BusinessMagazin

Blog

  • Economia Regatului Unit înregistrează o creştere neaşteptată în luna noiembrie. Temerile analiştilor legate de recesiune se atenuează pentru moment

    Creşterea economică a Marii Britanii depăşeşte aşteptările analiştilor în luna noiembrie, atenuând temerile legate de recesiune, scrie Financial Times.

    Economia Marii Britanii a înregistrat performanţe neaşteptate în noiembrie, datorită creşterii din sectorul serviciilor, potrivit cifrelor oficiale. 

    Produsul intern brut, sau PIB-ul, a crescut cu 0,3% de la o lună la alta în noiembrie, după o contracţie de 0,3% în luna precedentă, conform datelor publicate vineri de Oficiul Naţional de Statistică.

    Creşterea a depăşit nivelul de 0,2% prognozat de economiştii chestionaţi de Reuters.

    Producţia serviciilor a crescut cu 0,4% în noiembrie, fiind principalul pilon al creşterii lunare a PIB-ului.

    Economistul şef al ONS, Grant Fitzner, a declarat: „Imaginea pe termen lung a Marii Britanii rămâne cea a unei economii încă aflată în suferinţă, care a înregistrat o creştere redusă în ultimul an”.

  • 3500 de cititori decid prioritatea nr. 2 a României în 2024

    Hofi: După îndelungi discuţii în coaliţie PSD recunoaşte. Ar fi de acord cu comasarea alegerilor dar numai daca propunerea PNL ar fi sustinuta si de alte partide. Asta spune vicepreşedintele PSD, Gabriel Zetea care nu exclude modificarea a Statutului PSD, astfel încât nici candidatul la Preşedinţie să nu fie neapărat preşedintelui partidului. Să fie unul comun al coaliţiei, dar să fie de stânga.

    Nemo: Şi am ajuns la preocuparea nr. 2 a românilor când vine vorba de priorităţi, democratică.

    Adrian Sârbu: Mă aştept ca românii să fie mai inerţi la acest blat istoric. Practic, România e clar împărţită. E România partidelor şi a votanţilor lor, cu interesele lor care, iarăşi sunt foarte clare. Banii din buget, inclusiv ce vine de la UE, sunt pentru ei. Noi, restul, trebuie să producă taxele care generează o parte din banii ăştia, că restul, pe baza a ce producem noi şi a PIB-ului nostru se iau bani de la UE. Bine. Românilor nu li sa oferit oportunitatea de a vota pentru democratică. Sunt convins că ar fi votat majoritar împotrivă. A fost un blat şi o manevră înăuntrul comunităţii politice pentru că s-au gândit şi că românii sunt inerţi şi oricum nu au cum să reacţioneze. Ce să faci, revoluţie? Deci, aceştia 3500 de români prim-miniştri spun, cu aproape 20% din voturi, că eo prioritate să revim la ceea ce România a început să simtă că fiind stătea ei naturală. O democraţie liberală, într-o economie de piaţă, care îşi doreşte să evolueze. România eo democraţie eşuată. De ce? Pentru că: 1. Românul nu mai votează, că spune că e dezamăgit. Greşit. E o insultă pe care şi-o aduce sieşi. Nu, românul trebuie să voteze, să se lupte pentru că orice non vot eo ratare. E o ratare a unei şanse ca un alt tip de ideologie, de mentalitate să devină măcar prezentă, dacă nu majoritară în lumea acestor aşa-zişi lideri. Sigur, ne apucăm acum să dăm sfaturi dlui Ciolacu. E, aici e situaţia reală şi foarte gravă a României. Toţi aceste cetăţeni îşi au interesele lor în această ţară. Şi ei, astăzi, din păcate, prevalează. De ce au obosit ei? Pentru că au de făcut 5 campanii electorale. Acum zice: „domne, ştiţi ceva… Incredibil… Ştiţi ceva, avem candidat comun. Nu mai facem alegeri de 4 ori. Ne permitem să facem numai de trei ori, dar de fapt de două ori, dar numai o dată. Şi după aia niciodată că v-am spus candidatul şi am hotărât noi. Şi avem şi doi preşedinţi”. Constituţia spune că primul lucru într-un stat şi să votăm. Şi dacă nu vor să coste 3,5 miliarde de lei, luăm frumos telefonul mobil, nu-i mai dăm banii STS-lui, că nu ştim cine-s ăia, votăm cu mobilul. Luăm o platformă consacrată globală şi votăm în fiecare zi.

