BusinessMagazin

Blog

  • Axel Springer, mars spre est

    Ce au in comun Bild, cel mai mare ziar european, si Fakt, principalul ziar din Polonia? Amandoua apar in format tabloid si se numara printre cele peste 180 de ziare si reviste din portofoliul celui mai important publisher din Germania, Axel Springer. Expansiunea companiei are la baza doua ingrediente: un ritm alert de lansari si interesul sporit pentru Europa de Est.

     

    Dupa caderea Zidului Berlinului, Axel Springer si-a accelerat marsul spre est, prin achizitia de reviste si ziare sau lansarea de noi titluri, precum Fakt sau Reggel, ultimul intrand pe piata din Ungaria in toamna trecuta. La acestea se adauga si intentia de a intra pe piata rusa cu versiunile locale ale revistelor Newsweek si Forbes, pentru care a incheiat recent contractele de licenta. „Prioritatea noastra pentru 2005 va ramane Europa de Est, iar prin asta inteleg Ungaria, Polonia si Cehia“, a declarat pentru Business Week, Mathias Dopfner, director executiv al Axel Springer.

     

    Tarile mentionate sunt avanpostul estic dintr-o strategie internationala menita sa ridice vanzarile din strainatate ale publisherului german pana la o treime din veniturile totale. Pentru ca incasarile din publicitate realizate in Germania au continuat sa se mentina la un nivel scazut, Axel Springer s-a orientat spre operatiunile din strainatate pentru a-si alimenta cresterea. Numai pe primele noua luni ale anului trecut, vanzarile din strainatate au crescut cu aproximativ 8% pana la 364 de milioane de dolari, adica 14,6% din veniturile totale de 2,45 miliarde de dolari. „In ultimii doi ani Axel Springer a lansat 36 de publicatii noi, si pana acum toate au mers bine“, afirma Mathias Dopfner.

     

    Ideea de baza dupa care opereaza Axel Springer la nivel international se refera in primul rand la minimizarea riscurilor. In tarile din Europa de Est, compania germana prefera sa se asocieze cu jucatori locali, alaturi de care lanseaza editii locale ale unor reviste deja cunoscute in strainatate si doar ocazional se implica in lansarea de noi publicatii. Aceasta strategie este de preferat pentru ca este cea mai eficienta din punct de vedere al costurilor, daca se ia in calcul ca pentru editiile locale din Auto Bild si Computer Bild, doua din cele mai bine vandute reviste din portofoliul Axel Springer, nu este nevoie o adaptare a continutului si fotografiilor la specificul local. „Noi nu actionam pe principii geo-strategice, ci mai degraba pe baza unor tinte de business foarte clare“, spune Mathias Dopfner. „Axel Springer se va extinde acolo unde va exista o ocazie, o nisa sau o sansa favorabila ca sa faca o achizitie“, adauga Dopfner.

     

    Si lansarea tabloidului polonez Fakt in octombrie 2003 a mers pe aceeasi idee, ziarul fiind replica poloneza a tabloidului german Bild, cea mai de succes reteta Axel Springer. Roadele au aparut repede, si la scurt timp de la lansare Fakt a depasit in tiraj prestigiosul cotidian local Gazeta Wyborcza. Cea mai recenta initiativa Axel Springer s-a produs in Ungaria, unde publisherul german a lansat in octombrie anul trecut ziarul de informare Reggel. Cotidianul a fost conceput dupa designul ziarului american USA Today si s-a proclamat drept primul ziar independent politic al tarii. Estimarile Axel Springer pentru evolutia cotidianului maghiar nu sunt deloc modeste si au ca tinta un tiraj de 55.000 de exemplare pana la sfarsitul acestui an, intr-o tara cu o populatie de 10 milioane de locuitori.

     

    Pe piata media din Romania, compania Axel Springer este prezenta prin Romanian Publishing Group (RPG), un joint-venture cu grupul elvetian Edipresse, care anul trecut a lansat in Romania revistele Sana si Joy. La inceputul anului trecut Axel Springer a avut si o tentativa de a prelua cotidianul britanic Daily Telegraph, care insa a esuat. Deocamdata pentru Axel Springer cele mai bune oportunitati sunt spre est. Asta pana cand se va decide sa „atace“ piata din SUA.

  • Ce urmeaza?

    Calupurile publicitare l-au prezentat din nou pe Mos Craciun in diferite ipostaze gratioase. Fie el imbracat conventional in rosu, fie „repozitionat“ in albastru (si zau, ma asteptam sa vad unul „sarbatoresc portocaliu“) – Mos Craciun a aparut cu generozitate in zeci de promotii si oferte speciale. Am parcurs perioada cea mai incarcata publicitar si, explicabil, cea cu eficienta cel mai usor masurabila la raft.

