Gherghina a arătat că anul trecut a crescut atât PIB-ul nominal, de la 547 miliarde lei lei, prognoza iniţială, la 578,5 miliarde lei, date finale anunţate de Institutul Naţional de Statistică, cât şi deflatorul (creşterea medie a preţurilor luate în calcul la formarea PIB – n.r.), astfel că nivelul creşterii economice a rămas la 2,5%. Secretarul de stat a precizat că noul nivel de PIB pentru acest an este calculat la o creştere economică în jur de 1,7%, adică mijlocul intervalului 1,5-2%, în condiţiile în care deflatorul rămâne “cam la acelaşi nivel” cu cel rezultat în 2011.
Blog
-
Drăgoi: Recesiunea tehnică este posibilă după primul trimestru, dar va fi creştere faţă de aceeaşi perioadă din 2011
” În trimestrul întâi avem din păcate această neşansă a vremii, iar economia se pare că se va contracta faţă de ultimul trimestru din 2011, dar nu pentru că s-a redus economia sau cererea, ci pentru că nu s-a putut livra efectiv . Tehnic, este posibil să intrăm în recesiune în primul trimestru, dar anualizat vom avea creştere (…) Faţă de primul trimestru din 2011 estimăm o creştere cu 1,5 – 2%”, a spus Drăgoi. Produsul Intern Brut a crescut anul trecut cu 2,5%, după un avans de 1,9% în ultimul trimestru comparativ cu aceeaşi perioadă din 2010, dar activitatea economică a încetinit în intervalul octombrie-decembrie faţă de trimestrul al treilea, înregistrând o scădere cu 0,2% ca serie ajustată.
-
Cum a influenţat lansarea noului iPad valoarea de piaţă a Apple?
Înainte de fiecare lansare, produsele sunt anunţate cu mare fast, iar publicului i se lasă o perioadă relativ mare de aşteptare, atfel înâct interesul şi curiozitatea să-i fie stârnite. După cum veţi putea vedea şi în graficele de mai jos, aproape în toate cazurile perioada imediat precedentă lansării a marcat o creştere a preţului acţiunilor, după care a urmat o perioadă de stagnare, iar după lansare, valoarea acţiunilor s-a stabilizat, ajungând la nivelul iniţial, dinaintea creşterii.
-
Citeşte în noul număr din BUSINESS Magazin
COVER STORY: Dezgheţ pe piaţa imobiliară?
Piaţa imobiliară este marcată de trei întrebări simple: “Cum vor evolua preţurile?”, “Vin investitori şi bani în piaţă?” şi “Încep băncile să vândă?”. Toate trei chestiunile au o nuanţă mai mult sau mai puţin retorică, pentru că toţi cei implicaţi în imobiliare, de la şefi de companii la simpli cetăţeni în căutare de locuinţă sau întreprinzători doritori de un spaţiu comercial, au obosit aşteptând să facă afacerea vieţii lor. Un sfat: mulţumiţi-vă să faceţi doar o afacere bună.
ECONOMIE: Este posibilă dezvoltarea cu bani puţini?
COMERŢ: Atacuri pe toate fronturile
AUTO: Geneva – în spatele maşinilor sclipitoare
SPECIAL: Sabia Israelului şi scutul SUA
BUSINESS Magazin este revista de business care, într-o manieră clară şi accesibilă, prezintă evenimentele cu adevărat relevante din mediul de afaceri din România şi din lume. De şase ani, evenimentele ce au impact asupra economiei şi mediului de afaceri românesc sunt reflectate cu acurateţe în analizele BUSINESS Magazin, iar premiile obţinute în aceşti ani sunt o recunoaştere a valorii brandului BM. BUSINESS Magazin apare lunea şi poate fi cumpărată de la centrele de difuzare a presei, la preţul de 4,9 lei.
-
STUDIU – Care vor fi urmările unui seism precum cel din martie 1977: 44.600 de locuinţe ar putea suferi daune totale. Care sunt zonele cu cel mai mare risc la cutremur
El a adăugat că daunele ar urca la 3,5 miliarde de euro dacă întregul fond locativ al României ar fi asigurat prin intermediul poliţelor emise de PAID.