     

    Rezultatele sondajului Mediafax- ZF-Aleph News

    Decide tu prioritatea numărul 1 a României în 2024 şi următorii 5 ani

    1. Creşterea economică de peste 5% prin alocarea resurselor financiare rezultate din tăierea cu 20% a numărului bugetarilor şi alocarea fondurilor europene către antreprenori, operatori privati ​​şi către proiecte româneşti – 42%
    2. Revenirea la modelul real de democraţie liberală, putere-opoziţie, prin renunţarea la democraţie şi creşterea controlului cetăţeanului asupra acţiunilor Parlamentului, Guvernului şi Preşedintelui-18%
    3. Schimbarea mentală din pierzătorii românilor în câştigători, capabili să promoveze identitatea culturală în România şi în Europa – 17%
    4. Adoptarea accelerată şi largă a tehnologiilor digitale, a inteligenţei artificiale în economie, administraţie, în educaţie în vederea transformării României într-o societate învăţată şi verde – 14%
    5. Ridicarea capacităţii de apărare a României prin investiţii în tehnologii moderne şi resurse umane, în condiţiile extinderii războiului regional -9%

     

  • 3500 de cititori decid prioritatea nr.1 a României în 2024

    Hofi: Sondajul pe care l-am pregătit pentru tine, începând de săptămâna trecută. Nu o să alegem prioritatea pentru România a lui Ciolacu, neapărat. Te-am lăsat pe tine să alegi priorităţile României, să decizi tu şi te-am pus să votezi între următoarele 5. Dar unii au votat creşterea economică de peste 5% prin alocarea resurselor financiare rezultate din tăierea cu 20% a numărului bugetarilor şi alocarea fondurilor europene către antreprenori, operatori privaţi şi către proiecte româneşti.

    Adrian Sârbu: Avem această situaţie cu blatul între partide care fac după obiceiul lor, pâş-pâş cu pătura în cap, până au ajuns unde vor. După aia ne dictează şi ne spun cum reformează aparatul bugetar de la 1,3 milioane la 1,5 milioane. Şi cum scădem deficitul de la 5,7 la 15,7.

    Hofi: Creşte şi populaţia României

    Adrian Sârbu: Normal, şi noi trebuie să dăm mai mult de 30% din PIB la buget pentru că e normal. Bugetarii, partidele, nomenclatura de partid şi toate rudele lor, cumetrii, cuscrii, trebuie să crească şi ei în avere. Au copii. Copiilor ălora le trebuie un job de consilier la Guvern. Au nepoţi, au fini. Oamenii ăştia nu trebuie să trăiască şi ei? Adică noi de ce suntem aşa de răi şi tot timpul ne legăm de bugetarii ăştia?

    Nemo: Am pus această ţintă de 5% creştere economică. Cum ajungem la ea?

    Adrian Sârbu E realizabilă. Dar ca să ajungem acolo, Nemo, trebuie să facem paşii ăştia, fiecare de capul nostru, aşa cum în viaţă am făcut paşi siguri.

    Hofi: Pas cu pas.

    Adrian Sârbu: Ne-a mai ţinut mama, tata şi uite aşa din de-a buşilea ne-am dus în picioare. Şi comunitatea asta de business o să înţeleagă, nu are încotro, că prezenţa ei în câmpul puterii este obligatorie, nu este facultativă, nu este tolerată, atâta timp, cât tu, 5 milioane de oameni, ai antreprenori, lideri, manageri, investitori şi în spate ai familii care consumă. 5,7 milioane de consumatori, dacă îi înmulţeşti cu 1,5 sunt 15 milioane de consumatori în ţara asta. Consumatori. Dacă tu nu ai să înţelegi… eu nu condiţionez asta. Fiecare înţelege tot mai mult. Pe de o parte, că trebuie să intre în câmpul politic. Clasa politică a pus mâna din ce în ce mai mult pe puterea economică a ţării pentru că a acaparat pe banii care vin pentru investiţii şi a luat decizii pe economic, pe business care nu-i aparţin. Astăzi, din fericire, sectorul privat românesc, potenţialul lui, e puternic, că m-ai întrebat cum face 5%. Simplu. Cum face orice Elon Musk, orice Serghei Brin, orice General Motors, orice General Electric.

