BusinessMagazin

Blog

  • Consiliul Judeţean Argeş modernizează 47 km de drumuri judeţene cu peste 77 mil. euro

    Consiliul Judeţean Argeş a acesat un proiect european de peste 77 mil. euro, prin  Programul Regional (PR) Sud-Muntenia (SM) 2021-2027, Prioritatea 4 – ’’O regiune mai accesibilă”, componenta dedicată drumurilor judeţene, pentru modernizarea DJ 679 (Păduroiu (DN67B) – Lipia – Popeşti – Lunca Corbului – Pădureţi – Cieşti – Fălfani- Cotmeana – Malu – Bârla – limită judeţul Olt, pe o lungime de 47,67 km, potrivit unui comunicat de presă al Agenţiei pentru Dezvoltare Regională (ADR) Sud-Muntenia.

    ADR Sud-Muntenia este Autoritate de management pentru Programul Regional Sud-Muntenia 2021-2027 şi gestionează peste 1,57 miliarde de euro pentru oamenii din judeţele componente ale regiunii – Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova şi Teleorman.

  • Acţiunile Tesla scad cu peste 10% după ce compania controlată de Elon Musk a înregistrat rezultate financiare dezastruoase

    Acţiunile producătorului de maşini electrice Tesla au scăzut miercuri cu peste 10% după ce compania a anunţat rezultate financiare mai slabe decât prognozau analiştii, scrie CNBC.

    Astfel, venitul Tesla s-a redus cu 7% în al doilea trimestru al acestui an, faţă de perioada similară a anului trecut, ajungând la 19,9 miliarde de dolari.

    Compania a fost forţată să reducă preţurile maşinilor sale la nivel global după ce s-a confruntat cu scăderea cererii şi înteţirea competiţiei, în special în China, o piaţă cheie pentru producătorii de EV-uri.

    Cu toate acestea, Tesla rămâne cel mai important producător de vehicule electrice în SUA, începând totuşi să piardă cotă de piaţă în din cauza modelelor neactualizate, dar şi a comentariilor cu o puternică încărcătură politică făcute de Elon Musk.

  • Topul liceelor în funcţie de ultima medie de admitere

    Colegiul Naţional de Informatică „Tudor Vianu” conduce în topul liceelor din ţară după ultima medie de admitere. În top au intrat licee din Capitală, Cluj-Napoca şi Constanţa.

    Iată, potrivit Ministerului Educaţiei, topul zece al liceelor din ţară ordonate după ultima medie de admitere:

    1 Colegiul Naţional de Informatică „Tudor Vianu”-9,62
    2 Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr”-9,57
    3 Colegiul Naţional „Sfântul Sava”-9,52
    4 Colegiul Naţional „Emil Racoviţă” Cluj-Napoca-9,47
    5 Colegiul Naţional „Spiru Haret” 9,42
    6 Colegiul Naţional „Mircea cel bătrân” Constanţa-9,37
    7 Liceul Teoretic „Avram Iancu” Cluj-Napoca-9,37
    8 Liceul de Informatică „Tiberiu Popoviciu” Cluj-Napoca-9,32
    9 Colegiul Naţional „Gheorghe Şincai”-9,32
    10 Colegiul Naţional „Mihai Viteazul”-9,32.

    Conform sursei citate topul specializărilor în funcţie de ultima media de admitere este:

    1 Colegiul Naţional „Sfântul Sava” Matematică-Informatică (bilingv: Limba engleză)-9,90
    2 Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr” Matematică-Informatică 9,85
    3 Colegiul Naţional „Spiru Haret” Matematică-Informatică (bilingv: Limba engleză) 9,80
    4 Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr” Ştiinţe ale Naturii 9,80
    5 Colegiul Naţional „Sfântul Sava” Ştiinţe ale Naturii 9,72
    6 Colegiul Naţional „Spiru Haret” Matematică-Informatică 9,72
    7 Colegiul Naţional de Informatică „Tudor Vianu” Matematică-Informatică (bilingv: Limba germană) 9,70
    8 Colegiul Naţional „Fraţii Buzeşti” Craiova Ştiinţe ale Naturii 9,67
    9 Colegiul Naţional „Constantin Diaconovici Loga”” Timişoara Matematică-Informatică 9,67
    10 Colegiul Naţional „Spiru Haret” Ştiinţe ale Naturii 9,67.