” Pe portofoliul PAID s-ar putea înregistra 30.520 de daune, din care peste 3.000 ar fi daune totale, iar aproximativ 27.000 ar fi daune parţiale. Valoarea totală a acestor daune, calculate pentru portofoliul PAID, s-ar ridica, potrivit scenariului nostru, la aproximativ 190 milioane de euro. Pe de altă parte, o estimare realizată de unul dintre brokerii care au intermediat programul de reasigurare al PAID arată că valoarea totală a daunelor, pe portofoliul PAID, ar putea atinge aproape 201 milioane de euro”, a afirmat Bulugea.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Secretarul Trezoreriei din SUA: Europa a trecut de partea cea mai grea a crizei economice
“Aici, în Statele Unite, şi în întreaga lume, oamenii pot fi mai încrezători în faptul că Europa nu va cauza daune considerabile economiei globale sau economiei noastre “, a declarat Geithner pentru postul public de televiziune PBS. Geithner a răspuns astfel unui reporter care l-a întrebat dacă americanii ar putea “să creadă faptul că partea cea mai grea a crizei financiare din Europa a trecut”. Secretarul Trezoreriei a facut aceste remarci în momentul în care Grecia părea joi în măsură să reuşească operaţiunile sale de restructurare a datoriilor care ar trebui să îi permită să obţină din partea creditorilor săi privaţi o ştergere de o sută de miliarde de euro din datoria sa.
-
Financial Times: Noile obligaţiuni elene se tranzacţionează deja pe piaţa gri la preţuri ce indică un nou default
Pe piaţa gri sunt tranzacţionate obligaţiuni care tehnic încă nu există, în perioada de la anunţarea termenilor financiari până la emiterea propriu-zisă a acestora. Obligaţiunile pe care Grecia urmează să le emită pentru a le da investitorilor se tranzacţionau pe această piaţă la preţuri de 17-28 eurocenţi pe euro, un nivel extrem de scăzut, potrivit unor cotaţii obţinute de Financial Times. În cadrul celei mai mari restructurări de datorie suverană din istorie, creditorii privaţi trebuie să accepte pierderi de 53,5% din valoarea nominală a obligaţiunilor. Dacă sunt luate însă în calcul şi dobânzile neîncasate pentru obligaţiunile preschimbate, precum şi costurile prelungirii scadenţei, pierderile reale se ridică la 74%.
-
Compania Ryanair ar putea opera de pe Aeroportul din Târgu Mureş
Potrivit unui comunicat de presă transmis, vineri, de Aeroportul “Transilvania” din Târgu Mureş, conducerea aeroportului a finalizat negocierile cu reprezentanţii operatorului aerian low-cost irlandez Ryanair în privinţa condiţiilor tehnice de operare, a taxelor aeroportuare practicate şi a serviciilor oferite, iar zborurile ar putea avea loc “după obţinerea susţinerii financiare prin formele de publicitate, marketing din partea Consiliului Judeţean Mureş”. “Compania aeriană irlandeză urmează să opereze de pe Aeroportul din Târgu Mureş după obţinerea susţinerii financiare prin formele de publicitate, marketing din partea Consiliului Judeţean Mureş, adică măsuri de publicitate pentru judeţul Mureş care promovează potenţialul zonei deservite de Aeroportul Târgu Mureş, eventual prin Asociaţia Judeţeană de Turism Mureş, pe site-ul operatorului aerian low cost şi în broşurile acestuia distribuite în cele 31 de baze ale sale din Europa. Aceste măsuri sunt menite să atragă turişti şi oameni de afaceri în judeţul Mureş, printr-o politică de marketing transparentă a administraţiei publice locale”, se arată în comunicat.
-
Siemens dă 270 milioane euro Greciei ca să scape de acuzaţiile că ar fi dat mită
Potrivit unei forme preliminare a acordului, aprobată vineri de autorităţile de la Atena, Siemens va plăti 90 de milioane de euro şi va investi alte 100 de milioane de euro la subsidiara conglomeratului din Grecia.
Siemens va şterge şi datorii de 80 de milioane de euro ale statului elen.
Siemens ar putea investi alte 60 de milioane de euro în Grecia pentru a deschide o fabrică cu peste 700 de angajaţi.
Acordul trebuie aprobat de parlamentul elen.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Ce lecţie trebuie să învăţăm din scandalul morfinei
“Să închizi o companie cu 15 oameni nu e o tragedie la fel de mare cu cea a uneia cu producţie industrială”, spune Dragoş Damian, CEO al Terapia-Ranbaxy şi preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România, care grupează 14 companii ce contribuie anual cu 1,5% din PIB şi asigură 8.000 de locuri de muncă directe şi alte 15.000 indirecte. Şeful genericelor face trimitere la motivaţia din spatele suspendării activităţii importatorului de morfină Mundipharma, respectiv introducerea taxei clawback, prin care producătorii de medicamente plătesc diferenţa dintre bugetul alocat de stat şi consumul real.