     

    Dincolo de bucuria festiva a sfarsitului de an suntem la moment de evaluare. Desaga lui Mos Craciun ne-a pregatit bilanturi generoase. Oamenii din jurul meu, fie ei clienti sau publicitari, fie jurnalisti sau pr-isti zambesc istoviti la capatul unui an prosper. Nu stiu pe nimeni care sa nu-si fi „facut cifrele“. Am parcurs un an imbelsugat, industria cuvintelor (parafrazand subtitlul unei carti savuroase recent lansate de Lucian Mandruta) a progresat decis.

     

    Publicitatea si-a consacrat creatori, relatiile publice s-au maturizat, presa a atins culmi de tiraj. Anii trecuti am ezitat sa ne bucuram de curba crescanda a cifrelor noastre de afaceri. Din superstitie sau necredinta. In 2004 ne-am confirmat aspiratiile. Teritoriul comunicarii a fost incercat de mai multi clienti, s-au consolidat branduri vechi si s-au nascut branduri noi. Bugetele au fost mai consistente si mai elastice in raport cu abordari neconventionale catre consumatori. Au aparut zeci, poate sute de mici agentii, „buticuri de creatie“, agentii de evenimente speciale, pr-isti cu vocatie de consultanti. Cu totii au supravietuit (macar). Din zecile de antreprenori ambitiosi ai comunicarii nu stiu pe nimeni care sa fi capitulat in acest an! Asadar, binecuvantat fie 2004 pentru certitudinile pe care ni le-a oferit!

     

    Ce urmeaza? Mai multe pitchuri in 2005 – caci clientii nostri au devenit mai exigenti si isi incearca asteptarile in noi coabitari. Bugete mai mari – caci vor creste preturile la media, intr-un efort de (pre)aliniere la corelatia cost/efect a confratilor europeni. Aparitia (chiar) mai multor agentii – caci din ce in ce mai multi oameni incorsetati de sistem vor indrazni…

    Urmeaza campanii mai creative – caci propria stacheta confirmata international ne obliga. Urmeaza clienti noi – caci companiile autohtone descopera miracolul comunicarii si binefacerile lui. Urmeaza sa ne aplecam mai mult asupra calitatii profesionale a celor nou intrati in industrie – caci volumul presant ne-a obligat la recrutari masive (cateodata hazardate). Urmeaza un an de crestere si mai spectaculoasa, caci nu cifrele absolute sunt importante, ci tendinta.

     

    Mihaela Nicola este matematician, presedinte Ogilvy România si lector universitar la Facultatea de Comunicare si Relatii Publice „David Ogilvy“.

  • IN THE SPOTLIGHT

    Ideea: Cand lupul a luat si el vacanta

    Client: Prodal ‘94 SRL / Granddis pentru Stalinskaya

    Agentie: Brands & Bears

    Numar difuzari TV In perioada 1-19 dec. 2004: 167 difuzari (403.690 de euro – rate card), conform Alfacont Mediatrack.

     

    In perioada Sarbatorilor si marcile care au spoturi cu un scenariu mai dramatic tind sa devina mai glumete. Vodca Stalinskaya, bautura barbatilor puternici si fara frica de lupi, a mers pe o executie care pastreaza grupul de prieteni din spoturile anterioare care insa acum sunt in vacanta la cabana. In vacanta este si lupul din spoturile anterioare, insa prezenta lui este inca suficient de „infricosatoare“ ca sa mai starneasca o gluma.

    De unde a pornit totul explica Cezar Panait, copywriter la agentia Brand & Bears: „Cristi e avertizat cu «6, lupul!» si cand colo in camera intra un bichon maltez «infricosator». Cam asa a pornit gluma Stalinskaya, dar pana la urma puiul de caine lup a fost mai rapid si a venit el primul sa-l sperie pe domnul Cristi“.

  • O industrie nascuta din lene

    Un sector economic de-a dreptul straniu: principalele companii implicate nu au habar cam cat valoreaza intreaga afacere, au probleme in a-i convinge pe romani sa le devina clienti si cu toate acestea nimeni nu se da batut. Explicatia e simpla: comertul online e viitorul.