  • Cei care nu învaţă din istorie sunt condamnaţi să o repete. După trei decade de explozii ale bulelor speculative, care au prăbuşit pieţele si au adus crize, există puţine semnale că lumea s-a trezit şi dezastrul nu se va repeta

    Când a ieşit pentru prima oară în spaţiu, astronautul NASA Reid Wiseman a avut o revelaţie: „Înainte mă temeam de înălţimi. Acum îmi e frică doar de gravitaţie”.

    Vara lui 2024 ar putea fi moment bun pentru investitori să se gândească la asta. Aşa cum gravitaţia afectează astronauţii înainte ca ei să iasă din atmosfera planetei, acelaşi efect îl are şi asupra bulelor speculative din diferite pieţe. În ambele cazuri, gravitaţia ne aduce cu picioarele pe pâmânt, scrie Merry Somerset Web, editorialist Bloomberg intr-o opinie publicată pe site.

    În spatele bulelor din ultimii 30 de ani există o poveste fantastică care se vinde ca pâinea caldă: Piaţa funcţionează, toată cumpără şi totul merge bine.

    Realitatea însă nu se potriveşte cu povestea, pentru că în final preţurile se ridică la un nivel nemaivăzut, nimeni nu îşi mai permite să investească, iar clasa de active care se află în centrul bulei se prăbuşeşte şi trage după ea toată piaţa.

    Deşi în ultimele trei decade problema a continuat să se repete, nimeni nu pare că a învăţat ceva.

    Apariţia unei bule nu este greu de observat, însă investitorii cu experienţă ştiu că nu apariţia este problema ci calcularea momentului în care ea se va sparge.

    Acest lucru se datorează faptului că pentru a exploda, o bulă nu are nevoie de un declanşator. Crizele politice, scandalurile din lumea economică sau schimbările de politică monetară, deşi sunt periculoase şi abundente, nu sunt o problemă.

    După cum subliniază Albert Edwards, strateg la Societe Generale, sfârşitul este adesea extrem de simplu:„

    „O inversare a dinamicii preţurilor într-o clasă de active care a crescut puternic timp de mai mulţi ani  este adesea suficientă în sine pentru a provoca prăbuşirea preţurilor”.

    Atunci când nu mai cumpără nimeni , iar investitorii îşi pierd răbdarea şi încep să vândă, totul se prăbuşeşte.

    Din acest motiv toate bulele pot fi privite ca o schemă Ponzi. Când investitori noi nu mai apar, iar cei vechi vor să îşi scoată banii, piaţa se află faţă în faţă cu dezastrul.

    În 2022, criza era la un pas să se repete, pe fondul evoluţiei sectorului tehnologic american. Bula companiilor tech din SUA şi-a găsit o rezolvare simplă atunci. Fed a crescut semnificativ rata dobânzii, companiile nu s-au mai putut împrumuta ca înainte, şi s-au trezit forţate să scoată şi mai mulţi bani din buzunar pentru a plăti datoriile către bănci.

    Rezultatul a fost scăderea indicelui bursier Nasdaq, care urmăreşte cele mai performante companii tehnologice din State, cu 35%.

    Apoi a venit ChatGPT şi odată cu el un val de optimism care a şters cu buretele grijile privind ratele, împingând din spate ideea că inteligenţa artificială va schimba lumea.

    De la începutul anului 2023, sectorul tehnologiei din SUA a crescut cu peste 100%, iar indicele bursier S&P cu 50%. Creşterea este într-o anumită măsură uşor de înţeles. Inteligenţa artificială chiar ar putea transforma lumea noastră, pentru că ar putea putea aduce o explozie a productivităţii.

    Totuşi, lumea economică a mai fost aici.

    Bursele s-au aflat într-un moment similar în timpul bulei dot-com din 1990. Atunci, investitorii au vărsat munţi de bani pe pieţe de capital, convinşi că internetul avea să schimbe lumea. Drept rezultat acţiunile companiilor tehnologice au crescut specatculos până când nimeni nu şi-a mai permis să investească, iar bula s-a spart.

    Povestea internetului şi promisiunile lui au fost fascinante, dar niciodată atât de mult încât să justifice evaluările companiilor.

    În 2024, pare că povestea se repetă din nou. Companiile tehnologice americane reprezintă acum 35% din indicele bursier S&P 500, care urmăreşte cele mai performante 500 companii din SUA. Potrivit BCA, companie de research în domeniul investiţiilor, datorită AI sectorul tehnologic corporate ar putea înregistra în următorii 10-20 de ani o creştere cuprinsă între 3.000 şi 10.000 mld. dolari.

