BusinessMagazin

Blog

  • Veşti bune şi rele în acelaşi timp: deficitul comercial la bunuri scade în 2023 şi ajunge la sub 30 mld. euro, după 10 ani în care a crescut constant

    Deficitul comercial la bunuri al României, adică diferenţa dintre exporturi şi importuri de bunuri, scade în 2023, pentru prima dată de la ultima criză încoace, aşa cum arată datele publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

    În mod normal, faptul că deficitul comercial scade este o veste bună în sine, pentru că înseamnă că poziţia economică externă a ţării se întăreşte, la fel şi moneda naţională. Cu toate acestea, atrag atenţia economiştii, este vorba şi de modul în care scade deficitul, pentru că, în cazul de faţă, cauza este la scăderea cererii interne, adică a vânzărilor din ţară, astfel că cererea pentru produse de import a scăzut. Practic, conform sursei citate, exporturile au continuat să crească, chiar dacă marginal, în vreme ce importurile ţării au scăzut ca valoare.

    „Statisticile exprimă consolidarea tendinţei de ajustare a deficitului comercial cu bunuri în penultima lună a anului trecut, evoluţie determinată de deteriorarea climatului la nivelul cererii interne, pe fondul creşterii costurilor reale de finanţare şi persistenţei factorilor de incertitudine la un nivel ridicat“, comentează cifrele Andrei Rădulescu, directorul de analiză macroeconomică de la Banca Transilvania.

    O altă cauză a scăderii valorii importurilor este şi scăderea preţurilor la energie şi la materii prime de pe pieţele internaţionale, faţă de 2022, când preţurile în cauză explodaseră. 

     

  • Comisia Europeană analizează concurenţa din lumile virtuale şi inteligenţa artificială generativă

    Comisia Europeană a lansat marţi două cereri de contribuţii, cu privire la concurenţa în lumile virtuale şi la inteligenţa artificială generativă, şi a transmis cereri de informaţii mai multor mari actori de pe piaţa digitală.  

    Potrivit unui comunicat al CE, toate părţile interesate sunt invitate să îşi împărtăşească experienţa şi să ofere feedback cu privire la nivelul concurenţei în contextul lumilor virtuale şi al IA generative, precum şi opiniile lor despre modul în care legislaţia în domeniul concurenţei poate asigura faptul că aceste noi pieţe rămân competitive.

    Comisia Europeană va analiza toate contribuţiile primite în urma acestor cereri. Pe baza acestei analize, Comisia ar putea apoi organiza un atelier, în al doilea trimestru al anului 2024, pentru a reuni toate perspectivele diferite rezultate din contribuţiile primite şi pentru a continua activitatea de reflecţie pe aceste teme.

    În plus, Comisia Europeană examinează unele dintre acordurile care au fost încheiate între mari actori de pe piaţa digitală, pe de o parte, şi dezvoltatori şi furnizori de IA generativă, pe de altă parte. Comisia Europeană investighează impactul acestor parteneriate asupra dinamicii pieţei.

    De asemenea, Comisia Europeană anunţă că verifică dacă investiţia făcută de Microsoft în OpenAI ar putea fi examinată în temeiul Regulamentului UE privind concentrările economice.

    „Lumile virtuale şi IA generativă se dezvoltă cu rapiditate. Este esenţial ca aceste noi pieţe să rămână competitive şi ca nimic să nu stea în calea dezvoltării firmelor pentru ca acestea să poată furniza cele mai bune şi mai inovatoare produse către consumatori. Invităm firmele şi experţii să ne comunice orice probleme legate de concurenţă pe care le-ar putea percepe în cadrul acestor industrii şi, în acelaşi timp, monitorizăm îndeaproape parteneriatele în domeniul IA, pentru a ne asigura că nu denaturează în mod nejustificat dinamica pieţei”, a declarat Margrethe Vestager, vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene şi comisarul pentru concurenţă.

  • Franţa lansează un proiect de lege în domeniul „suveranităţii energetice“, cu focus pe energia nucleară

    „Proiectul de lege privitor la suveranitatea energetică“, care ar putea fi modificat înaintea prezentării sale finale în săptămânile viitoare, include obiectivele energetice ale Franţei pentru 2030, scrie Euractiv.

    Deocamdată, acesta nu face referire la ţintele privind energia regenerabilă setate de UE.

     

  • Guvernul italian ameninţă că-şi va naţionaliza cea mai mare oţelărie, în timp ce în Ungaria cel mai mare producător de oţel renaşte în mâini private

    Guvernul italian s-a angajat să achiziţioneze o participaţie majori­tară în cadrul celui mai mare pro­ducător de oţel al ţării, Acciaierie d’Italia (ADI), una dintre cele mai mari oţelării din Europa cunoscute anterior ca Ilva, în urma unui conflict cu cel mai mare acţionar al acestuia, ArcelorMittal.