     

    De pe Internetul romanesc poti cumpara aproape orice, de la pizza si mancare chinezeasca pana la cel mai recent roman al lui Umberto Eco sau filme precum Spiderman 2. Mai gasiti: jucarii, haine, scutece, cosmetice sau cadouri pentru toata familia, carti, jocuri de calculator, produse electronice, electrocasnice sau IT. Fiecare astfel de produs, odata comandat, ajunge direct acasa sau la birou, dupa cateva clickuri. Uneori puteti plati chiar si cu cardul.

     

    Pentru un utilizator de Internet obisnuit, comertul online nu are secrete. Pasul unu: completezi un formular de inscriere ca membru al site-ului respectiv. Pasul doi: comanzi produsele cu un simplu click. La final, tot ce ai ales intra in „cosul propriu“, iar ultimul click – de obicei cel care cu indicatia „mergi la casa“ – inseamna ca nu mai ai drum de intors: oamenii din magazinul virtual s-au apucat deja sa adune produsele pentru a le expedia direct la adresa indicata de tine.

     

    Cum spun gurile rele, comertul online este inca o inventie a omenirii inspirata de lene. Ti s-a facut foame? Intri pe un site (de ex: www.culinar.ro), alegi meniul dorit si cu un ultim click plasezi comanda. In aproape o ora, maximum, curierul va fi la usa, cu mancarea aburinda. Ai nevoie de ajutor pentru un proiect? Deschizi alt site (de ex: www.dol.ro) si comanzi cel mai nou manual de engleza pentru afaceri, care ajunge prin curier la birou.

     

    „Pe langa faptul ca este mult mai comod, comertul pe Internet aduce o economie importanta de timp“, identifica un prim argument pro Andrei Zamfira, director general Ultrapro Software, care opereaza si magazinul online al grupului IT K Tech Ultra Pro. „Prin magazinul nostru postat pe Internet raspundem cerintelor pietei pe doua directii: nevoia crescuta de informatii si scaderea timpului disponibil pentru cumparaturi“, explica la randu-i, Irina Tuturuga, administrator al Diverta Online, cel mai popular magazin online al momentului, conform statisticilor realizate de Trafic.ro.

     

    Internetul ofera si alt avantaj: posibilitatea de a compara in timp real produsele, pentru a alege cea mai buna oferta de pret sau cea mai la indemana modalitate de livrare, completeaza Cosmin Golea, fondatorul www.emania.ro, in prezent director executiv al furnizorului de servicii online First Solutions (www.fsol.net).

     

    Unde mai pui ca poti comanda din orice loc, chiar daca esti plecat din tara, un cadou pentru cei de acasa. Asta da surpriza! Mai nou, poti sa chemi chiar si un taxi de pe Internet. „Fiind o firma tanara, ne-am gandit sa aducem pe piata ceva nou“, explica Alexandru Nedelescu, general manager al Speed Taxi, singura firma care accepta si comenzi online pentru taxiuri. Compania a introdus sistemul de comanda pe site in urma cu un an. „Daca in ianuarie-februarie ajunsesem la 100 de comenzi pe zi, acum avem peste 200 de cereri de pe Internet zilnic, sustine Nedelescu. Asta inseamna 10% din comenzile totale ale companiei, dat fiind faptul ca pe telefon sunt in medie 1.800 de solicitari pe zi. „Confirmarea comenzilor online o facem deocamdata pe telefon. Pentru ca a mers, vom imbunatati insa sistemul, pentru a confirma comanda direct prin e-mail“, promite seful Speed Taxi.

     

    Putina istorie:  ideea comertului pe In-ternet a venit in Romania, ca multe altele, din Occident, o data cu primii intreprinzatori cu experienta in afara care s-au intors in tara pentru a-si dezvolta propriile afaceri.

     

    „Primul magazin online, e drept, intr-o forma rudimentara, a fost dezvoltat la scurt timp dupa lansarea site-ului nostru, in 1997. Un magazin e-commerce atunci parea o idee revolutionara si un pic SF…“, povesteste Eduard Samson, vicepresedinte Flamingo Computers. Acum, pagina este o componenta importanta a afacerii Flamingo, desi incasarile online nu depasesc 3% din vanzarile totale.

     

    In 1999-2000, comertul electronic era in plina efervescenta in SUA. Era vazut ca un domeniu de viitor, cu foarte mare potential. Tocmai de aceea, in septembrie 2000 a aparut si www.emania.ro, primul magazin online romanesc cu adevarat serios. Panourile publicitare din Bucuresti se umplusera atunci cu reclame la emania, spre stupefactia multora, care nu intelegeau nimic.