    Hofi: Poate fi România salvată de o altă clasă, clasa antreprenorilor?

    Adrian Sârbu: România va fi salvată de toţi românii. Asta e opinia mea. Da?

    Hofi: Greu.

    Adrian Sârbu: De toţi românii. Pentru asta, românii trebuie să facă un singur lucru. Să-şi regăsească leadershipul şi selfconfidence-ul în fiecare din ei, să-şi respecte liderii, să nu-i băşcălească, să nu-i miştocărească, să-i susţină şi să nu mai tolereze. Românii, din nefericire, sunt foarte toleranţi cu frauda, cu impostura, cu infracţiunea.

     

    Rezultatele sondajului Mediafax- ZF-Aleph News

    Decide tu prioritatea numărul 1 a României în 2024 şi următorii 5 ani

    1. Creşterea economică de peste 5% prin alocarea resurselor financiare rezultate din tăierea cu 20% a numărului bugetarilor şi alocarea fondurilor europene către antreprenori, operatori privaţi şi către proiecte româneşti – 42%
    2. Revenirea la modelul real de democraţie liberală, putere-opoziţie, prin renunţarea la democrativă şi creşterea controlului cetăţeanului asupra acţiunilor Parlamentului, Guvernului şi Preşedintelui-18%
    3. Schimbarea mentalităţii românilor din pierzători în câştigători, capabili să-şi promoveze identitatea culturală în România şi în Europa – 17%
    4. Adoptarea accelerată şi largă a tehnologiilor digitale, a inteligenţei artificiale în economie, administraţie, în educaţie în vederea transformării României într-o societate învăţată şi verde – 14%
    5. Ridicarea capacităţii de apărare a României prin investiţii în tehnologii moderne şi resurse umane, în condiţiile extinderii războiului regional -9%

     

  • Datoria externă totală a României a crescut în primele 11 luni ale anului 2023 cu 20 miliarde euro fată de nivelul de la începutul anului, ajungând la 164 miliarde euro. Datoria administraţiei publice reprezintă 44%

    Datoria externă totală a României (publică şi privată) a crescut în primele 11 luni ale anului 2023 cu 20  miliarde euro fată de nivelul de la începutul anului, ajungând la un total de 164 miliarde euro, arată datele publicate vineri de BNR.

    Din suma totală, datoria externă a administraţiei publice a ajuns la 73 miliarde euro, cu un salt de 28% faţă de decembrie 2022.

    Potrivit BNR,  evoluţia stocului titlurilor de natura datoriei emise de Administraţia publică include influenţa creşterii preţurilor titlurilor de stat, în valoare de 2,9 miliarde euro.

    Din volumul total, datoria externă este de 118,9  miliarde euro, iar creditele intra-grup reprezintă 45 miliarde euro.

    Datoria externă pe termen lung se ridica la 116 miliarde euro la 30 noimebrie 2023 (71,3% din totalul datoriei externe), în creştere cu 18,6% faţă de 31 decembrie 2022.

    În paralel, datoria externă pe termen scurt a crescut cu 3,9% la 47 miliarde euro.

    Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 16,9% în perioada ianuarie – noiembrie 2023, comparativ cu 17,9 % în anul 2022. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la  30 noiembrie 2023 a fost de 5,5 luni, în comparaţie cu 4,4 luni la 31 decembrie 2022.

    Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 30 noiembrie 2023 a fost de 96%, comparativ cu 82,4% la 31 decembrie 2022.

     

     

  • 3500 de cititori aleg priorităţile României în 2024

    Hofi: Sondajul pe care l-am pregătit pentru tine, începând de săptămâna trecută. Nu o să alegem prioritatea pentru România a lui Ciolacu, neapărat. Te-am lăsat pe tine să alegi priorităţile României, să decizi tu şi te-am pus să votezi între următoarele 5: Schimbarea mentalităţii românilor din pierzători în câştigători, capabili să-şi promoveze identitatea culturală în România şi în Europa; Adoptarea accelerată şi largă a tehnologiilor digitale, a inteligenţei artificiale în economie, administraţie, în educaţie în vederea transformării României într-o societate învăţată şi verde; Ridicarea capacităţii de apărare a României prin investiţii în tehnologii moderne şi resurse umane, în condiţiile extinderii războiului regional; Revenirea la modelul real de democraţie liberală, putere-opoziţie, prin renunţarea la democrativă şi creşterea controlului cetăţeanului asupra acţiunilor Parlamentului, Guvernului şi Preşedintelui; Creşterea economică de peste 5% prin alocarea resurselor financiare rezultate din tăierea cu 20% a numărului bugetarilor şi alocarea fondurilor europene către antreprenori, operatori privaţi şi către proiecte româneşti.

