Blog

  • Raed Arafat demisionează de la Ministerul Sănătăţii, ca urmare a criticilor formulate la adresa lui de către preşedintele Traian Băsescu

    Raed Arafat a anunţat o conferinţă de presă la ora 14.30. Decizia de a demisiona vine în urma disputelor lui Raed Arafat cu preşedintele Traian Băsescu şi cu oficiali din Ministerul Sănătăţii pe tema Legii reformei în sănătate. Doctorul Raed Arafat a fost numit subsecretar de stat la Ministerul Sănătăţii în 23 august 2007, printr-o decizie semnată de premierul de atunci, Călin Popescu Tăriceanu. În cadrul ministerului, Raed Arafat s-a ocupat de medicina de urgenţă. Raed Arafat este şi coordonator al Serviciului Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare (SMURD). Raed Arafat, de profesie medic specialist de Anestezie Terapie Intensivă, a înfiinţat şi coordonat SMURD în 1990, lucrând mai întâi ca voluntar, pe o perioadă de opt ani.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Record eolian: Cele 1000 de turbine din România au produs sâmbătă mai multă energie ca un reactor de la Cernavodă

    Asta, datorită vântului care a suflat cu o forţă uriaşă. Astfel, energia produsă ar fi fost suficientă pentru aprovizionarea unui oraş cu 200.000 de locuinţe.

    Cele mai multe turbine eoliene sunt amplasate în Dobrogea, peste 500, pe 7 ianuarie învârtindu-se cu o viteză foarte mare. Valoarea maximă de 731 de megawaţi pe oră a fost înregistrată la ora 9.30 dimineaţa.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pentagonul sugerează o reducere a numărului de militari din Europa

    Oficial nu s-a făcut nimic, orice decizie fiind legată de arbitrajele bugetare, a declarat pentru presa străină Julianne Smith, directoarea pentru politica europeană şi NATO din Departamentul Apărării. “Există patru brigăzi de luptă staţionate în Europa, dar o parte parte dintre ele se află în altă parte. De aproximativ zece ani, două dintre aceste brigăzi de luptă sunt în Afganistan”, a declarat Smith, potrivit căreia “întrebarea este unde se vor întoarce” acestea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • „Doamne… Ce măcel!”, o comedie caustică de Roman Polanski, în cinematografele româneşti

    “Carnage”, în care joacă Kate Winslet, Jodie Foster, Christoph Waltz şi John C. Reilly, a avut premiera, pe 1 septembrie 2011, la Festivalul de Film de la Veneţia. Filmul prezintă două cupluri care se înfruntă după ce copiii lor s-au bătut la şcoală. Dacă întâlnirea începe amical, sub protecţia gesturilor politicoase, discuţia dintre cei patru devine un adevărat duel din care nimeni nu mai are şanse să scape. Kate Winslet şi Jodie Foster au fost nominalizate la Premiile Globul de Aur 2012, pentru prestaţia lor din film.

    “Doamne… ce măcel!”
    Regia: Roman Polanski
    Cu: Jodie Foster, Kate Winslet, Christoph Waltz, John C. Reilly
    Premiera în România: 13 ianuarie 2012

  • Teatrul de operă şi balet din Kiev, la Bucureşti

    Spectacolul îi are în distribuţie pe Natalia Matsak – prim-solistă – şi Denys Nedak – prim-balerin – de la Opera Naţională “Taras Şevcenko” din Kiev. Coregrafia este semnată de Marius Petipa şi Valerii Kovtun. (de Laura Mitran)

  • Nazareth, în concert la Bucureşti şi Cluj

    Concertul face parte din turneul internaţional de promovare a celui mai recent album al trupei, intitulat “Big Dogz”, lansat în primăvara anului trecut, la 40 de ani de la apariţia primului lor material discografic (Nazareth, 1971). “Big Dogz”, al 22-lea material discografic al trupei, conţine 11 piese noi şi s-a bucurat de succes în Europa, Asia şi America de Sud. Balada “Love Hurts”, care a făcut înconjurul lumii, câştigând Discul de Platină şi ocupând prima poziţie în topurile din Europa şi SUA, rămâne, însă, preferata publicului, chiar şi la 36 de ani de la lansare. (de Mădălina Cerban)

  • Un spectacol despre imperiul fricii şi curajul de a spune nu: Avalanşa, de Radu Afrim

    Aflat sub ameninţarea unei avalanşe uriaşe, un sat înconjurat de munţi trăieşte nouă luni pe an îngheţat într-o tăcere de moarte, pe care reguli aspre o impun pentru supravieţuirea comunităţii. Femeile trebuie să-şi programeze naşterile în celelalte trei luni pentru că strigătele facerii şi cele ale nou-născutului riscă să provoace avalanşa. Încremeniţi de secole sub legea fricii menită să-i reducă la tăcere, sătenii vorbesc în şoaptă. Doar unul singur are curajul să rostească “Nu! Nu, avalanşei, nu, tradiţiilor barbare”. Spectacolul va avea o primă reprezentaţie, anul acesta, pe 10 ianuarie, la Sala Atelier a Teatrului Naţional Bucureşti.