    ArcelorMittal a respins planul guvernului, iar o sursă familiară cu situaţia a declarat pentru Reuters că plasarea oţelăriei cu probleme sub administrare specială ar putea fi singura opţiune rămasă pentru a o menţine la suprafaţă.

    ArcelorMittal, al doilea cel mai ma­re producător de oţel al lumii, de­ţine 62% în cadrul ADI, iar agen­ţia de investiţii de stat Invitalia contro­lează restul de 38% din acţiuni.

    Disputa dă naştere unei noi crize pentru fosta Ilva, care, asemeni mul­tor fabrici de oţel din regiune, a fost afectată de costurile ridicate cu ener­gia şi cererea industrială în scădere. Administraţia premierului Giorgia Meloni este îngrijorată cu privire la producţia în scădere a fabricii şi în riscul unor disponibilizări în masă, scrie Bloomberg.

    Administraţia a propus majora­rea participaţiei în cadrul fostei Ilva la 66% de la 38% prin injectarea de capital nou de 320 milioane de euro. Decizia a venit în contextul în care ArcelorMittal şi-a exprimat „indis­po­nibilitatea de a-şi asuma angaja­mente financiare şi de investiţii, chiar şi ca acţionar minoritar“.

    Pentru a evita o oprire abruptă a operaţiunilor oţelăriei, statul ar pu­tea decide să o plaseze în adminis­trare de stat. Orice intervenţie guver­namentală ar fi îndeaproape monito­rizată de Uniunea Europeană, care a discutat deja amploarea unei astfel de mişcări cu guverne anterioare.

    Având în vedere că oţelăria este considerată un activ strategic de inte­res naţional, guvernul are pute­rea de a trece peste opoziţia unui in­ves­titor privat şi a plasa compania în adminis­trare specială, o procedură de ur­genţă care i-ar permite acesteia să-şi continue temporar operaţiune recur­gând la fonduri publice.

    Oficialii guvernamentali urmea­ză să se întâlnească joi cu sindicatele, care cer o implicare mai mare a sta­tului pentru a se evita pierderi de locuri de muncă ce ar afecta eco­nomia locală.

    În Ungaria, oţelăria Dunaferr, una dintre cele mai mari companii industriale ale ţării, a fost achiziţio­nată în toamna anului trecut de către Liberty Steel, după ce aceasta a fost forţată să-şi închidă producţia în urma dificultăţilor generate de pandemie, războiul din Ucraina şi mai apoi criza energiei.

    Acum, renaşterea Dunaferr a început, potrivit Portfolio.

    Ca parte a programului de producţie pentru 2024, Liberty Dunaujvaros şi-a repornit laminoarele şi linia de galvanizare care produce table zincate. Înainte de intensificarea producţiei în T2, laminoarele fostei Dunaferr se vor concentra mai întâi pe satisfacerea nevoilor speciale ale clienţilor.

    O parte a programului de optimizare prevede reducerea costurilor de exploatare nejustificate. Mixul optim de produse este creat prin ajustarea programelor de producţie la cererea aşteptată de pe piaţă, se arată într-un comunicat al Liberty Steel.

    În 2013, guvernul maghiar luase în discuţie o răscumpărare a celui mai mare producător de oţel al ţării pentru a inversa o privatizare „greşită“.

     

  • După Franţa, şi Ungaria ia în vizor shrinkflaţia, obligând retailerii să afişeze produsele afectate de acest fenomen. Germania vrea o lege care să interzică practica înşelătoare

    Guvernul Ungariei va cere ma­rilor retaileri alimentari să afişeze începând cu luna martie avertizări de preţ legate de produsele a căror di­mensiune este mai redusă, a anunţat ministerul maghiar al economiei, scrie Reuters.

    Inflaţia din Ungaria a atins un vârf de 25% în primul trimestru al anului trecut, cea mai ridicată din UE, ţara întâmpinând dificultăţi în a-şi revita­liza economia în condiţiile în care puterea de cumpărare este în scădere.

    Date recente arată că vânzările de retail au avansat cu 0,8% în no­iem­brie în termeni lunari, deşi aces­tea au fost cu 8,7% mai mici în ter­meni anuali pe primele 11 luni ale anului pe fondul scăderii consumului.

    Guvernul premierului Viktor Orban încearcă să revigoreze econo­mia, care a înregistrat prima creştere trimestrială dintr-un an în T3, cu alegeri locale şi în cadrul Parlamen­tului European la orizont.