    Nemo: L-aş întreba pe dl. Adrian Sârbu cât de bine seamănă propunerile noastre, ni se par nouă fireşti, pentru că sunt pe nişte categorii foarte bine definite, cu priorităţile pe care le anunţă dl. Ciolacu la început de an.

    Adrian Sârbu: Hai să le vedem!

    Nemo: Le povestesc în timp ce discutăm. Creştere economică de 3,4%, 120 miliarde de lei alocate investiţiilor, adică peste 7% din PIB, construcţiile şi agricultura să devină domenii strategice, reforma aparatului bugetar, la asta ne-am gândit şi noi, pensii majorate iniţial cu 13,8%, să rezolve problema medicilor rezidenţi care şi-au luat examenele, dar nu au încă posturi şi să ţină inflaţia sub 5%.

    Adrian Sârbu: Lucrurile sunt foarte clare. Sunt 3500 de români care au zis: „domne, îmi asum poziţia de shadow prime-minister”. Îl avem pe dl. Ciolacu şi cei 3500 de prim-miniştri, după părerea mea, sigur vor vota cum e logic să voteze. Dacă mă întrebi pe mine, eu aş vota cu toate cele 5 pentru că le consider pe toate prioritare. Priorităţile dlui Ciolacu sunt să câştige alegerile. Pentru asta, domnia sa trebuie să majoreze pensiile. Are votanţi pensionari, da? Domnia sa trebuie să reformeze aparatul bugetar sau ne propune.

    Nemo: Pe hârtie…

    Adrian Sârbu: Nu, nu. Ne-a mai spus o dată că reformează. Adică creşte numărul  de bugetari şi le creşte salariile. Dacă i-a crescut pensiile fostului bugetar, trebuie să crească şi salariul actualului bugetar. Nu o să dea oameni afară, nu o să dea 20%, cum îi cere unul din cei 3500 de români care altă treabă nu au decât să fie ei prim-ministru. Domnia sa a ajuns prim-ministru după atâtea lupte şi după atâta aşteptare în structurile organizaţionale ale partidului. Tot domnia sa zice: ”120 de miliarde lei la investiţii.” Ăştia sunt banii de la UE din cele 70 de miliarde, sunt vreo 20 şi ceva de miliarde. Evident că ei merg în acest perfect sistem capilar prin care se sifonează banii în România. Ajung dintr-un loc în altul şi până la urmă se întorc la ceea ce se numeşte firmele de partid, că nu o să se apuce primarul să facă lucrările. El le alocă cuiva. Bun noi aici avem un sistem, o organizare a României absolut jenantă şi complet înapoiate. Sunt sate care nu au locuitori şi au alocări bugetare. Domnul Ciolacu, evident că o să câştige anul ăsta pentru că priorităţile domniei sale, creştere economică 3,4%… tocmai Banca Mondială ne-a spus că o să coborâm cu economia 2 ani. Şi celelalte. Problema medicilor rezidenţi fără posturi, problema dlui Ciolacu. Nu, nu. E o chestiune tot electorală. Inflaţie sub 5%. „Aoleu, v-am făcut inflaţia mai mică, deci nu mai trebuie să vă cresc salariile unora cărora ar trebui să vă cresc”. Prin urmare, avem 3500 de prim-miniştri, care altă treabă nu au, ca şi noi, şi se bagă peste dl. Ciolacu, şi care ne spun exemplar cum ar trebui să se aşeze România în viitor. Şi nu e o chestie de rocket science, ci de bun simţ, al unui cetăţean responsabil într-o democraţie. Ceea ce noi nu mai suntem astăzi. Suntem într-o democrativă.