  • Vom trăi mai bine în 2012?

    Deciziile majore şi răsturnările de situaţie spectaculoase ar putea fi principalele caracteristici ale acestui an, în opinia lui Vasile Iuga, country managing partner al PwC România. “Glumind puţin”, completează tot el, “am putea spune că, din această perspectivă, 2012 poate fi cu adevărat un <An al Dragonului>, aşa cum este el definit în horoscopul chinezesc, respectiv un an al deciziilor majore şi al răsturnărilor de situaţie spectaculoase”.

    Chiar dacă unde de optimism mijesc prin varii unghere ale economiei, aşteptările mediului de afaceri autohton sunt, în cel mai bun caz, rezervate. Gabriel Zbârcea, managing partner al Ţuca Zbârcea & Asociaţii, spune că “sunt un optimist din fire, vreau să cred că nu va putea fi mai rău”. Evident, răspunsul său se referă la evoluţia generală, de vreme ce casa de avocatură este cea mai mare de pe piaţă în funcţie de încasări, având în 2010 o cifră de afaceri de 22,4 milioane de euro şi un profit de 16,4 milioane de euro. Gabriel Zbârcea se încadrează astfel în categoria optimiştilor rezervaţi, de vreme ce alte răspunsuri primite se profilează a fi mai degrabă păreri despre cât de rău va fi. Dorin Catană, director general al Centrofarm, nu crede că este posibil ca în 2012 să trăim mai bine, “în condiţiile în care se anunţă a fi un an mult mai dificil decât 2011”. Efectele crizei datoriilor din zona euro vor influenţa piaţa românească, se va ajunge până la îngheţarea salariilor, a pensiilor. Inevitabil vor exista limitări din partea băncilor şi privatizarea unor companii de stat.

    De altfel, cei mai mulţi dintre interlocutori subliniază că evoluţia ţării este strâns legată de cea mondială. George Mucibabici, preşedinte al Deloitte România, spune că este greu de crezut că vom trăi mai bine decât în 2011: “Depindem foarte mult de ce se va întâmpla în Europa pe cele două paliere fundamentale, respectiv cum îşi vor gestiona statele supraînda-torate datoriile suverane, cum se vor reorganiza din punct de vedere financiar şi ce se va întâmpla cu moneda euro.” “Pierderea monedei euro poate aduce nişte marasme financiare fără dimensiune”, consideră Mucibabici. România depinde de Uniunea Europeană şi în acest moment este clar că nu mai poate exista independent de ea. Dacă Europa este în criză, “e clar că nu ne poate fi bine”, subliniază preşedintele Deloitte România.

    Între economia românească şi cea europeană există numeroase zone de interacţiune şi canale de transmitere a efectelor crizei (comercial, financiar etc.). În aceste condiţii, evoluţia locală va depinde într-o măsură ridicată de ce se va întâmpla la nivel european, crede Marius Popescu, director general al ING Pensii. În plus, mai spune el, prognozele actuale arată că, cel puţin în cazul României, va exista progres (respectiv creştere economică), însă unul inferior ritmului de dezvoltare cu care a fost România obişnuită în perioada de boom.

    În momentul de faţă, bugetul pentru 2012 este construit pe o estimare de creştere economică între 1,8 şi 2,3%, iar prognoza Băncii Mondiale vizează o creştere a PIB de 2%; prognoza ING Bank pentru anul viitor este de 0,8%. În plus, la acest peisaj se mai adaugă o altă serie de factori, între care Robert Redeleanu, fost director general al Scandia Food, enumeră faptul că în următorii ani inflaţia se va plasa la cel puţin 1,5-2%, veniturile nu vor creşte, iar o strategie sustenabilă de investiţii nu este vizibilă. Şi chiar dacă salariile vor continua să crească în termeni nominali, “nu cred că se va simţi o îmbunătăţire semnificativă a nivelului de trai”, punctează Radu Crăciun, director de investiţii al Eureko Pensii.

    Pe aceeaşi linie, chiar dacă indicatorii de creştere sunt de partea cu plus, efectele pozitive se vor face simţite pe termen mediu, în cel mai bun caz, “depăşind <tradiţionalele> şase luni cu care ne-au obişnuit analiştii”, apreciază Ciprian Moga, managing director al iQuest Consulting. În acest context, “cu siguranţă vom trăi mai cumpătat”, declară Moga. La extrema pesimismului se plasează Irina Ionescu, managing partner la The 3 BM Consulting, care spune succint: “Nu, nu vom trăi mai bine în 2012. Poate mai rău?!”