     

    A urmat insa spectaculosul crah dot-com din SUA, din cauza umflarii artificiale a actiunilor companiilor cu activitate pe www. Crahul nu a avut reverberatii pe piata locala; nici nu avea cum, data fiind dimensiunea redusa a afacerii. Asa ca industria romaneasca online a mers inainte, de-a busilea, in ciuda vestilor proaste de peste ocean. „Chiar daca nu existau conditiile necesare unui astfel de business, am adaptat conceptul la situatia din Romania, respectiv clientul platea in momentul in care marfa ii sosea la usa“, rememoreaza Cosmin Golea, fondatorul emania.

     

    Afacerile online nu sunt neaparat un moft in Romania pentru ca aduc avantaje interesante. In primul rand, orice companie prezenta pe Internet castiga o piata potentiala imensa, formata nu numai din oameni din tara, si nu neaparat din romani. In al doilea rand, afacerile online sunt mai usor de administrat si nu implica costurile unui magazin plasat intr-un mall, spre exemplu.  „Practic, cu un depozit si un site poti avea un magazin international“, spune Cosmin Golea. De asemenea, poate fi „o extensie de succes a magazinului clasic“, dupa parerea lui Dan Ostahie, presedintele grupului Altex.

     

    Dar sa coboram cu picioarele pe pamant. Dincolo de entuziasmul promotorilor, comertul online are inca destul de putini utilizatori. Desi in prezent 23% din romani acceseaza site-urile de Internet, doar 16% o fac in mod constant, iar din acestia raman maxim 7% care intra pe net aproape zilnic, deci ar exista sansa sa dea peste un magazin online. Si din aceasta cifra trebuie taiat, pentru ca multi oameni nu au incredere in sistemele de comanda sau plata online.

     

    „Cred ca nu se face comert online 100% pe mai mult de 10% din site-urile comerciale din Romania. Ma refer la un sistem de comanda si plata direct pe Internet“, spune Sorin Danilescu, director al Apropo.ro.

     

    Totusi, lucrurile se misca: anul trecut au aparut doua companii care garanteaza ca poti plati cu cardul produsul comandat pe Internet. Insa, desi numarul utilizatorilor de carduri a depasit 5 milioane in Romania, numai o mica parte dintre posesorii lor le-au activat si pentru plati pe Internet. „Dupa estimarile noastre, potentialii clienti de comert online sunt aproximativ 800.000“, spune Madalin Matica, directorul pentru operatiuni europene al DotCommerce Ltd. Boston, firma specializata in plati online.

     

    In acest moment exista pe piata locala doua sisteme de plata pe Internet, care functioneaza cu ajutorul procesatorului de carduri Romcard si care le permit vanzatorilor sa incaseze banii de la client direct de pe card. GeCAD ePayment ofera nu numai servicii de plata online, ci si solutii pentru cresterea vanzarilor pe Internet. Solutia ePayment este dezvoltata in Romania, iar implementarea ei permite inceperea activitatii unui magazin online in maximum 24 de ore, spune Razvan Prundeanu, CEO al GeCAD ePayment International. Sistemul suporta plati cu card bancar, romanesc sau international, dar si optiunea platii prin virament sau ramburs.

     

    DotCommerce, divizie a companiei americane cu acelasi nume, ofera solutii complete pentru companiile care vor sa-si extinda afacerea pe Internet. Pe langa solutia de procesare a platilor online DotAssure, compania mai ofera si servicii de webdesign si de promovare a site-urilor. Cert este ca, pentru companiile care au activitate si online si offline, comertul pe Internet are inca o pondere mica din afaceri. Firmele care activeaza pe Internet au afaceri sanatoase, dar de mici dimensiuni. Insa ambele categorii sunt optimiste in privinta Internetului si spun ca acest segment se va dezvolta puternic in urmatorii ani.

     

    „Ne gandim la deschiderea unei divizii specializate de comert pe Internet, iar ea va fi dezvoltata sub un brand propriu, asa cum Media Galaxy a iesit de sub umbrela Altex“, a precizat Dan Ostahie. El a spus ca, chiar daca afacerile pe Internet nu sunt acum mari, ele cu siguranta au perspective de crestere pe viitor.

     

    Mentalitatea cumparatorilor este alt factor care pune piedica comertului pe Internet. Oamenii simt nevoia sa vada produsele, sa le pipaie, sa le cunoasca si sa se informeze la o persoana instruita in acest sens. „Automat, in Romania au succes magazinele virtuale sustinute de o prezenta fizica, pentru ca asigura acces la stocuri fara a implica alte costuri pentru magazinul online, putand livra rapid produsele comandate“, explica Irina Tuturuga, administratorul DOL.ro.