    Ceea ce ar trebuie să pună în gardă atât investitorii cât şi pieţele e că acţiunile companiilor tech au crescut deja cu 4.300 mld. dolari din 2022 şi până în prezent, iar piaţa a înregistrat o creştere totală de 7.000 mld. dolari.

    BCA notează că „piaţa de capital din SUA este supraevaluată semnificativ, iar pentru a demonstra opusul trebuie să vedem dovezi că AI îşi ţine promisiunea şi aduce o explozie o explozie a productivităţii care să justifice creşterile”

    Cifrele şi statisticile oferite de BCA ridică două întrebări importante: Se va vedea această revoluţie a productivităţii la timp pentru ca investitorii să nu se panicheze şi să prăbuşească piaţa? Va fi ea suficientă pentru a justifica preţurile astronomice la care au ajuns acţiunile companiilor tech din SUA?

    Cel mai important lucru pe care trebuie să şi-l amintească investitorii este că, deşi este logic pe termen lung să intre pe pieţele bursiere, nu trebuie să participe la bule, chiar dacă este tentant. Dacă revoluţia productivităţii chiar se întâmplă, toate sectoarele vor beneficia, deci bani vor curge în toate direcţiile.

  • Ciolacu, despre OCDE: Să obţinem obiectivul aderării în 2026

    Premierul Marcel Ciolacu a făcut apel la toate instituţiile responsabile să trateze cu seriozitate proiectul de aderare a României la OCDE, astfel încât obiectivul să fie atins în 2026.

    Premierul a spus că investiţiile în România vor ajunge la 110 miliarde de lei până la sfârşitul anului.

    „Într-un context geostrategic volatil, România rămâne o ancoră de stabilitate şi în domeniul economic. Anul trecut, am avut una dintre cele mai bune creşteri economice din Europa, iar tendinţele pentru perioada următoare sunt încurajatoare: previziuni de peste 3% în 2024 şi 2025. O creştere care se bazează în mare parte pe investiţii. De altfel, anul acesta avem cele mai mari investiţii nete de după Revoluţie, de 58 de miliarde de lei în primele şapte luni şi ne propunem să depăşim 110 miliarde până la sfârşitul anului. Toate aceste date trebuie să ne ofere încredere în dialogul cu partenerii externi. Rolul dumneavoastră, al diplomaţilor şi a celor care promovaţi economia României este esenţial în a păstra România aşa cum este ea: un partener de afaceri de încredere, o destinaţie activă şi atractivă pentru cei care vor să investească aici”, a declarat Marcel Ciolacu la Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române.

    El a adăugat că exporturile României vor depăşi 100 de miliarde de euro.

    „De asemenea, e important să sprijiniţi firmele româneşti care doresc să-şi extindă activitatea în alte state. Sunt din ce în ce mai multe şi din ce în ce mai active. O cifră semnificativă în acest sens este cea a exporturilor: Anul trecut, România a exportat în valoare de aproape 93 de miliarde de euro, iar în acest an cu certitudine vom depăşi 100 de miliarde de lei”, a precizat premierul.

    Ciolacu a făcut apel la toate instituţiile responsabile să trateze cu seriozitate proiectul de aderare a României la OCDE, astfel încât obiectivul să fie atins în 2026.

    „În acest context, aderarea României la OCDE este acum cel mai important proiect de ţară. Statutul de membru al OCDE reprezintă garanţia unor investiţii consistente pe termen lung în economie, care vor crea locuri de muncă, a unei administraţii mai perfermante, a creşterii nivelului de trai pentru toţi românii. Ritmul interacţiunilor cu OCDE este foarte bun, iar mobilizarea trebuie să fie la fel de importantă şi prioritară în perioada următoare. Rog toate instituţiile responsabile să trateze procesul cu maximă atenţie şi seriozitate, astfel încât să obţinem obiectivul aderării în anul 2026”, a mai spus şeful Guvernului.

  • Un nou retail parc pe Valea Prahovei : Un grup de investitori deschide primul centru de retail din Sinaia, la ieşire aspre Buşteni

    Imo Invest Total inaugurează mâine noul Sinaia Plaza, primul centru de retail construit de la zero pe Valea Prahovei, care vine cu un supermarket – Mega Image dar şi trei restaurante, pe lângă alte magazine.