    Rezultatele sondajului Mediafax- ZF-Aleph News

    Decide tu prioritatea numărul 1 a României în 2024 şi următorii 5 ani

    1. Creşterea economică de peste 5% prin alocarea resurselor financiare rezultate din tăierea cu 20% a numărului bugetarilor şi alocarea fondurilor europene către antreprenori, operatori privaţi şi către proiecte româneşti – 42%
    2. Revenirea la modelul real de democraţie liberală, putere-opoziţie, prin renunţarea la democrativă şi creşterea controlului cetăţeanului asupra acţiunilor Parlamentului, Guvernului şi Preşedintelui-18%
    3. Schimbarea mentalităţii românilor din pierzători în câştigători, capabili să-şi promoveze identitatea culturală în România şi în Europa – 17%
    4. Adoptarea accelerată şi largă a tehnologiilor digitale, a inteligenţei artificiale în economie, administraţie, în educaţie în vederea transformării României într-o societate învăţată şi verde – 14%
    5. Ridicarea capacităţii de apărare a României prin investiţii în tehnologii moderne şi resurse umane, în condiţiile extinderii războiului regional -9%

     

  • România a avut în perioada ianuarie-noiembrie 2023 un deficit de cont curent de 20,2 miliarde euro, în scădere cu 17%. Investiţiile străine directe s-au redus cu 34%, la 6,31 miliarde euro

    România a avut în perioada ianuarie-noiembrie 2023 un deficit de cont curent de 20,2 miliarde euro, comparativ cu 24,3 miliarde euro în perioada similară din 2022, după ce deficitul din comerţul internaţional cu bunuri s-a redus cu 3,5 miliarde euro, iar balanţa serviciilor a avut un excedent în creştere cu 552 milioane euro, arată datele BNR publicate vineri.

    În acelaşi timp, balanţa veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mic cu 320 milioane euro, iar balanţa veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 251 milioane euro

    Cel mai mare deficit rămâne în continuare la balanţa bunurilor, cu un minus de 25,5 miliarde euro, în timp ce pe zona de servicii România are un excedent de 12,9 miliarde euro, sustinut mai ales de zona de transport, cu un plus de 5,4 milairde euro, urmată de  serviciile de telecomunicaţii,  informatice şi informaţionale, cu un excedent de 5,3 miliarde euro.

    Turismul şi călătoriilor rămân pe deficit, cu un minus de 3,4 miliarde euro, în creştere faţă 2,7 miliarde euro în ianurie-noiembrie 2022.

    Balanţa veniturilor primare, care includ venituri din muncă, venituri din investiţii în active financiare (investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii), impozite, subvenţii, a înregistrat după primele 11 luni ale anului un deficit de 7,8 miliarde euro, iar balanţa veniturilor secundare, care includ transferuri curente private şi transferuri ale administraţiei publice,  a înregistrat un excedent de 966 milioane euro.

    Investiţiile străine directe au însumat 6,31 miliarde euro (comparativ cu  9,54 miliarde euro în perioada ianuarie – noiembrie 2022), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 5,99 miliarde euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 317 milioane euro.

     

  • Se profilează un mister pe piaţa gazelor: unde au mers cele 1,1 miliarde de metri cubi de gaz nou extras de americani din Marea Neagră în 2023 şi de ce România încă importă anual 2,6 mld. mc de gaz?

    „Producţia internă realizată în anul 2023 a fost de 99,1 TWh (aprox. 9,3 mld m3). Această producţie a fost realizată de Romgaz, OMV Petrom, Black Sea Oil & Gas (împreună cu Petro Ventures Resources şi Gas Plus Dacia), Amromco Energy, Foraj Sonde Craiova, Dacian Petroleum, Raffles Energy, Mazarine Energy România, Stratum Energy România, Serinus Energy România“, au precizat reprezentanţii Transgaz, operatorul sistemului naţional de transport al gazului natural. În 2022, producţia de gaze a României a fost de 97,8 TWh (9,1 mld. mc), mai arată datele Transgaz.