     

    Alteori, pofta de a experimenta trece repede si oamenii se intorc la obiceiurile bine stiute. „O mare parte dintre clientii Emag sau Video4you, site-uri cu care colaboram pe Apropo.ro, au facut prima comanda online, dupa care au preferat sa utilizeze telefonul in loc de Internet“, observa Sorin Danilescu.

     

    O analiza independenta a comertului pe Internet in Romania nu exista. Sau nu a fost facuta publica. Estimarile principalilor jucatori din domeniu variaza de la 1,5 milioane de euro pe an, pana la sapte milioane de euro. Ceea ce este sigur este ca piata e fragmentata intre marile companii specializate in retail – Altex, Flamingo, Diverta – si companiile care au facut din Internet modul lor exclusiv de afaceri, emania, emag.ro si altele.

     

    Certa este si fragmentarea intre comenzi online si comert online propriu-zis. Conform studiilor DotCommerce, exista cam 650 de site-uri pe care se pot face comenzi online in Romania. Dintre acestea, doar o cincime au un sistem de plata online implementat. 

  • Cu ochii spre SUA

    Comertul online este, in Statele Unite, o industrie de 140 de miliarde de dolari. In urma cu cinci ani, in 2000 – anul crahului dot-com-urilor – comertul online totaliza doar 28 mld. dolari. 

     

    CU MULTE ZEROURI: In Statele Unite, vanzarile pe Internet sunt una din cele mai mari industrii online, care a trecut in 2004 de bariera de 140 de miliarde de dolari, conform Forrester Research.

     

    TRANZACTII: Cea mai mare parte a banilor sunt realizati prin tranzactii intre companii (B2B – business to business), in special intre furnizorii de produse si servicii si distribuitorii acestora.

     

    CONSUMATORI: Vanzarile catre consumatori insumeaza cam 10 miliarde de euro pe an.

  • Ghicitoare cu comert online

    Care este piata comertului online romanesc? O analiza independenta a comertului pe Internet in Romania nu exista, iar estimarile variaza de la 1,5 pana la sapte milioane de euro pe an.

    • „Din informatiile noastre, in 2004 incasarile totale sunt de 1,5 milioane de euro“ – Irina Tuturuga, administratorul DOL.ro
    • „Numai pe site-urile Flamingo, comenzile online au fost de 1,5 milioane de euro in 2004“ – Eduard Samson, vicepresedinte Flamingo Computers
    • „Din datele pe care le avem noi, comertul online nu trece de 3 milioane de euro pe an si maximum 500.000 de euro reprezinta plati cu card“ – Madalin Matica, director DotCommerce
    • „O aproximare corecta a industriei este undeva la 5 milioane de euro“ – Cosmin Golea, director executiv al First Solutions
    • „Estimez comertul pe Internet, produse si servicii, la 6-7 milioane de euro“ – Orlando Nicoara, director de dezvoltare Netbridge

  • La final de e-campanie

    Alegerile din anul 2004 au implicat intr-o maniera mai accentuata decat in trecut noile medii electronice, in principal serviciile furnizate de Internet.

     

    Explicatiile acestei cresteri sunt simple si se refera la cresterea cantitativa si calitativa a accesului la Internet in Romania precum si la existenta unui numar destul de mare de romani in afara granitelor – in general persoane foarte instruite – pentru care Internetul este calea cea mai simpla de a se informa in privinta evolutiilor politice din Romania.

     

    Cu toate acestea, utilizarea Internetului nu a capatat o importanta substantiala. Competitorii politici nu au elaborat strategii speciale, astfel incat campaniile prin Internet s-au constituit mai degraba in anexe ale campaniilor destinate mediilor traditionale, preluand nota dominanta a acestora: personalizarea excesiva, in dauna programelor politice. Interesul scazut al staff-urilor de campanie se explica prin polarizarea politica foarte pronuntata a publicului utilizator de Internet. Marea majoritate a acestuia este urban, bine instruit si informat, cu o varsta medie scazuta, cu o conditie materiala de regula buna – adica tocmai profilul tipic al sustinatorilor variantei de centru-dreapta. Aceasta orientare este evidentiata si de rezultatele numeroaselor sondaje web, unde Alianta D.A. era creditata constant cu peste 90% din intentiile de vot.

