BusinessMagazin

Blog

  • Apple vrea să lanseze un nou model de iPad. Ce dotări ar putea avea tableta

    Ecranul noului model de iPad ar urma să aibă diagonala de 12,9 inch, în condiţiile în care, în prezent, tabletele de la Apple sunt disponibile în două variante – cu ecran de 9,7 inch sau 7,9 inch, relatează Bloomberg.

    Compania americană a lucrat aproximativ un an, împreună cu furnizorii săi, pentru a dezvolta noul model de iPad, potrivit aceloraşi surse.

    Apple încearcă se înnoiască linia de tablete a companiei, după ce vânzările acestui produs au scăzut în ultimele două trimestre. Motivul declinului este că, în lipsa unor noi modele de tablete, consumatorii s-au orientat către iPhone-uri cu ecrane mai mari.

    În acelaşi timp, Apple pregăteşte introducerea pe piaţă a unor versiuni îmbunătăţite ale produselor iPad cu ecran de 9,7 inch şi iPad mini. Acestea urmează să fie disponibile pentru cumpărare la finalul acestui an.

    Apple lansează, în 9 septembrie, noul model iPhone 6 care, de asemenea, are un ecran mai mare decât versiunile anterioare. Smartphone-ul, care a intrat în producţie în luna iulie, va fi disponibil în două variante, cu ecran de 4,7 inch sau de 5,5 inch.

  • Nuclearelectrica lansează procesul de selecţie a investitorilor pentru reactoarele nucleare 3 şi 4

    “Nuclearelectrica informează acţionarii, investitorii şi publicul că în 27 august iniţiează procedura competitivă de selectare de investitori pentru realizarea proiectului Unităţile 3 şi 4 CNE Cernavodă («proiectul»), în conformitate cu strategia de continuare a proiectului aprobată în Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor SNN din 22 august 2014”, potrivit unui comunicat al companiei de stat transmis miercuri MEDIAFAX.

    Prima etapă a procedurii de selecţie constă în calificarea investitorilor interesaţi pe baza documentaţiei de calificare depuse. În urma îndeplinirii cerinţelor de calificare, investorii vor avea acces la informaţii detaliate cu privire la proiect.

    Ulterior, investitorii vor fi invitaţi să depună scrisori de intenţie, care vor fi evaluate, după care va fi selectat investitorul şi va începe negocierea pentru înfiinţarea unei companii de proiect, care va dezvolta investiţia.

    Proiectul construcţiei celor două reactoare a fost iniţiat în 2007, iar lucrările erau planificate să înceapă în 2010. Din compania de proiect de atunci, Energonuclear, au făcut parte iniţial Enel (Italia), ArcelorMittal România, Nuclearelectrica, CEZ (Cehia), RWE (Germania), Iberdrola (Spania) şi GDF SUEZ (grup franco-belgian).

    Acordul de investiţii pentru construcţia reactoarelor nucleare 3 şi 4 a fost semnat iniţial în 2008. Nemulţumite de evoluţia discuţiilor, CEZ, RWE, Iberdrola şi GDF SUEZ au renunţat la sfârşitul anului 2010 la investiţie, astfel că statul a ajuns să deţină 84,85% din compania de proiect.

    Ultimii doi investitori privaţi rămaşi în compania de proiect, Enel şi ArcelorMittal România, au decis la finele lui 2013 să părăsească proiectul construcţiei reactoarelor nucleare 3 şi 4, astfel că Nuclearelectrica a rămas unicul acţionar implicat.

    Guvernul speră să construiască reactoarele cu investitori chinezi. Nuclearelectrica are semnată o scrisoare de intenţie cu compania China General Nuclear Power Group (CGN) privind construirea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă.

  • Un fost şef al securităţii cibernetice a unui departament american, vinovat de pornografie infantilă

    Timothy DeFoggi, în vârstă de 56 de ani, s-a înscris în perioada martie-decembrie 2012 pe un site care propunea membrilor să schimbe între ei fotografii cu copii cu caracter pornografic.