Menţinerea taxei clawback în forma actuală poate avea consecinţe economice şi sociale grave, în primul rând pentru populaţie, prin dispariţia totală de pe piaţă a unor medicamente sau limitând accesul populaţiei la medicamente cu preţuri rezonabile, cât şi pentru companiile producătoare de medicamente generice”, susţine Damian. Potrivit producătorilor, în forma actuală, taxa este “injustă şi ilegală” pentru că are ca bază de impozitare preţul de raft, care include adaosul distribuitorului, adaosul aplicat de farmacii şi TVA. Decizia importatorului Mundipharma s-a bazat pe înăsprirea considerabilă a condiţiilor de desfăşurare a activităţii pe piaţa farmaceutică românească, pe creşterea considerabilă a expunerii la riscuri financiare, precum şi pe creşterea nesustenabilă a nivelului de taxare.
Mai concret, cauzele care au determinat această decizie au fost: perioada de peste cinci ani de când listele de medicamente compensate şi gratuite nu au fost completate cu molecule noi, preţurile impuse la nivel minim european, referenţierea preţurilor produselor originale la cele generice, introducerea pe listele de gratuite şi compensate a unor produse care, deşi nu se află la dispoziţia reală a pacienţilor, au avut ca efect creşterea coplăţii suportate în fapt tot de către companie, prelungirea termenelor de încasare a banilor de către producători la peste 300 de zile şi în final taxa clawback, se arată în motivaţia transmisă de Asociaţia Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM).
Cele mai expuse riscului dispariţiei ar fi, pe de-o parte, medicamentele foarte ieftine, pe care producătorii le retrag din cauza profiturilor neglijabile pe care le aduce comercializarea lor, dar şi doctoriile companiilor extrem de nişate, similare unor companii precum Mundipharma, caz în care s-ar putea crea din nou minusuri de aprovizionare în farmacii şi spitale, până la înlocuirea cu produse similare. Per total e vorba de 30-40 de medicamente care nu mai sunt aduse la noi în România şi alte zeci de oncologice ieftine care ar urma să dispară. Dintre moleculele care lipsesc din piaţă fac parte dactinomicina, vinblastina, dacarbazina, vincristina şi eutiroxul, destinate tratamentelor oncologice la scară largă. “Medicamentele pentru boli cronice nu sunt afectate de termenele de plată lungi, însă multe din ele dispar prin exporturi paralele, dat fiind că România are cele mai mici preţuri din UE”, adaugă Damian.
De cealaltă parte, autorităţile spun că vina e în altă parte, iar piaţa e liberă, aşa că nemulţumiţii pot pleca oricând. “Oriunde în Europa o firmă poate să retragă anumite medicamente de pe piaţă. Nu poate fi sancţionată pentru acest lucru, statul nu poate interveni. CNAS nu are niciun contract cu producătorii, singurele contracte sunt cu farmaciile”, spunea şeful Casei de Asigurări, Lucian Duţă, negând practic argumentele producătorilor: ” Firmele nu au anunţat că pleacă din cauza plăţilor întârziate şi nu există niciun semnal că ar pleca de pe piaţa din România din cauza clawbackului”. Dacă Duţă neagă vehement plecarea vreunei companii, situaţie ce-i drept puţin probabilă în următoarele luni, dat fiind potenţialul ridicat al consumului pe piaţa locală, minis-trul sănătăţii nu a văzut nicio criză. Sau dacă a văzut-o, a fost “artificială şi falsă”. În cazul morfinei existau alternative, spune ministrul, fără să înţeleagă de ce medicii nu au identificat în timp util celelalte opţiuni de tratament. Una peste alta, producătorii spun că investiţii de sute de milioane de euro vor fi puse în aşteptare sau vor fi anulate, pentru că nu pot stabili planuri de afaceri pe termen mediu şi lung fără a cunoaşte valoarea exactă şi durata de aplicare a taxei definită de către FMI drept “temporară”. “La un moment dat presiunea e atât de mare încât de la centru se poate decide că profitabilitatea sau predictibilitatea nu mai pot fi asociate cu piaţa locală”, conchide Regis Lhomme, preşedintele ARPIM, adăugând că unii înţe-leg, iar alţii nu şi de aceea vom păşi pe nisipuri mişcătoare şi în perioada următoare, fără să ştim ce medicamente dispar şi când.