea lipită de radioul Gloria ca să afle de la Europa Liberă ce se întâmplă lângă ei, cum au facut bunicii lor. Ei sunt născuţi într-o ţară liberă, cu bunele şi cu relele ei, dar liberă. Niciunul nu a fost obligat să treacă Dunărea înot ca să scape din infernul comunist şi niciunul nu a fost obligat să se ascundă prin tiruri pentru a ajunge în Germania, cum des se întâmpla înainte de eliminarea vizelor, în 2002. Azi, când au trecut pragul spre maturitate şi nu mai au nevoie de tutela părinţilor, pot merge, dacă au ceva bani puşi deoparte, în orice colţ al Europei. Pot merge la studii, dacă câştigă o bursă Erasmus studiază gratuit, pot merge la lucru, dacă găsesc ceva pe gustul lor sau nu au încotro. Dar nimeni nu-i împiedică să se mişte liber.

    Acest milion de tineri care nu au cunoscut altceva decât libertatea sunt chemaţi să voteze, pentru prima dată, în acest an. Desigur că toti cei născuţi după 1990 au votat în libertate, dar pentru aceştia au existat constrângeri şi temeri: în UE nu erau primiţi, ca să obţii o viză de Germania era mai dificil decât să obţii azi o viză pentru SUA iar, ca să culegi căpşuni în Spania, stăteai o zi întreaga la rând în faţa ambasadei şi trebuia să treci printr-un interviu şi să promiţi că nu vei rămâne acolo după terminarea culesului. Azi, niciuna din acestea nu mai exista.

    Sondajele de opinie din campanie nu înregistrează opţiunile de vot ale celor crescuţi fără aceste constrângeri. Şi atunci întrebarea este: ce va vota „generaţia UE”? Se întâlneşte aici cererea cu oferta, aspiraţia unuia care votează pentru prima dată cu lista de vot unde trebuie să alegi pe ce nume pui ştampila?

    Cristian Preda crede ca intrarea pe piaţă a noii cohorte de alegători va însemna o surpriză în alegerile din acest an. Preda, împreună cu Sorin Ioniţă şi Ciprian Mihali, toţi trei experţi în politică, au lansat, la salonul de carte Bookfest, săptămâna trecută, volumul “Ce vrem de la preşedintele ţării? Ghid civic pentru alegătorii români” (Editura Humanitas).

    „Democraţiile trăiesc atâta vreme cât exista optimişti”, spune Preda şi adaugă: realitatea că o întreagă generaţie, care acum ajunge să voteze, a trait doar în Uniunea Europeană, a schimbat profund modul de a vedea lucrurile şi modul de a vedea politica.

    Sondajele nu înregistrează azi opţiunile celor care votează pentru prima dată, dar sondajele de după alegeri o fac. Lunea viitoare vom afla, aşadar, cum au votat „bobocii” şi vom putea intui aspiraţiile generaţiei lor. În UE, creşte valul eurosceptic. În România ar fi culmea ca generaţia care nu a cunoscut altceva decât libertatea, să voteze împotriva ei.