    „În ultimele luni, fenomenul în care dimensiunea anumitor produse scade în timp ce preţurile acestora rămân neschimbate sau chiar cresc a atras o atenţie sporită în unele ţări“, se arată într-un comunicat al minis­terului maghiar al economiei.

    În linie cu noile reguli care vor in­tra în vigoare din martie şi vor fi va­la­bi­le timp de două luni, retailerii ali­men­tari cu o cifră de afaceri de peste 1 mili­ard de forinţi (2,6 milioane de euro) vor fi obligaţi să afişeze averti­zări de preţ pentru produsele a căror di­men­siune a scăzut în raport cu peri­oada cuprinsă între 1 ianuarie 2020 – 1 iulie 2023. Producătorii de alimente, im­por­ta­torii şi furnizorii vor fi de ase­menea obligaţi să notifice retailerii cu privire la orice reduceri de cantitate.

    Conform Portfolio, în cazul neres­pectării regulilor, autoritatea pentru pro­tecţia consumatorilor va lua mă­suri. Consumatorii vor putea afla de asemenea despre produsele afectate de reducerea ambalajului din baza de informaţii disponibilă public pe website-ul Autorităţii Naţionale pentru Siguranţa Lanţului Alimentar (NEBIH).

    „Consumul ar putea începe să crească. Totuşi, pentru ca această schimbare să fie semnificativă şi de durată, trebuie reclădită mai întâi încrederea consumatorilor, acesta fiind un proces mai de durată“, au declarat economiştii ING pentru Reuters.

    Şi Franţa a atacat la finalul anului trecut fenomenul shrinkflaţiei. Ţara a înaintat Comisiei Europene un proiect de decret ce ar cere retailerilor alimentari locali să semnalizeze când costul unui produs rămâne neschimbat deşi dimensiunea acestuia scade, notează Bloomberg.

    Dacă va fi susţinut de Bruxelles, decretul ar putea fi pus în aplicare în a doua jumătate a lunii martie.

    În Germania, ministrul pentru protecţia consumatorilor Steffi Lemke vrea să acţioneze împotriva creşterilor ascunse de preţuri în supermarketuri cu o nouă lege care să interzică ambalajele de aceeaşi dimensiune cu conţinut redus, cât şi ambalajele mai mari cu conţinut nemodificat, potrivit freshplaza.com.

    Un sondaj Ipsos recent realizat în rândul a 33 de ţări relevă că 46% dintre consumatori au observat fenomenul shrinkflaţiei. 48% dintre respondenţi consideră practica inacceptabilă, francezii fiind cei mai indignaţi.

     

  • De pe o zi pe alta, România a renunţat la exportul de gaze spre Ungaria. Tot ce s-a produs, plus importurile, a rămas ieri în ţară. Creşterea de consum a fost de circa 14%

    ♦ Ieri a adus o schimbare faţă de ziua de luni în ceea ce priveşte alimentarea cu gaze naturale ♦ Exporturile au ieşit din ecuaţie, tot ce a intrat din surse externe în sistemul de gaze a rămas în ţară pentru consumul care a bifat o creştere de circa 14% faţă de ziua anterioară.

    În cursul zilei de ieri, la ora 14:00, România nu mai trimitea nicio moleculă de gaze la export, pe direcţia Ungaria, situaţie diferită faţă de ziua de 8 ianua­rie, când exporturile au fost de circa 2,2 milioane de metri cubi. Astfel, datele de pe site-ul Transgaz arată că în jurul orei 14:00 producţia internă de gaze era de 23,9 milioane de metri cubi, din de­po­­zite se extrăgeau 27,6 milioane de me­tri cubi, iar importurile erau de 3,8 mi­li­oane de metri cubi, absolut toate aceste can­tităţi fiind folosite intern. Spre compa­raţie, faţă de 8 ianuarie, cererea internă a crescut ieri cu 14%.

    „Cantităţile se mişcă în funcţie de unde găsesc cel mai bun preţ. Probabil, ieri cum­părătorii de aici au oferit un preţ mai bun şi astfel se explică lipsa cantităţilor la export“, spun oameni activi în zona de gestionare a infrastructurii de gaze. Ieri, gradul de umplere a depozitelor subterane de gaze era de circa 81%, arată datele de pe platfoma Gas In­frastructure Europe. De la începutul acestei săptămâni, tempe­ratu­rile pe plan local au scăzut simţitor, lucru care s-a văzut în evo­luţia consumului de gaze şi de energie.

    Au­torităţile au dat însă asigurări că şi în cazul unor perioade de frig prelungite Româ­nia va putea trece cu bine iarna utilizând re­sur­sele interne de gaze şi cantităţile înma­ga­zinate.