    Depăşind însă cifrele şi prognozele imediate, Marius Popescu crede că realităţile şi evenimentele ultimilor ani produc, şi vor continua să o facă şi pe viitor, schimbări de substanţă în privinţa modului cum fiecare dintre noi percepem şi ne construim un viitor mai bun. “Cred că a trăi mai bine în noua economie care se conturează va depinde foarte mult şi de o abordare mai responsabilă a viitorului, atât la nivelul personal al fiecăruia dintre noi, cât şi a mediului de afaceri”, completează directorul general al ING Pensii.

  • “J. Edgar”, din 20 ianuarie pe marile ecrane din Romania (VIDEO, GALERIE FOTO)

    De-a lungul vietii sale, J. Edgar Hoover avea sa devina cel mai puternic om din culisele scenei politice a Statelor Unite ale Americii. In calitate de sef al FBI, timp de aproape 50 de ani, nimic nu i-a stat in cale, pentru a-si proteja tara. Rezistand schimbarii a opt presedinti si desfasurarii a trei razboaie, Hoover a luptat cu disperare pentru prevenirea pericolelor care ii vizau tara, luand atitudine chiar si in fata falselor amenintari.

    “J. Edgar”, din 20 ianuarie pe marile ecrane din Romania (GALERIE FOTO)

    Un om care stia sa pretuiasca secretele, in special pe cele ale altora, Hoover nu s-a temut niciodata sa foloseasca informatiile pe care le avea, chiar impotriva conducatorilor tarii. Intelegand ca informatia inseamna putere si ca frica poate genera multiple oportunitati, seful FBI a recurs la aceasta strategie pentru a obtine o influenta fara precedent si o reputatie formidabila, aproape de neatins.

    “J. Edgar” vine in premiera din 20 ianuarie in cinematografele: Hollywood Multiplex (Bucuresti si Oradea), Movieplex, The Light Cinema, Grand Cinema Digiplex – Baneasa, Glendale Studio (Bucuresti), Cinema City (Cotroceni, Sun Plaza, Cluj, Arad, Galeria Arad, Bacau, Braila, Baia Mare, Timisoara, Iasi, Pitesti, Targul Mures), Cityplex (Constanta), Odeon Cineplex Cluj, Cinema Cortina (Oradea), Patria (Bucuresti si Craiova), Cinema Florin Piersic (Cluj) si Cinema Premiera (Ploiesti). O productie Warner Bros. Pictures, distribuita in Romania de MediaPro Distribution.

  • Credit Europe Bank iese cu dobânzi mai mari la depozite pentru clienţii cu profesii liberale

    Spre exemplu, dacă se constituie un depozit la termen în lei pe 3 luni, rata dobânzii va fi de 7,75% iar pentru un depozit echivalent în euro rata dobânzii va fi de 3,75%. Pentru un depozit la 12 luni, dobânda creşte de la 6,50% la 7,50% pe an la lei, de la 3,25% la 3,75% la euro şi de la 2% la 2,50% la dolar.

    Oferta, valabilă pentru depozitele constituite până la 29 februarie, se adresează tuturor clienţilor care desfăşoară activităţi profesionale liberale – persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale, medicii, cabinetele şi asociaţiile de avocatură, notarii, executorii judecătoreşti, evaluatorii independenţi, administratorii judiciari etc.

    De asemenea, Credit Europe Bank a decis prelungirea pe parcursul întregului an 2012 a ofertei lansate în 2011 pentru persoanele fizice, prin intermediul căreia depozitele constituite prin serviciul de Internet Banking al băncii, Credit Europe Net, beneficiază de dobânzi preferenţiale.

    O altă campanie a băncii, aflată în desfăşurare, oferă rate majorate ale dobânzilor pentru cei care constituie depozite în săptămâna în care îşi aniversează ziua de nume. Între 6 şi 13 ianuarie, de exemplu, pot beneficia de dobânzi mai mari la depozitele in lei şi valută toţi cei care îşi sărbătoresc onomastica pe 7 ianuarie, cu ocazia zilei Sfântului Ion.

    Credit Europe Bank (România) S.A., membră a grupului financiar olandez Credit Europe Bank NV, are aproape 500.000 de clienţi persoane fizice, IMM-uri şi corporaţii, prin intermediul unei reţele alcătuite din 77 de sucursale, agenţii şi puncte de lucru, precum şi prin canale alternative de distribuţie: ATM-uri, POS-uri, servicii de internet banking şi phone banking.