    “Noi deţineam 1.000 mp aici, la ieşirea din Sinaia şi am intrat într-un parteneriat cu primăria pentru a concesiona încă o parcelă şi pentru a ajunge la 10.000 mp pentru a ridica noul centru comercial. Aici era o groapă, spre exemplu, unde am adus opt milioane de metri cubi de piatră. Investiţia se ridică la peste 6 mil. euro, din care jumătate a costat să aducem terenul la nivel”, a explicat Hristu Geoge – managing partner Imo Invest Total.

    Proiectul centrului comercial a început în 2021 şi a fost finalizat în aprilie 2024, atunci când a avut loc un “soft opening”.

    “Mâine, joi 25 iulie, avem deschiderea oficială, atunci când este inaugurat şi cel mai mare magazin din proiect, un Mega Image de 1.000 mp, cel mai mare de pe Valea Prahovei. Mai avem şi Jysk, Kik, Sinsay, articole sportive, KFC, Mesopotamia, un restaurant denumit Mămăliguţă deţinut de un investitor din Chişinău plus un magazin cu produse locale. KFC a deschis deja şi spun că este restaurantul cu cele mai mari vânzări din ţară în acest moment”, a spus Hristu Geoge.

     

  • OTE i-a prelungit lui Babis Mazarakis mandatul de CEO al Telekom România Mobile până la 30 septembrie

    Grupul elen OTE i-a prelungit lui Babis Mazarakis mandatul de CEO al Telekom România Mobile – companie în plin proces de vânzare – până la finele lunii septembrie, arată o decizie publicată în Monitorul Oficial.

    „Hotărârea NR. 302/23.05.2024 a consiliului de administraţie al Telekom Romania Mobile. În temeiul prevederilor Actului Constitutiv al Societăţii, emite în unanimitate următoarea hotărâre: Se aprobă prelungirea mandatului domnului Charalampos Mazarakis în calitate de Director General al Telekom Romania Mobile Communications – S.A. pentru o perioadă de patru (4) luni, până la data de 30 septembrie 2024, cu aceleaşi competenţe aprobate de Consiliul de Administraţie. Administraţie în data de 22.12.2015, cu modificările ulterioare de către Consiliul de Administraţie în data 27.09.2017 şi de 16.07.2019. – Se aprobă prin prezenta prelungirea, în aceleaşi condiţii, a Contractului de management încheiat de CEO cu Telekom Romania Mobile Communications – S.A. pe o perioadă de patru (4) luni, până la 30 septembrie 2024.
    – Se autorizează prin prezenta directorul executiv HR, Transformare şi Guvernanţă, după primirea tuturor aprobărilor corporative necesare la nivelul OTE, să semneze în numele Societăţii prelungirea Contractului de management al Directorului General cu efect retroactiv de la 01.06.2024, precum şi orice alte documente conexe”, conform documentului.
    Telekom Romania Mobile a obţinut în 2023 un profit operaţional ajustat (EBITDA) de 17 mil. euro, în scădere cu 55% faţă de cel raportat în anul precedent, la venituri de 287 mil. euro, conform rezultatelor financiare publicate de grupul elen OTE, proprietarul operatorului. Marja de profit operaţional a companiei a fost astfel în 2023 de 6% din venituri, faţă de 12% în 2022, conform aceleiaşi surse.
    Proprietarii Telekom sunt în discuţii de vânzare cu grupul local Digi, care are deja o poziţie dominantă pe piaţa de internet fix şi servicii de retransmisie TV, şi o altă entitate apropiată.
     

  • Prăbuşirea catastrofală a vânzărilor şi concedierile masive au băgat în pământ rezultatele Tesla: Profitul producătorului de maşini electrice a scăzut cu 45% în T2

    Profiturile Tesla au scăzut cu 45% în al doilea trimestru, după ce cel mai mare producător de vehicule electrice din lume s-a confruntat cu scăderea vânzărilor, creşterea costurilor cauzate de concedierea angajaţilor şi investiţiile tot mai mari în infrastructura sa de inteligenţă artificială.

    Elon Musk, directorul general miliardar al Tesla, a profitat, de asemenea, de anunţul de marţi privind rezultatele trimestriale ale companiei pentru a amâna oficial prezentarea planificată a primelor „robotaxi” ale Tesla – o flotă de taxiuri care se conduc singure.

    În ciuda amânării cu două luni, din august până în octombrie, Musk a susţinut că proiectul de a transforma toate vehiculele Tesla într-o „flotă autonomă uriaşă” ar putea duce evaluarea companiei până la 5 miliarde de dolari – de aproximativ şase ori valoarea sa actuală de piaţă.