    Pe partea de energie electrică, România a fost din nou exportator în regiune pe fondul unei producţii eoliene bune. Astfel, ieri, în jurul prânzului consumului de energie era la 7.965 MW, în timp ce producţia de energie era de 8.673 MW, astfel că 720 MW de energie se duceau la export. În jurul orei 15, eolienele din Dobrogea asigurau peste 26% din producţia de energie locală, fiind cea mai mare forţă din sistemul local de producţie. Hidroelectrica pompa 24% din energie, iar centralele pe gaze aveau o pondere de circa 22%. Energia solară nu reprezenta decât 1,7% din producţia naţională de energie, deşi ca şi capacitate România are peste 1.400 MW în proiecte de energie solară.


     

     

  • România se pregăteşte să intre în rândul ţărilor producătoare de maşini electrice – Ford Otosan va veni cu trei modele full-electric, Dacia la Mioveni produce deja două hibride

    ♦ Uzina Dacia de la Mioveni va produce începând cu acest an două maşini de tip „full-hybrid“ – Dacia Jogger, lansat în producţie în 2023, şi noul Duster, cu acelaşi sistem de propulsie ♦ La cele două se adaugă trei modele care vor fi lansate la Craiova – viitoarele Ford Puma Electric, E-Transit & E-Tourneo Courier.

    Pentru prima dată în istoria industriei auto româneşti, pe piaţa locală vor fi produse începând cu acest an trei maşini electrice dar şi două full-hybrid, având în vedere atât cererea pentru maşini cu emisii scăzute.

    Ford Otosan Craiova a demarat în octom­brie 2023 producţia noului Transit Courier întâi cu motoare pe benzină şi diesel, iar din trimestrul al treilea din acest an va urma cea a lui E-Transit şi E-Tourneo Courier, versiunile electrice ale vehiculului comercial. În total, uzina din România va produce până la final de 2024 o gamă com­pusă din şase modele – Puma cu motor cu ardere internă şi Puma electric, noile Transit Courier şi E-Transit Courier, dar şi Tourneo Courier – versiunea de pasageri a lui Transit Courier şi versiunea electrică a acestuia.

     

    Cu noile modele vin şi noi furnizori

    Producătorul sud-coreean SK va livra dinspre Ungaria spre Craiova bateriile pentru E-Transit Courier. SK Innovation anunţa în 2021 o investiţie de 2,3 miliarde de euro în Ungaria în producţia de baterii pentru maşini electrice.

    Josephine Payne, actual director general adjunct al Ford Otosan declara în aprilie 2023, pe când era preşedinte al Ford Otosan România, explica faptul că dincolo de Piteşti-Sibiu, uzina are nevoie de o conexiune rapidă spre vest, cum ar fi autostrada Craiova-Lugoj, care să permită atât importul rapid de piese, cât şi exportul de maşini, în contextul în care uzina de la Craiova este al doilea cel mai mare exportator al României.

    Lansarea în producţie a noilor Dacia Duster şi Ford Transit & Tourneo Courier va creşte atractivitatea pieţei locale pentru producătorii de componente, însă mediul economic din România pune presiune pe jucătorii din domeniu, consideră Adrian Sandu, secretar general al Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România (ACAROM).

    Sectorul auto din România este un business anual de peste 32-33 de miliarde de euro, care reprezintă o treime din exporturile economiei locale şi 13% din Produsul Intern Brut şi care are în total peste 260.000 de angajaţi.

    Ford Otosan a preluat fabrica Ford din Craiova în iulie 2022 şi este în prezent, cel mai mare producător de vehicule comerciale din Europa şi totodată unul dintre cei mai mari producători de autoturisme la nivel european, cu noi generaţii de vehicule care vor fi produse în cele patru fabrici ale companiei, din două ţări (Turcia şi România).

    Pentru a sprijini lansarea următoarei generaţii a modelului Courier şi a proceselor de inginerie a acestui model, Ford Otosan a anunţat în 2022 o investiţie de 490 de milioane de euro la fabrica de la Craiova, care va fi implementată între 2022 şi 2024, dar şi recrutarea a 1.300 de noi angajaţi.

    În ceea ce priveşte Dacia, în premieră noul Duster va avea atât o versiune full-hybrid, preluând sistemul format dintr-un motor electric şi unul pe benzină de la Jogger, dar şi o motorizare mild-hybrid.