     

    Rezultatul net este ca, in cele din urma, campaniile prin Internet nu au avut de fapt menirea sa schimbe cuiva optiunea de vot. Sustinatorii Aliantei erau deja convinsi, iar sustinatorii PSD nu prea frecventeaza reteaua. Adevarata importanta a Internetului s-a reliefat insa inaintea celui de-al doilea tur de scrutin la prezidentiale, prin mobilizarea sustinatorilor dreptei spre urna de vot. Insa nici in aceasta faza, mult mai activa si mai spectaculoasa, actiunea electorala prin Internet nu a fost opera echipei de campanie, ci s-a bazat pe initiativele individuale si adesea spontane ale sustinatorilor.

     

    Pe web, victoria Aliantei D.A. a fost categorica, fapt demonstrat de statisticile de trafic. Fara sa exceleze, situl Aliantei a respectat doar niste reguli elementare. A sintetizat bine elementele ofertei electorale si a furnizat mecanisme simple de comunicare (un newsletter si posibilitatea de a recomanda situl). In privinta siturilor personale ale candidatilor, Traian Basescu si-a spulberat adversarul, ajungand pe primul loc al sectiunii „Politic“ la Trafic.ro. Cu informatie concisa si structurata, stil vioi si tineresc, situl lui Basescu a beneficiat din plin de aportul simpatizantilor, constituindu-se intr-un centru de colectare a „armamentului“ imagistic pentru „guerilla digitala“.

     

    Insa adevarata miza a campaniei pe web s-a aflat departe de zonele oficiale. Costurile mici ale publicarii pe web a permis sustinatorilor Aliantei D.A. sa ofere publicului numeroase situri cu caracter pronuntat politic, iar absenta restrictiilor cantitative a permis publicarea in extenso a unor materiale de mare impact precum celebrele stenograme, o istorie a familiei lui Adrian Nastase, inregistrarea video a confruntarii televizate si variante extinse ale colectiei de imagini pentru „guerilla digitala“. Multe din aceste situri au publicat trimiteri la listele publicate de „Coalitia pentru un parlament curat“, iar blog-urile romanesti au furnizat permanent trimiteri comentate la articole din presa si la alte materiale disponibile pe Internet.

     

    In fine, o batalie importanta s-a desfasurat prin e-mail, mai cu seama intre cele doua tururi de scrutin. Strategiile celor doua tabere au fost diferite. In vreme ce PSD a optat pentru mesaje bazate pe text, adeptii dreptei au mizat preponderent pe imagini, aprovizionandu-se cu „munitie“ din colectiile de pe web. Fara indoiala ca imaginile s-au dovedit mai convingatoare decat textele destul de anodine raspandite de adeptii lui Nastase.

     

    Si tehnicile de raspandire au fost diferite. Mesajele pro-Nastase erau practic spam raspandit din conturi Yahoo (practic anonime), asa ca s-au oprit de cele mai multe ori in filtre sau in cosul de gunoi. De partea cealalta s-a procedat la o tehnica de tip piramidal, exclusiv prin retrimiterea mesajelor catre un grup de cunoscuti, ajungand astfel la o raspandire foarte larga. De fapt, aceste mesaje nu aveau atat intentia de a convinge cat de a transmite o stare de spirit: trebuie sa votezi. Si, dupa cum s-a dovedit, multi au reactionat.

  • Despre disparitia privatizarii ca slogan electoral

    Politicienii va trebui sa renunte la o tema traditionala pentru una proaspata:  ei nu trebuie sa mai atraga investitori straini, care oricum vin o data cu diminuarea influentei statului in economie, ci sa impiedice plecarea romanilor.

    Un bancher de la Londra imi spunea saptamana trecuta ca in capitala financiara a Europei nimanui nu ii pasa cine va castiga alegerile in Romania, atata timp cat nu e vorba de PRM. Si nu pentru le e indiferenta tara, din contra, spunea el. Investitorii simt ca, indiferent ce partid va fi la putere, lucrurile nu mai pot fi intoarse din drum si ca se pot face afaceri bune aici.

    Este adevarat poate ca bancherul, de origine romana, a exagerat putin din patriotism. Mare parte a afirmatiei sale, care ar fi parut cu totul rupta de realitate acum patru ani, a inceput sa aiba insa sustinere. Iar motivele au aparut mai ales in ultimele luni. Imaginati-va doar cat de confortabil se poate simti acum o companie straina care vine sa produca, de exemplu, geamuri stiind ca pentru negocierea unui contract foarte important de furnizare de gaze nu va mai trebui sa faca vizite nenumarate la Ministerul romanesc al Economiei, ci sa contacteze un reprezentant al Gaz de France sau Ruhrgas. 