    Potrivit Departamentului Justiţiei, acesta i-a propus altui membru al site-ului să violeze, iar apoi să omoare copii.

    DeFoggi a condus pentru o perioadă serviciul de securitate pe Internet al Departamentului american al Sănătăţii.

    El îşi va afla pedeapsa pe 7 noiembrie.

  • Barack Obama şi americanii felicită Republica Moldova de Ziua Independenţei

    “Aplaud poporul moldovean pentru angajamentul faţă de integrarea europeană. Numeroase oportunităţi se deschid mulţumită liberalizării vizelor şi ratificării recente a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană (UE)”, afirmă secretarul de Stat american în acest mesaj, în care promite că “Statele Unite vor continua să vă ajute să beneficiaţi deplin de aceste oportunităţi”.

    “Statele Unite rămân în continuare angajate faţă de suveranitatea şi integritatea teritorială a (Republicii) Moldova”, subliniază Kerry, în contextul crzei ucrainene, adăugând că “vom continua să jucăm un rol activ în negocierile privind soluţionarea conflictului din (regiunea moldoveană separatistă prorusă) Transnistria” şi promiţând că Washingtonul va ajuta această fostă republică sovietică “să-şi clădească un viitor mai sigur şi mai prosper”.

    Kerry evocă, în comunicat, vizita pe care a efectuat-o la începutul lui decembrie 2013 în Republica Moldova, angajamentul Chişinăului de a promova democraţia şi angajamentul Washingtonului de a ajuta ţara să-şi atingă “întregul potenţial democratic, inclusiv prin asistenţă americană în vederea îmbunătăţirii mediului judiciar moldovean”.

    Şeful diplomaţiei americane, evocă totodată întâlnirea cu premierul Iurie Leancă şi vizita la pe care a efectuat-o atunci la pivniţele Cricova, citând “un export care a făcut (Republica) Moldova cunoscută în întreaga lume”.

    “Aşa cum am spus atunci, voi sunteţi cei care vă definiţi viitorul, prin speranţele şi aspiraţiile pe care le aveţi”, afirmă Kerry, citat în comunicat.

  • Putin şi Poroşenko au discutat la Minsk, dar fără să ajungă la vreun rezultat concret

    Petro Poroşenko şi Vladimir Putin s-au întâlnit tête-à-tête marţi, timp de peste două ore, în cadrul unui summit regional în capitala Belarusului, unde au fost prezenţi şi reprezentanţi ai Uniunii Europene (UE).

    Poroşenko a evocat negocieri “dificile” şi “câteva rezultate”, dar care par insuficiente pentru a pune capăt conflictului sângeros, care durează de peste patru luni, între rebeli proruşi şi forţe guvernamentale în estul Ucrainei.

    Preşedintele rus a declarat, la rândul său, că Rusia este pregătită să “facă totul” pentru procesul de pace din Ucraina… atunci când acesta va demara. Putin a minimalizat însă protestele Kievului de după capturarea a zece militari ruşi pe teritoriul ucrainean, o incursiune care a avut loc, potrivit Moscovei, în mod “accidental”.

    “Nu am primit informaţii din partea Ministerului (rus) al Apărării. Dar, din câte am înţeles, ei patrulau la frontieră şi au ajuns pe teritoriul ucrainean”, a declarat cel mai puternic om de la Kremlinul, sublinind că şi militari ucraineni au încălcat în trecut frontiera şi au pătruns în Rusia.

    “Nu a existat niciodată nicio problemă şi sper că nu va exista nicio problemă cu Ucraina nici de data asta”, a spus el.

    Poroşenko a cerut, la rândul său, “acţiuni concrete” şi a evocat o “foaie de parcurs” în vederea unui plan de pace menit să pună capăt confruntărilor armate, care s-au soldat cu peste 2.200 de morţi în decurs de patru luni. El a afirmat că acest plan a fost susţinut de către toate părţile prezente la Minsk, “fără excepţie”.

    – Zece militari ruşi capturaţi

    Cu câteva ore înaintea întâlnirii, Kievul a difuzat interogatorii filmate cu militari ruşi capturaţi în Ucraina.