    Cererea pentru versiunea hibridă a Dacia Jogger, crossoverul compact produs la Mioveni depăşea estimările iniţiale ale constructorului şi una din patru maşini livrate este în versiunea „eco“, datele fiind valabile pentru prima jumătate din 2023. Lionel Jaillet, VP, Dacia, Product Performance explica în mai 2023 faptul că cererea este mai mare deoarece clienţii vin spre Jogger Hybrid deoarece costă circa 24.000 de euro, în timp ce un alt hibrid cu şapte locuri costă peste 40.000 de euro, iar unul cu cinci locuri similar ca dimensiuni costă peste 30.000 de euro, multe mii de euro în plus faţă de modelul Dacia. Pe de altă parte, numărul mai mare de componente electronice făcea ca timpul de aşteptare pentru Jogger Hybrid să fie mai mare în acel moment.

     

    Ford E-Transit Courier, pe scurt:

    ► Producţia lui E-Transit Courier va începe în 2024 la fabrica Ford Otosan Craiova; versiunile cu motoare diesel şi pe benzină pot fi comandate din vara lui 2023, iar către dealeri maşinile au fost livrate începând cu finalul anului 2023

    ► A fost complet reproiectat şi oferă cu 25% mai mult volum de încărcare faţă de modelul anterior, spaţiu pentru doi europaleţi

    ► Sistemul de propulsie complet electric al E-Transit Courier include un motor de 100 kW. Bateria se poate încărca în mod AD cu 11 kW în 5,7 ore, sau DC cu 100 kW de la 10 la 80% în sub 35 de minute.

    ► Sarcina utilă maximă pentru modelul complet electric este de 700 kg, cu o greutate maximă de remorcare de 750 kg.

    ► Transit  Courier este disponibil în acest moment cu motorul EcoBoost de 1,0 litri produs şi la Craiova, dar şi cu un diesel de 1,5 litri. Gama include atât modele de furgon, cât şi furgon dublă cabină şi include o gamă de versiuni, inclusiv modelele Limited şi Active.

     

     

  • Produsele româneşti, la export. Eco Fruct Total, din judeţul Cluj, trimite anual sute de tone de ciuperci şi fructe de pădure, culese din Carpaţi, în Austria, Olanda, Franţa, Germania şi Italia

    ♦ Ioan Gabrian, acţionar: Am încercat să vindem în anumite magazine mari, am fost la câteva întâlniri, dar nu s-a legat nimic. Ne-am dori să rămână ce e mai bun în ţară, dar nu suntem ajutaţi să pătrundem în piaţa românească.

    Eco Fruct Total, o companie din inima Transilvaniei, vrea să-şi valorifice ciupercile şi fructele de pădure adunate din Carpaţi în piaţa românească, în loc să trimită anual sute de tone în vestul Europei. Însă, în ciuda eforturilor depuse de antreprenorii de la Cluj, produsele nu au ajuns pe rafturile marilor magazine din ţară, deşi au bătut la uşa retailerilor şi chiar au mers la mai multe întâlniri cu aceştia.

    „Am încercat să vindem în anumite magazine mari, am fost la câteva întâlniri cu retailerii, dar nu s-a legat nimic, aşa că am continuat să vindem pe piaţa externă, în Austria, Franţa, Germania, Olanda şi Italia. Noi ne-am dori să rămână ce e mai bun în ţară, dar nu suntem ajutaţi să pătrundem în piaţa românească cu produsele“, a spus pentru ZF Ioan Gabrian, acţionar (50%) al companiei Eco Fruct Total, care îşi desfăşoară activitatea în localitatea Vânători din judeţul Cluj.

    Compania a fost înfiinţată în urmă cu zece ani şi are o cifră de afaceri de aproape 1 milion de euro, astfel că antreprenorul spune că nu s-ar fi pus problema capitalui.

    Mai mult, nici cantitatea nu reprezintă o provocare, deoarece au capacitatea de a asigura volume mai mari, conform cerinţelor comercianţilor, şi chiar ar putea realiza o procesare primară.

    „De exemplu, avem 100 de tone de afine în fiecare an, aşa că nu s-ar fi pus problema de cantitate, iar pe lângă faptul că le putem da proaspete, avem şi capacitate de procesare. Apoi avem şi merişoare, mure, ciuperci şi plante medicinale, e o gamă largă. În plus, avem o grămadă de certificări pentru produsele noastre de la Institutul de Cercetări Biologice, de la Academia Română, de la Agenţia Pentru Protecţia Mediului, pentru care plătim an de an şi tot nu putem să vindem pe piaţa românească“, susţine antreprenorul.