    ♦ Anul trecut, importurile de gaze ale României au rămas la un nivel aproximativ constant, 2,6 miliarde de metri cubi (mld. mc) faţă de 2,8 mld. mc în 2022 ♦ În timp ce importul a rămas constant, consumul a scăzut cu 12% (-1,3 mld. mc), până la 9,7 mld. mc, cel mai scăzut nivel din 2012 încoace ♦ În acest context, exporturile de gaze ale României au ajuns la 2,2 mld. mc, cu fix 1,3 mld. mc peste cantităţile din 2022 ♦ Cel mai important eveniment care a avut loc anul trecut în piaţa locală a gazului a fost producţia de 1,1 mld. mc pe care americanii de la BSOG au scos-o din Marea Neagră, au injectat-o în sistemul românesc de gaze şi pe care au vândut-o integral către francezii de la ENGIE ♦ A fost acest gaz nou sursa principală pentru creşterea exporturilor? Imposibil de spus, molecula de gaz nu are miros, spun oamenii din industrie, iar direcţia fluxului este dictată de preţ şi de cerere ♦ Ce este totuşi cert? Gazul nou din Marea Neagră a acoperit declinul producţiei interne, dar şi aşa România oricum nu ar fi putut să îşi acopere consumul intern, chiar şi cu scăderea pronunţată, fară a apela şi la importuri. Visul de hub regional mai are de aşteptat.

    „Producţia internă realizată în anul 2023 a fost de 99,1 TWh (aprox. 9,3 mld m3). Această producţie a fost realizată de Romgaz, OMV Petrom, Black Sea Oil & Gas (împreună cu Petro Ventures Resources şi Gas Plus Dacia), Amromco Energy, Foraj Sonde Craiova, Dacian Petroleum, Raffles Energy, Mazarine Energy România, Stratum Energy România, Serinus Energy România“, au precizat reprezentanţii Transgaz, operatorul sistemului naţional de transport al gazului natural. În 2022, producţia de gaze a României a fost de 97,8 TWh (9,1 mld. mc), mai arată datele Transgaz.

    Practic, de la un an la altul creşterea producţiei interne a fost numai de 2%, deşi anul trecut a fost primul an complet de producţie pe americanii de la Black Sea Oil & Gas şi perimetrul lor din Marea Neagră, Midia Gas Development (MGD). Potrivit informaţiilor furnizate de BSOG, anul trecut producţia de gaze din Marea Neagră, proiectul MGD, a fost de 1,1 miliarde de metri cubi, dublă faţă cea din 2022, în condiţiile în care proiectul a ajuns la faza producţiei la jumătatea anului 2022. De ce nu se vede acest lucru mai clar în producţia totală a României? Din cauza declinului de producţie raportat de ceilalţi doi mari producători, OMV Petrom şi Romgaz. Niciuna dintre cele două companii nu şi-au publicat încă rapoartele pe anul trecut, dar datele de la nouă luni arată scăderi pe linie în ceea ce priveşte producţia de gaze naturale.

    În cazul OMV Petrom, producţia de gaze a grupului a scăzut cu 4% în primele nouă luni din 2023 faţă de 2022, până la 2,48 miliarde de metri cubi faţă de 2,59 de miliarde de metri cubi. În cazul Romgaz, producţia pentru primele nouă luni a scăzut cu aproape 5%, de la 3,68 miliarde de metri cubi, la 3,5 miliarde de metri cubi pentru primele nouă luni din 2023. Companiile nu au raportat până acum rezultatele anuale, dar pe baza ritmului de scădere a producţiei, se poate estima că împreună OMV Petrom şi Romgaz au avut un declin de circa 0,5 miliarde de metri cubi. Astfel, gazul nou din Marea Neagră scos la suprafţă de BSOG a putut acoperi această cantitate, a asigurat o uşoară creştere a producţiei, acel procent de 2%, iar unele cantităţi posibil au luat calea exportului, deşi este imposibil de aflat sursa gazului care trece graniţa.

    De altfel, ceea ce este foarte inte­re­sant din datele furnizate de Transgaz este faptul că în 2023 importurile de gaze ale României au rămas la un nivel relativ constant faţă de 2022, de 2,6 miliarde de metri cubi anul trecut, faţă de 2,8 miliarde de metri cubi în 2022.

    Exportul de gaze a crescut însă de 2,4 ori, de la 0,9 mi­liarde de metri cubi în 2022, la 2,2 mi­liarde de metri cubi anul trecut. Din Marea Neagră, BSOG a extras 1,1 mi­liarde de metri cubi, gaz care a intrat integral în sistemul românesc de transport, dar care mai departe este cumpărat de ENGIE în baza unui contract pe 10 ani. Mai departe, cum utilizează ENGIE acesta gaz ţine de politica sa comercială, astfel că datele nu sunt publice.