    Unul dintre militari a spus că a crezut, iniţial, că participă la “manevre” în vederea cărora li s-a cerut să acopere cu vopsea albă numerele de înmatriculare ale vehiculelor. El a declarat că şi-a dat seama că Ucraina şi Rusia sunt în război, atunci când bilndata la bordul căreia se afla a fost bombardată.

    Era imposibil să se afle în ce condiţii au fost interogaţi aceşti militari ruşi.

    “Au traversat frontiera, probabil accidental, într-o zonă nesemnalizată şi nepăzită”, a declarat pentru agenţii ruseşti de presă o sursă de la Ministerul rus al Apărării.

    Armata ucraineană a acuzat în mod regulat Rusia de efectuarea unor incursiuni pe teritoriul ucrainean şi de furnizarea de armament şi combatanţi insurgenţilor proruşi, ceea ce Moscova a dezminţit întotdeauna.

    Pe teren, un nou front a fost deschis în apropiere de frontiera rusească, în oraşul de coastă Novoazovsk (sud-est), unde marţi se desfăşurau confruntări armate violente. Cu o zi înainte, armata ucraineană a afirmat că a oprit o coloană de blindate provenind din Rusia în acest sector.

    Kievul a afirmat, de asemenea, că elicoptere aparţinând armatei ruseşti au atacat o poziţie a grăncerilor ucraineni mai la nord, omorând patru militari. Armata ucraineană a anunţat 12 morţi în rândul trupelor sale în ultimele 24 de ore.

    Rebelii proruşi au anunţat că au lansat o contraofensivă la sud de bastionul lor de la Doneţk, aparent într-o tentativă de a prinde armata ucraineană într-un cleşte.

    “Premierul” separatist Aleksandr Zaharcenko a declarat marţi că rbelii nu vor accepta niciun “fals” armistiţiu din partea autorităţilor de la Kiev.

    La Doneţk, un bastion al insurgenţilor proruşi încercuit de către armată, trei civili au fost ucişi în bombardamente, potrivit reprezentanţilor locali.

    – Către negocieri cu privire la gazele naturale

    Şefii de stat rus şi ucrainean au abordat, la Minsk, şi probleme legate de Acordul de Asociere semnat de Kiev şi Bruxelles, document văzut foarte prost de către Moscova.

    Decizia precedentului Guvern ucrainean prorus de a suspenda acest Acord a declanşat un val de contestare proeuropeană fără precedent, care s-a soldat cu o baie de sânge la Kiev, urmată de anexarea Crimeei de către Rusia în martie şi o insurecţie armată prorusă în estul ţării.

    Putin a afirmat că Rusia şi Ucraina au acceptat să redemareze negocieri pe tema livrării de gaze naturale. Moscova a închis robinetul gazelor naturale către Ucraina în iunie, din cauza unor neplăţi şi dezacroduri cu privire la preţ.

    Preşedintele rus a mai declarat că a obţinut un “acord” de la Poroşenko cu privire la trimiterea unui ajutor umanitar rusesc în estul Ucrainei.

    Moscova a pus luni Kievul în faţa perspectivei unei noi demonstraţii de forţă, anunţând trimiterea “încă din această săptămână” a unui nou convoi umanitar, la doar câteva zile de la intrarea pe teritoriul ucrainean a unui prim convoi, fără autorizarea Kievului.

     

  • Percheziţii la Oficiul de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală Braşov, într-un caz de corupţie

    Direcţia Naţională Anticorupţie a anunţat, într-un comunicat de presă, că percheziţiile au loc la 27 de adrese din judeţul Braşov, printre care şi la sediul unei instituţii publice.

    Procurorii fac cercetări în această cauză pentru săvârşirea, în perioada 2011-2014, a unor presupuse infracţiuni de corupţie şi obţinere nelegală de fonduri europene, a precizat DNA.

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că instituţia publică unde au loc percheziţii este Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Braşov.