    Compania culege din Carpaţi, dar achiziţionează şi de la persoane fizice, ciuperci precum hribi de pădure, gălbiori, bureţi de rouă, bureţi de spin, crăiţe, trompeta piticulu, bureţi ţepoşi, zbârciog, râşcovi sau trufe, cât şi fructe de pădure, precum afine, merişoare, zmeură, mure, măceşe, cireşe amare de pădure, fructe de soc, coacăze sau frăguţe. De asemenea, are în portofoliu şi fructe de cultură şi de livadă, cum ar fi nuci sau alune, potrivit datelor de pe propriul site.

    Ciupercile şi fructele de pădure sunt comercializaţi în stare proaspătă, congelate, deshidratate şi conservate şi ajung în Austria, Bulgaria, Franţa, Germania, Italia, Lituania, Polonia, Spania, Slovacia, Ungaria şi Elveţia. „Din dorinţa de a evolua şi a ne diversifica gama de produse, ne-am propus ca pe viitor să ne îndreptăm atenţia şi spre piaţa romănească oferind cetăţenilor produse obţinute din ciuperci şi fructe de pădure precum siropuri, dulceţuri şi ciuperci conservate în sos tomat şi ulei de măsline“, scrie pe site-ul companiei.

    De curând, Ioan Gabrian a spus că au început să lucreze cu ROA Cluj sau Roade Online din Ardeal, un grup care reuneşte mai mulţi producători agroalimentari, mici sau medii, din Cluj şi împrejurimi, care livrează produsele direct clienţilor, pe baza unor comenzi făcute anterior, în câteva puncte în Cluj şi în localităţile din jur.

    „ROA Cluj este un proiect bun, pentru că suntem strânşi mai mulţi producători şi vindem în Cluj-Napoca fructe proaspete, uscate sau congelate, în funcţie de comenzile clienţilor. Abia am început să vindem pe piaţa internă, pentru că până acum nu am fost deloc băgaţi în seamă“, a precizat Gabrian.

  • Anul zero pe piaţa proiectelor mari de birouri din Bucureşti. Doar patru clădiri sunt aşteptate în acest an, toate în proiecte de mici dimensiuni

    ♦ Doar patru clădiri de birouri au şanse de a fi inaugurate în 2024, însă toate reprezintă proiecte de mici dimensiuni, care să atragă firme cu mai puţini angajaţi. Cea mai aşteptată este AFI Loft, clădirea de lângă mallul AFI Cotroceni.

    Anul 2024 aduce în premieră zero metri pătraţi de birouri în proiecte mari pe o piaţă din Bucureşti obişnuită cu cel puţin 100.000 – 200.000 mp. Acum proprietarii, consultanţii şi dezvoltatorii se uită spre 2025.

    Dacă sunt luate în calcul proiectele mici, atunci circa 33.800 mp de birouri s-ar putea livra în 2024 potrivit consultanţilor din piaţa imobiliară, în condiţiile în care numărul clădirilor noi se va micşora în acest an la patru, potrivit datelor Fortim Trusted Advisors.

    Cea mai mare clădire din 2024 va fi AFI Loft, proiect ce va fi integrat în proiectul AFI Cotroceni.

    Volumele din 2024 vin în contextul în care doar şase clădiri de birouri, totalizând 135.700 mp GLA, au fost livrate în 2023 în Bucureşti, cel mai scăzut nivel dintr-un ciclu de 5 ani.

    Interesul chiriaşilor de birouri a fost mult mai mare pentru prelungirile de contracte în clădirile existente decât pentru spaţii noi în trimestrul trei. Companiile au tranzacţionat în total o suprafaţă de 158.923 mp, din care 104.004 mp au fost prelungiri de contracte şi 51.879 mp închirieri de spaţii noi în Bucureşti, potrivit datelor Alianţei BNP Paribas Real Estate.

    Nicolae Ciobanu, managing partner – head of advisory la Fortim Trusted Advisors explica anterior faptul că în continuare companiile semnează pentru spaţii mai mari de birouri, iar acestea încep să abordeze închirierile cu o perspectivă mai strategică şi agilă. Acest nou mod de a aborda închirierea implică adesea spaţii de birouri cu clauze de reziliere mai flexibile şi cu posibilitatea de a extinde sau reduce spaţiul în funcţie de necesităţi. Această tendinţă reflectă dorinţa companiilor de a se adapta rapid la schimbările mediului de afaceri şi de a gestiona mai eficient costurile asociate cu spaţiile de birouri.

    Trimestrul trei a deblocat multe decizii la nivelul marilor companii privind spaţiile de birouri, astfel încât s-au semnat contracte de închiriere de spaţii noi şi renegociere cu o valoare totală de 158.923 mp, mai mult cu 36% faţă de trimestrul anterior.