    „ENGIE România are ca misiune principală asigurarea securităţii de aprovizionare a clienţilor casnici şi non-casnici. Din această perspectivă, strategia noastră de aprovizionare se stabileşte în baza unui mix echilibrat între contractele pe termen scurt, mediu şi lung şi a unei politici adecvate de înmagazinare, concepute pentru a putea face faţă creşterilor de consum specifice perioadei de iarnă. Acordul cu Black Sea Oil & Gas, semnat în 2018 de către ENGIE Energy Management, filială a ENGIE SA, este o modalitate pentru ENGIE Roânia de a securiza nevoile portofoliului de clienti din România, care sunt determinate de condiţiile meteo şi de nivelul cererii industriale“, au precizat reprezentanţii ENGIE România.

    Una dintre explicaţiile care permit o creştere atât de mare a exportului este scăderea consumului intern de gaze, de circa 12% anul trecut. Practic, importurile de gaze au rămas relativ constante, consumul intern a scăzut semnificativ, astfel că au existat nişte cantităţi mai mari de gaze care au putut fi mutate peste graniţe, în funcţie de preţ. Sursa lor, că este gaz din Marea Neagră, de pe uscat sau transit, rămâne însă marea necunoscută.

     

     

  • Criza din Yemen provoacă reacţii în întreaga lume

    Australia a anunţat vineri că a oferit personal pentru loviturile americane şi britanice din Yemen, iar Franţa a dat vina pe rebelii Houthi.

    „Prin aceste acţiuni armate, Houthi poartă responsabilitatea extrem de serioasă a escaladării din regiune”, a transmis Ministerul francez de Externe, potrivit Sky News.

    Comentariile franecezilor au apărut la puţin timp după ce ministrul danez de Externe, Lars Lokke Rasmussen, a declarat că sprijină pe deplin atacurile americane şi britanice împotriva rebelilor din Yemen.

    China, în schimb, a îndemnat la calm şi reţinere, potrivit CNN.

    „Suntem dispuşi să comunicăm cu toate părţile şi să reducem tensiunile, în vederea menţinerii în comun a securităţii căii navigabile internaţionale”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Chinei, Mao Ning.

    Loviturile aeriene şi de pe mare ale americanilor şi britanicilor au venit după ce Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite a aprobat miercuri o rezoluţie prin care le cerea membrilor Houthi să oprească atacurile lor asupra navelor comerciale din Marea Roşie. China şi Rusia s-au numărat printre cele patru ţări care s-au abţinut la vot.

    Zeci de activişti anti-război s-au adunat joi seara în Times Square din New York şi în faţa Casei Albe pentru a cere oprirea atacurilor din Yemen, spunând că atacurile ar putea duce la extinderea războiului din Gaza.

    Atacurile din Yemen au mai fost incriminate de iranieni şi de liderii Hamas implicaţi în războiul cu Israel. De asemenea, rebelii Houthi i-au ameninţat pe occidentali şi au anunţat că vor continua să lovească navele comerciale din Marea Roşie.

  • Cum a reuşit unul dintre cei mai excentrici presedinţi ai lumii să convingă FMI să îi dea 5 mld. împrumut, deşi ţara sa este într-o situaţie îngrozitoare şi nu îşi poate plăti nici împrumuturile pe care le are deja

    Argentina, una dintre ţările cu cele mai problematice situaţii economice din lume, este pe cale să primească din partea FMI 4,7 miliarde de dolari. Decizia FMI este cel puţin surprinzătoare, ţinând cont de faptul că ţara condusă de Javier Milei n-a reuşit în trecut să ramburseze împrumuturile anterioare, scrie Financial Times.

    Banii includ o tranşă de 3,3 miliarde de dolari din împrumut care trebuia să fie plătită în noiembrie, dar care a fost întârziată de învestirea lui Milei în decembrie, şi 1,4 miliarde de dolari pe care FMI a fost de acord să îi plătească înainte de termen. Împrumutul poate reprezenta un colac de salvare pentru ambiţioasele tranşe de reforme pe care Milei le pregăteşte în speranţa că aduce Argentina către zona de stabilitate economică.