    Venitul net al Tesla pentru al doilea trimestru a fost de 1,47 miliarde de dolari, cu mult sub estimarea consensuală de 1,9 miliarde de dolari a analiştilor. Acţiunile sale au scăzut cu peste 8 procente în timpul tranzacţiilor după închiderea şedinţei.

    Veniturile au crescut cu 2% până la 25,5 miliarde de dolari, depăşind cu puţin aşteptările, datorită creşterii record a activităţii de stocare a energiei şi a unei sume neobişnuit de mari de credite de reglementare legate de cerinţele privind emisiile.

    Activitatea de stocare a energiei, care produce baterii pentru locuinţe şi întreprinderi, a desfăşurat 9 400 de megawaţi oră în al doilea trimestru, mai mult decât dublu faţă de furnizarea sa în primele trei luni ale anului.

  • Chinezii nu mai vor haine de lux: Vânzările gigantului LVMH au încetinit în T2, după ce apetitul europenilor pentru high-end fashion nu a reuşit să depăşească lipsa de interes a chinezilor bogaţi

    Creştere a vânzărilor LVMH a încetinit în al doilea trimestru, după ce cumpărătorii chinezi au redus cheltuielile pe segmentul de high-end fashion, chiar dacă cererea pe pieţele occidentale a crescut uşor, scrie Reuters. 

    Vânzările celui mai mare grup de lux din lume şi proprietar al mărcilor Louis Vuitton, Tiffany & Co. şi Hennessy, au crescut la 20,98 miliarde de euro, o creştere de 1% pe o bază organică, care elimină efectele valutare şi achiziţiile.

    Aceasta se compară cu o creştere de 3% de la an la an în primul trimestru şi cu o creştere de două cifre în 2023, când consumatorii de pe piaţa-cheie din China s-au răsfăţat cu bunuri de lux, ieşind din blocajele cauzate de pandemie.

    Raportul liderului sectorului LVMH, care este a doua cea mai mare companie europeană listată la bursă, în valoare de aproximativ 340 de miliarde de euro, urmează avertismente de profit de la brandurile mai mici Burberry şi Hugo Boss de săptămâna trecută.

    Acţiunile LVMH au fost volatile de la apariţia încetinirii în domeniul luxului şi au scăzut cu aproximativ 20% în ultimul an, pe fondul îngrijorărilor că cumpărătorii din clasa de mijloc din a doua economie a lumii renunţă la achiziţii din cauza crizei imobiliare şi a nesiguranţei locurilor de muncă.

    LVMH nu a oferit „surprize neplăcute”, a declarat Piral Dadhania, analist RBC.

    Vânzările sale în Asia, excluzând piaţa japoneză, au scăzut cu 14% în al doilea trimestru, înrăutăţindu-se de la o scădere de 6% în primul trimestru.

  • Avertisment fără precedent de la şeful armatei britanice: Avem trei ani să ne pregătim pentru război

    Marea Britanie are la dispoziţie trei ani pentru a se pregăti de război, potrivit generalului Roly Walker, noul şef al armatei britanice. Acesta a anunţat recent lansarea unui program de modernizare a forţelor armate petru ca acestea să fie pregătite de un război modern, scrie FT.

    Generalul Sir Roly Walker a declarat marţi că reforma armatei britanice este o urgenţă din cauza „ameninţărilor geopolitice convergente” ale Rusiei, Chinei, Iranului şi Coreei de Nord.

    „Trebuie să devenim urgent mai puternici şi mai credibili ca să descurajăm adversarii” a declarat Walker.

    Roly Walker spune despre reformă că este „un plan de război fără război”, care ar oferi Regatului Unit o armată suficient de puternică pentru a-şi descuraja adversarii şi a evita un potenţial conflict.

    Walker, care a devenit şef al armatei britanice în iunie, a declarat că termenul limită de trei ani se bazează pe o convergenţa a mai mulţi factori.

    Primul a fost capacitatea Rusiei de a-şi reconstrui armata, ceea ce oficialii occidentali estimează că ar putea dura între trei şi cinci ani din orice moment în care s-ar anunţa o încetare a focului în Ucraina.

    Al doilea a fost faptul că preşedintele chinez Xi Jinping a declarat că „doreşte o opţiune militară pentru Taiwan până în 2027-28”. Al treilea este reprezentat de  capacitatea Iranului de a produce arme nucleare.

    „Acesta este motivul pentru care termenul limită este 2027-2028. O problemă într-o ţară poate declanşa tensiuni în alta. Este o problemă globală”, a mai spus generalul Sir Roly Walker.