    Mai puţin de o treime din suprafaţa totală închiriată în trimestrul III o reprezintă mutările în birouri noi, restul de două treimi fiind spaţii de birouri cu prelungiri de contracte. Această tendinţă indică faptul că mulţi chiriaşi preferă să-şi menţină locaţiile lor existente. Această abordare de stabilitate poate fi influenţată de nevoia de a se adapta la schimbările economice şi de piaţă, evitând costurile şi incertitudinea asociate cu mutările majore în birouri noi.

    În primele 9 lunni din 2023 s-au închiriat 340.894 mp spaţii de birouri în Bucureşti, din acestea 189.747 mp fiind birouri actuale ale companiilor, pentru care s-au semnat contracte de prelungire. În ceea ce priveşte livrările de clădiri noi, în primele trei trimestre din 2023 s-au dat în folosinţă cinci clădiri de birouri, cu o suprafaţă totală de peste 100.000 mp.

    Ierarhia domeniilor din care provine cererea s-a schimbat radical în trimestrul trei, datorită faptului că în sistemul financiar s-au luat mai multe decizii privind sistemul nou de lucru.

    Pe primul loc, a urcat astfel sistemul financiar, cu mai mult de o treime din închirierile totale, respectiv cu 38%. Printre băncile care şi-au relocat sau extins contractul pe spaţiul actual s-au numărat BCR, Garanti Bank, Unicredit şi Idea Bank.

    Pe locul doi în topul domeniilor de activitate s-a clasat sistemul IT&C, cu 30%. Pe acest segment, au fost active companiile Adobe, Huawei, Thales, GTS.

    Pe locul trei s-a situat domeniul Professional Services, cu 13% din totalul tranzacţiilor. Din acest sector, au închiriat spaţii mai mari companii precum Deloitte, Bolt.

    În ceea ce priveşte zonele alese de chiriaşi, în trimestrul trei din 2023, cele mai multe spaţii de birouri s-au închiriat în zona de vest a Capitalei, un total de 39.128 mp, din care 32.542 mp au fost renegocieri de contracte. Cele mai mari suprafeţe au fost închiriate prin prelungiri de contract în clădirile de birouri The Bridge şi Orhideea Towers.

  • Cum a ajuns DRIM Daniel, o companie fondată acum 30 de ani la Piteşti de familia Trandafir, un pion important pe harta dezvoltării locale a retailerului polonez Zabka, concurent cu Mega Image şi Profi

    DRIM Daniel Distribuţie FMCG, companie româ­neas­că de distribuţie de bunuri de larg consum, al cărei pachet ma­joritar de părţi sociale a fost preluat de retailerul polonez Zabka, cu afaceri de 3,4 mld. euro, are o istorie de 30 de ani, acoperind astăzi mai bine de 13.000 de magazine în special din comerţul tradiţional.

    ♦ „Avem parteneriate şi pe 20 de ani“, spunea Radu Trandafir, acţionar al DRIM Daniel despre compania care a început cu un magazin în Piteşti, un depozit de 60 mp în acelaşi oraş şi un prim client – Kandia Dulce ♦ În 2022, DRIM Daniel a avut afaceri de 105 mil. euro şi 680 de angajaţi.

    DRIM Daniel Distribuţie FMCG, companie româ­neas­că de distribuţie de bunuri de larg consum, al cărei pachet ma­joritar de părţi sociale a fost preluat de retailerul polonez Zabka, cu afaceri de 3,4 mld. euro, are o istorie de 30 de ani, acoperind astăzi mai bine de 13.000 de magazine în special din comerţul tradiţional.

    Compania ale cărei baze au fost puse de familia Trandafir în 1994 în Piteşti a început cu un ma­gazin de vânzare cu amănuntul şi în acel an a reuşit să deschidă un ma­gazin angro. Compania are în pre­zent clienţi precum Nestlé, Monde­lez, Mars, PepsiCo, Jacobs Douwe Egberts, Dr. Oetker, L’Oreal sau Kandia Dulce. Acesta din urmă a fost şi primul client cu care a sem­nat un contract de distribuţie în 1995, închi­riind la acea vreme un depozit de 60 mp în Piteşti. Următorul client a fost Regal Corpora­tion, companie cumpărată ulterior de Dr. Oetker.