    Rezervele de valută forte ale Argentinei s-au evaporat pe fondul celei mai grave crize economice din ultimele două decenii. Guvernul se bazează pe plăţile efectuate de FMI pentru a rambursa fondul pentru banii împrumutaţi anterior în cadrul programului – care a fost lansat pentru prima dată în 2018 şi refinanţat în 2022 – cu rambursări în valoare de peste 2,7 miliarde de dolari care vor trebui efectuate până la 1 februarie.

    Dacă Argentina se va confrunta din nou cu imposibilitatea de ramburs a acestora, situaţia ar putea transmite o undă de şoc pe pieţe şi ar diminua încrederea şi aşa scăzută în capacitatea de redresare a ţării.

    Milei a promis de mult timp că măsurile sale de austeritate vor fi mai drastice decât cele cerute de FMI. El a încercat să creeze un contrast cu guvernul peronist anterior, de stânga, care a fost departe de a atinge obiectivele fondului privind echilibrul fiscal, acumularea de rezerve şi limitarea tipăririi de bani.

    Planul economic de care incluide o „terapie de şoc” pe care Milei a început să îl implementeze luna trecută include reduceri de cheltuieli şi creşteri de taxe cu scopul de a ajunge la un excedent bugetar primar în acest an, ceea ce ar depăşi ţinta de deficit fiscal pentru 2024 de 0,9% din produsul intern brut aprobată de fond anul trecut.

    Oficialii Fondului, care au vizitat Argentina în această săptămână, au declarat miercuri că echipalui Milei „s-a mişcat rapid şi decisiv pentru a dezvolta şi a începe să implementeze un pachet puternic de politici pentru a restabili stabilitatea macroeconomică şi sunt pe deplin determinaţi să readucă programul actual pe calea cea bună”.

    Întârzierea plăţii din noiembrie a forţat noul guvern al lui Milei să contracteze un împrumut punte de la CAF, cu sediul la Caracas, pentru a face o altă rambursare de 900 de milioane de dolari în decembrie. Potrivit presei locale, o linie de credit de mai multe miliarde de dolari din China, la care a apelat guvernul anterior, nu a fost reînnoită de la alegerea lui Milei.

    FMI nu a reuşit să negocieze o refinanţare mai amplă a programului, care ar fi putut oferi lichidităţi suplimentare pentru a sprijini Argentina în timpul reformelor sale – o perspectivă pe care unii membri ai echipei preşedintelui o avansaseră în timpul campaniei. Purtătorul de cuvânt al lui Milei a declarat luni că acesta nu a căutat noi fonduri de la FMI, care este profund urât în Argentina.

    „Fondul va dori să vadă în primul rând dacă planul agresiv de austeritate al lui Milei este sustenabil din punct de vedere social şi politic, ceea ce până acum nu este clar. Nu cred că niciuna dintre părţi nu are un stimulent pentru a căuta un nou acord acum. Situaţia este: să stabilizăm mai întâi economia şi în 2025 vom discuta din nou.” a declarat Sebastian Menescaldi, director asociat la firma de consultanţă economică EcoGo.

     

     

     

     

     

  • OMS: rata de vaccinare împotriva COVID-19 şi a gripei este „incredibil de scăzută”

    Cele mai recente versiuni de COVID-19 şi gripă pun presiune asupra sistemelor de sănătate în această iarnă, au declarat oficiali de sănătate publică pentru Reuters. În SUA, în câteva ţări europene şi în alte părţi ale lumii, au existat rapoarte privind creşterea numărului de spitalizări legate de infecţii respiratorii în ultimele săptămâni. Rata de deces a crescut în rândul adulţilor în vârstă din unele regiuni, dar rămâne cu mult sub vârful pandemiei de COVID.

    „Prea mulţi oameni au nevoie de îngrijiri medicale serioase pentru gripă, pentru COVID, deşi putem preveni”, a spus Maria Van Kerkhove, directorul interimar de pregătire pentru epidemii şi pandemii al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

    Ea a mai spus că rate de vaccinare „incredibil de scăzute” împotriva gripei şi COVID se înregistrează în multe ţări în această iarnă. În SUA, 19,4% din adulţi s-au vaccinat împotriva COVID şi 44,9% împotriva gripei.

    În Europa, gripa circulă într-un ritm mai mare decât COVID, a transmis Centrul European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (ECDC). Autorităţile europene nu au încă statistici despre vaccinare, dar primele date arată că imunizarea este mult sub nivelul înregistrat în pandemie.