    La finalul percheziţiilor vor fi duse la audieri cinci persoane, printre care şi doi oameni de afaceri, au precizat sursele citate.

    Procurorii sunt sprijiniţi în acest caz de Serviciul Român de Informaţii şi de Brigada Specială de Intervenţie a Jandarmeriei.

  • Şeful companiei din România care a dat afară aproape 100 de angajaţi şi le-a făcut public numele pe internet a avut parte de o surpriză

    Un singur şofer a fost concediat în 2014 de conducerea companiei de transporturi International Lazăr Company, cu sediul la Piteşti, contractul de muncă încetând din cauza prejudiciilor create, o cifră semnficativ mai mică faţă de cele înregistrate în anii precedenţi.

    Angajaţii companiei au devenit în acest an mult mai precauţi în a sustrage din bunurile societăţii sau în a săvârşi alte abateri, după ce în ultimii patru ani 94 de angajaţi au fost concediaţi pentru furt de motorină, lipsa mărfurilor transportate, accidente grave, conduită iresponsabilă în trafic sau acte grave de indisciplină.

    Numele celor 94 de angajaţi concediaţi pentru indisciplină în perioada 2011-2014 a fost făcut public pentru ca aceştia să fie cunoscuţi de către toate companiile de transporturi din România.

    Lista completă a celor 94 de angajaţi problemă conţine numele, prenumele şi oraşul de reşedinţă şi este disponibilă AICI.

    Omul de afaceri Ion Lazăr controlează în prezent cel mai mare transportator de pe piaţa locală, business de peste 90 milioane de euro, câteva sute de angajaţi şi peste 1.000 de camioane.

    Rutele transportatorului International Lazăr Company, compania care transportă autovehiculele Dacia produse la Mioveni, ajung pe lângă Maroc şi in Turcia, Iran sau Moscova, iar în portofoliu intra pe plan local cei trei producători de anvelope Michelin, Pirelli şi Continental şi companii precum P&G, Saint Gobain şi distribuitorul de bunuri de larg consum Elgeka Ferfelis.

  • Negocierile între Rusia, Ucraina şi UE asupra problemelor energetice vor începe în 6 septembrie

    “Preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, a anunţat că pe 6 septembrie vor avea loc negocieri asupra problemelor energetice între miniştrii Energiei din Ucraina, Rusia şi Uniunea Europeană”, potrivit unui comunicat al Preşedinţiei.

    Preşedintele rus, Vladimir Putin, a confirmat, după o întâlnire bilaterală cu Poroşenko, că Moscova şi Kievul au convenit să relanseze “dialogul privind problemele din sectorul energetic, incusiv discuţiile pe tema gazelor ruseşti”.

    Întâlnirea dintre Putin şi Poroşenko, care a durat aproape două ore, s-a desfăşurat cu ocazia summitului regional de la Minsk, la care sunt prezenţi inclusiv Catherine Ashton, Înaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe, comisarul UE al Energiei, Günther Oettinger, şi comisarul UE al Comerţului, Karel De Gucht.

    La mijlocul lunii iunie, a Moscova a întrerut furnizarea gazelor ruse pentru Ucraina, care refuză creşterea preţului cerută de Rusia după înlăturarea regimului prorus al lui Viktor Ianukovici, la sfârşitul lunii februarie, şi venirea la putere a unui guvern prooccidental la Kiev.

  • Proiectul privind tariful pentru distribuţia energiei termice, retras din dezbatere de Oprescu

    “După analiza hotărârii de Consiliu iniţiată de RADET Bucureşti în urmă deciziei nr. 3506 a Autorităţii Naţionale de Reglementare a Energiei, Primarul General, Sorin Oprescu a decis retragerea din dezbaterea publică a proiectului de HCGMB privind aprobarea tarifelor de transport şi distribuţie a energiei termice livrată prin puncte termice urbane de transport pentru consumatorii cu puncte termice proprii şi a preţurilor locale medii de facturare a energiei termice pentru consumatorii non-casnici, practicate de RADET Bucureşti”, se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX, marţi seară, de Primăria Municipiului Bucureşti (PMB).