    Sau cat de bucuros trebuie sa fie un producator de aditivi la gandul ca OMV este pe cale de a deveni actionar majoritar al Petrom, iar selectia furnizorilor se va face pe criterii de competitivitate a ofertelor. Sau de la ce premise va porni un grup industrial, mare consumator de energie electrica, stiind ca nu va negocia taxe de transport pentru energie cu o companie a statului roman. 

    Ce s-a intamplat in Romania in decurs de doar cateva luni si s-a vazut tocmai de la Londra face cat multi ani si multe zeci de milioane de dolari cheltuite pentru lobby. Privatizarea energiei romanesti, concretizata pana acum prin vanzarea Petrom, Distrigaz Sud si Nord, a doua filiale Electrica (cu vanzarea a inca doua filiale aproape de final), este una din cele mai mari lovituri de imagine data de Romania dupa 1990.  Si nu este vorba aici doar de imagine. Adevarata miza este depolitizarea aproape completa a mediului de afaceri romanesc.

    De acum incolo, nici o companie straina nu va avea emotii ca ar putea fi concurata neloial de firme romanesti cu protectie politica, care uita sa isi plateasca cu anii utilitatile sau petrolul cumparat de la Petrom.

    Indiferent cat de buna ar fi relatia intre politicienii romani si noii proprietari ai Distrigaz, de exemplu, este greu de imaginat o scena in care un senator bate la usa managerului german de la Ruhrgas pentru a solicita clementa pentru o companie favorita.

    Campania electorala romaneasca este aproape de a ramane astfel fara o mare tema favorita, cu doua variatiuni: „Votati continuitatea! Investitorii straini cer stabilitate“ sau „Votati schimbarea! Este garantia democratiei pentru investitorii straini“.

    Cu proprietatea privata in aval si in amonte, investitorul strain va gasi calea de a face afaceri in Romania indiferent de partidul de la putere. Este adevarat ca i-ar prinde bine si taxe pe salarii mai mici, o justitie functionala sau mai putina birocratie. Dar s-a obisnuit de mult cu ideea ca toate astea se vor rezolva in timp. Poate nu totusi in zece ani, adica perioada care a despartit privatizarea energiei la cehi si polonezi de cea din Romania. Politicienii va trebui asadar sa renunte la o tema traditionala pentru una proaspata: ei nu trebuie sa mai atraga investitori straini, ci sa impiedice plecarea romanilor.

    Care simt ca dupa 14 ani in care bugetul a „gemut“ sub povara facilitatilor acordate investitorilor straini (scutiri de datorii, taxe, impozite) ar cam fi cazul sa suporte, de exemplu, si o taxa unica pe venituri. 

    Fara a avea pretentia ca este ilustrativ pentru ce vrea sa demonstreze acest editorial, am sa relatez totusi un schimb de replici intre doi proaspat iesiti din adolescenta, pe care l-am auzit  de curand si care poate da o idee despre cum s-a schimbat electoratul roman. „Cu cine votezi, cu Nastase?“, intreaba unul dintre ei. „Cum ma, cu Nastase? Nu vezi ca ne-a vandut tara!“, i-a replicat celalalt. A prins ideea, dar parca altele erau personajele.

    Viata are ironia ei, nu?

  • www.ehow.com – problemele tale, rezolvate de altii

    Maine urmeaza sa primesti vizita unui investitor, care ar fi dispus sa bage ceva bani in afacerea ta, iar cu aceasta ocazie trebuie sa organizezi o petrecere. Daca este un american sau european, sunt sanse ca totul sa mearga perfect. Dar ce te faci daca omul de afaceri vine tocmai din foarte rafinata Japonie, iar obiceiurile de acolo sunt o enigma? Situatiile in care ai toate sansele sa dai cu bata in balta sunt nenumarate, iar pentru a fi pregatit sa le faci fata e bine sa adaugi la „favorite“ adresa http://www.ehow.com. La nevoie, poti sa accesezi site-ul chiar in timpul intalnirii, cu ajutorul telefonului inteligent sau al laptopului.

     

    In esenta este un ghid de comportament pentru cele mai variate situatii de la „cum sa-ti cumperi o masina“ pana la „ce trebuie sa stii daca iti iei caine“. In total, articolele sunt impartite in 14 categorii, printre care se numara Finante/Afaceri, Calatorii, Sarbatori/Traditii, dar si sectiuni de divertisment precum Hobby-uri, Sport/Fitness sau Moda. Toate informatiile, verificate de editorii eHow, sunt prezentate intr-un limbaj accesibil (in engleza, bineinteles). Sfaturile devin si mai utile in categoria Business. Site-ul prezinta scenarii diverse si solutiile potrivite. Una din categorii se refera la ce trebuie sa fii atent in momentul in care cumperi o companie.