    „Parteneriatele noastre sunt pe termen lung, avem parteneriate de peste 20 de ani. Noi avem un contract de distribuţie cu companiile, nu neapărat pe zonă pentru că nu există exclusi­vităţi pe zonă, dar noi ne facem treaba pe zona pe care o acoperim şi putem fi eficienţi. Cum­părăm de la ei bunuri, avem agenţi care merg în magazine, îi ajută pe clienţi să facă comanda, uneori să listeze produsele sau aranjează marfa la raft. Livrăm a doua zi produsele din depo­zitele noastre“, spunea anterior Radu Tranda­fir, director general al DRIM Daniel Distribuţie FMCG, în cadrul emisiunii ZF Live. Într-o altă intervenţie din cadrul emisiu­nii ZF, el spunea că în judeţul Argeş, acolo de unde a pornit practic businessul, DRIM Daniel acoperă peste 1.100 de magazine, adică peste 65% din unităţile din acest judeţ. La nivelul întregului univers de distribuţie al companiei, Argeş mai reprezintă circa 10%, conform ultimelor date. Astfel, de la un mic magazin fondat în urmă cu 30 de ani într-un oraş de provincie, astăzi DRIM Daniel este unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa de distribuţie de bunuri de larg consum.

    Radu Trandafir, director general al DRIM Daniel Distribuţie FMCG

    În total, DRIM Daniel lucrează cu peste 30 de furnizori în prezent. „Cei mai mari re­pre­zintă 15% din business. E un procent peste care poate să devină nesănătos, dar nu am în­tâmpinat asta. În general, încercăm să creştem sănătos, dar încercăm să diversificăm porto­fo­liul şi atunci poate ei scad în ponderea din busi­nessul nostru, dar per total furnizorii cresc în piaţă“, mai spunea Radu Trandafir în cadrul ZF Live. În 2022, DRIM Daniel acoperea deja 20 de judeţe din ţară, 450 de vehicule proprii (în special turisme pentru forţa de vânzări) şi 11 depozite, dintre care 10 deservesc comerţul tradiţional şi unu, din zona Moldovei, acoperă clienţii din zona de benzinării.

    În 2022, compania a semnat un contract de distribuţie cu Evyap, companie din Turcia specializată în produse de îngrijire, dar şi cu o companie din Bulgaria pentru detergenţi şi săpunuri. De asemenea, compania a mai devenit şi importator oficial pentru brandul Mokate, un producător de cafea şi ceai, după cum spunea anterior Radu Trandafir. El afirma că unul dintre cele mai importante proiecte de dezvoltare ale companiei este platforma de la Slatina, compania având multe zone unde este la capacitate maximă şi are „mai multe oportunităţi de business decât poate lua“. Investiţia în această platformă de 7.000 mp suprafaţă de depozitare a fost de circa 4 milioane de euro.

    DRIM Daniel Distribuţie FMCG era controlată anterior tranzacţiei de Marcela Trandafir (52% din părţile sociale), Radu Trandafir (24%) şi Ioana Ioniţescu (24%), conform Termene.ro.

    Tranzacţia prin care Zabka preia pachetul majoritar al DRIM Daniel va fi finalizată după înde­plinirea tuturor cerinţelor de regle­mentare. Valoarea dealului nu a fost făcută publică, dar este estimată de ZF la câteva zeci de milioane de euro.

    DRIM Daniel Distribuţie FMCG a avut în 2022 o cifră de afaceri de 516 mil. lei (peste 105 mil. euro), un profit net de 16,4 milioane de lei şi un număr de 678 de angajaţi, conform datelor publice.

     

    Cine este Zabka, compania care preia pachetul majoritar al DRIM Daniel

    Reţeaua de magazine Zabka din Polonia are astăzi circa 10.000 de unităţi. Spre comparaţie, tot comerţul modern din România – adică magazinele a zece reţele – abia merge spre 4.500 de unităţi.

    Compania a fost fondată în 1998 de un antreprenor polonez care a mizat pe o expansiune agresivă încă din primii ani, ajungând la 1.700 de magazine până în 2005. În 2007, businessul a fost preluat de fondul Penta Investment, care în România deţine grupul A&D Pharma, mai exact lanţul de farmacii Dr. Max (fosta reţea Sensiblu şi Punkt) şi distribuitorul farma Mediplus. Patru ani mai târziu, în 2011, Penta a vândut businessul polonez de retail către Mid Europa Partners, care la rândul său a cedat ulterior controlul. Era anul 2017, iar cumpărătorul era un alt fond – CVC Capital Partners -, despre care piaţa scria că a plătit până la 1,5 mld. euro pentru 4.500 de magazine.

    Jucătorii din comerţul alimentar local spun că achiziţia pachetului majoritar al DRIM Daniel de către polonezi îi ajută să îşi cunoască partenerii viitori de afaceri şi să înţeleagă mai bine piaţa autohtonă, conform datelor ZF. Astfel, ei vor avea o bază de pornire şi o centrală de achiziţii, care îi va ajuta în ceea ce priveşte expansiunea viitoare în zona de retail.