    Potrivit sursei citate, primarul general Sorin Oprescu a constatat că proiectul supus dezbaterii publice nu a fost avizat de Autoritatea Publică de Reglementare a Serviciilor Publice, care, conform statutului, în conformitate cu art. 15, cap. 4, din HCGMB 339/2009, reglementează “stabilirea şi asigurarea aplicării unor politici de preţuri în domeniul serviciilor energetice pentru stimularea echilibrată a producţiei, transportului şi distribuţiei energiei”.

    În plus, arată municipalitatea, proiectul nu a fost supus unei analize a Consiliului Consultativ, care are în componenţa să specialişti în domeniul energetic.

    Primarul general susţine că este cu atât mai oportună reconsiderarea acestui proiect de hotărâre a Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB), cu cât constituirea Sistemului Integrat de Producere, Transport, Distribuţie a Energiei Termice (SACET) este în ultima fază. “Ţinând cont că, la ora actuală, calendarul unificării dintre ELCEN şi RADET se află în etapele finale, nu este justificată o discuţie despre majorarea tarifului la transportul şi distribuţia energiei termice. În momentul în care va apărea o singură entitate, respectiv Sistemul Integrat de Producere, Transport, Distribuţie a Energiei Termice – SACET, toate neconcordanţele între deciziile autorităţilor naţionale şi ale celor locale vor dispărea. Municipalitatea va fi în măsură atunci să controleze tarifele, în beneficiul cetăţenilor”, a declarat edilul, citat în comunicat.

    În prezent, preţul gigacaloriei în Capitală este de 341 de lei, din care populaţia plăteşte circa 170 de lei, iar municipalitatea suportă, prin subvenţie de la bugetul local, 171,18 lei, adică peste 50% din cost. Subvenţia acordată de Primăria Municipiului Bucureşti pentru plata gigacaloriei a fost de 561,4 milioane de lei în 2011, de 526,8 milioane de lei în 2012 şi de 487 milioane de lei în 2013.

    Proiectul privind aprobarea tarifelor de transport şi distribuţie a fost supus dezbaterii publice la propunerea RADET Bucureşti, care, la 14 martie, a primit avizul Autorităţii Naţionale de Reglementare Servicii Comunitare (ANRSC), obligatoriu pentru majorarea tarifelor. RADET a solicitat ANRSC majorarea tarifelor de transport şi distribuţie că urmare a creşterii tarifelor de producţie începând cu 1 ianuarie 2014, prin decizia nr 3506 din 27.11.2013 a Autorităţii Naţionale de Reglementare a Energiei (ANRE).

    Conform proiectului, tariful pentru transportul şi distribuţia energiei termice în Capitală ar fi putut creşte cu 10,7% pentru consumatori casnici şi cu 21,41% pentru non-casnici.

  • Guvernul alocă 192 milioane lei pentru organizarea alegerilor prezidenţiale

    Din bugetul pentru prezidenţialele din acest an, 166,7 milioane lei au fost alocaţi Ministerului Afacerilor Interne, 47 milioane lei Secretariatului General al Guvernului, 10,6 milioane lei Autorităţii Electorale Permanente, 7,7 milioane lei Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, iar 4,2 milioane lei Ministerului Afacerilor Externe.

    Executivul a adoptat marţi şi o hotărâre privind buna organizare şi desfăşurare a alegerilor prezidenţiale, modelele buletinului de vot, timbrului autocolant, copiei de pe lista electorală permanentă, tabelelor electorale şi declaraţiei pe propria răspundere care vor fi folosite la alegeri

    Tot prin hotărâre de Guvern, au fost aprobate modelele ştampilelor birourilor electorale, ştampilei de control a secţiilor de votare şi a modelului ştampilei cu menţiunea “VOTAT”, precum şi modele proceselor-verbale de consemnare şi centralizare a rezultatelor votării.

    Primul tur al alegerilor prezidenţiale va avea loc în 2 noiembrie, iar cel de-al doilea în 16 noiembrie.