     

    Site-ul ehow.com a fost lansat in 1999, este unul dintre supravietuitorii crahului dot-com si a ajuns acum sa atraga zeci de milioane de vizitatori pe luna, iar fiecare subcategorie este plina pana la refuz cu diverse articole privind diverse situatii dificile. De exemplu, la capitolul „Cum sa conduci o afacere“ sunt prezentate in jur de 300 de „probe“ pentru manageri si solutiile de a iesi cu bine din ele.

  • Schimbare de macaz pe piata electrocasnicelor

    Explozia de anul trecut a pietei de electronice si electrocasnice a demonstrat potentialul creditului de consum. Evolutia mai slaba, din acest an, a pietei nu a diminuat interesul investitorilor pentru societatile de credit de consum.

    Cine nu vrea un televizor, o masina de spalat, un frigider si un DVD player cu doar un milion si ceva de lei? Ce mai conteaza ca platesti aceasta rata luna de luna timp de trei sau patru ani de zile, important este ca te bucuri din prima zi de produsele pe care altfel nu puteai sa ti le permiti. 

    Schema este simpla si nu poate da gres, mai ales ca este vorba de produse aspirationale. Astfel poate fi explicata pe scurt explozia de anul trecut a pietei de electronice si electrocasnice, cand vanzarile totale au crescut cu aproximativ 70% fata de anul precedent, depasind 600 de milioane de euro.

    La o prima vedere, principalii beneficiari, alaturi de importatorii de electrocasnice, au fost retelele de magazine de profil, fie ca a fost vorba de Altex, Domo sau Flanco. Acestea si-au crescut anul trecut de cateva ori nivelul afacerilor si au realizat cumulat profituri nete de peste 22 de milioane de euro.

    Dezvoltarea fara precedent a afacerilor retailerilor de electrocasnice s-a datorat insa aproape in totalitate interesului manifestat pentru creditul de consum, ratele ajungand sa reprezinte 80% sau chiar 90% din totalul vanzarilor. 

    Nu este de mirare astfel ca prima companie specializata in credite de consum aparuta pe piata, Credisson, a realizat anul trecut un profit de peste 6 milioane de euro, potrivit datelor de la Ministerul Finantelor.

    Un asa potential de afaceri nu putea scapa atentiei fondurilor de investitii. Credisson, compania infiintata in urma cu doi ani prin externalizarea activitatii de creditare din cadrul Flanco, a fost anul acesta subiectul unei tranzactii de 9 milioane de euro. Cu acesti bani, Polish Enterprise Fund, unul dintre cele mai importante fonduri de investitii prezente in Romania, a cumparat 41% din actiunile companiei de credite de consum. Nu mai departe de saptamana trecuta, unul dintre cei mai importanti retaileri de electrocasnice de pe piata romaneasca, Domo, a lansat impreuna cu un alt fond de investitii, Romanian American Enterprise Fund (RAEF), o societate de credit de consum, Estima Finance, care de anul viitor va avea exclusivitate pentru derularea contractelor de creditare in cadrul magazinelor Domo.

    Estima nu este insa o societate nou infiintata, ci reprezinta o „rebotezare“ a companiei de credit de consum Ralfi, pe care o detinea RAEF, in urma incheierii parteneriatului cu Domo.

    In mod suprinzator, cele doua tranzactii care au implicat societati de credite de consum au venit tocmai intr-un an in care achizitiile in rate au scazut drastic.In urma introducerii noilor norme ale Bancii Nationale a Romaniei, ponderea vânzarilor in rate ajunsese in primele luni ale anului la doar 20%-30% din total, piata de electrocasnice inregistrand in lipsa motorului sau principal un recul de 10-15% fata de perioada similara  a anului precedent.

    Ultimele luni ale acestui an au readus o oarecare liniste atat pentru retailerii de electrocasnice, cat si pentru societatile de credite de consum, atat vanzarile, cat si ratele intrand pe un trend ascendent. Practic, ce s-a pierdut in prima parte a anului se va recupera in a doua, piata de electrocasnice urmand a se situa in principiu la acelasi nivel ca si anul trecut. 

    Adevarata miza a investitiilor in companii de credite de consum este reprezentata mai degraba de urmatorii ani. Multe dintre pietele de bunuri de larg consum, cum este cazul celei de electrocasnice, se vor dubla in acest orizont de timp, avand in vedere gradul foarte scazut de inzestrare a populatiei din prezent. Iar motorul pentru aceasta crestere nu poate fi decat creditul de consum.