BusinessMagazin

Blog

  • Străinii vor putea munci în România doar cu aviz de angajare

    Potrivit Executivului, ordonanţa vizează armonizarea legislaţiei naţionale cu o serie de reglementări europene în domeniu.

    Prevederile ordonanţei au în vedere încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor (cetăţeni ai altor state decât România, celelalte state membre UE, statele din Spaţiul Economic European şi Elveţia, n.r.) pe teritoriul României, actul normativ fiind iniţiat de Ministerul Afacerilor Interne (MAI) şi Ministerul Afacerilor Externe (MAE) şi avizat de Ministerul Muncii, Ministerul Justiţiei şi Serviciul Român de Informaţii (SRI).

    Străinii cu şedere legală pe teritoriul României pot fi încadraţi în muncă în baza avizului de angajare, obţinut de angajatori.

    Conform aceluiaşi act normativ, nu este necesară obţinerea avizului de angajare pentru încadrarea în muncă a străinilor al căror acces liber pe piaţa muncii din România este stabilit prin tratate încheiate de România cu alte state. La fel se întâmplă în cazul străinilor care urmează să desfăşoare activităţi didactice sau ştiinţifice cu caracter temporar în instituţii de profil, care desfăşoară activităţi artistice în instituţii de cultură din România, care urmează să desfăşoare activităţi temporare solicitate de ministere sau de alte autorităţi administrative sau care sunt numiţi la conducerea unai filiale, reprezentanţe sau sucursale de pe teritoriul României a unei companii cu sediul în străinătate.

    Şi străinii titulari ai dreptului de şedere pe termen lung, ai dreptului de şedere temporară pentru reîntregirea familiei, ai dreptului de şedere temporară pentru studii pot fi angajaţi fără obţinerea avizului.

    În aceeaşi situaţie mai sunt titularii dreptului de şedere temporară pentru străinii victime ale traficului de persoane sau ale altor infracţiuni, cei care au beneficiat anterior de un drept de şedere cel puţin trei ani în calitate de mebri de familie ai unui cetăţean român, cei care au dobândit o formă de protecţie în România, solicitanţii de azil după un an de la depunerea cererii şi străinii toleraţi pe teritoriul României.

    Străinii tilulari ai dreptului de şedere temporară pentru studii pot fi încadraţi în muncă fără aviz de angajare numai cu contract individual de muncă cu timp parţial, cu durata muncii de maximum patru ore pe zi.

    Avizul de angajare se eliberează de Inspectoratul General pentru Imigrări, la cererea angajatorului, în următoarele condiţii: angajatorul desfăşoară efectiv activitatea pentru care solicită încadrarea în muncă a străinului, are achitate obligaţiile la bugetul de stat pe ultimul trimestru, nu a fost condamnat definitiv pentru o infracţiune prevăzută de Codul muncii sau pentru o infracţiune contra persoanei săvârşită cu intenţie, nu a fost sancţionat, în ultimii trei ani, pentru angajarea de străini sau apatrizi fără autorizaţie de muncă sau permis de şedere în scop de muncă, primirea la muncă a până la 5 persoane fără încheierea unui contract individual de muncă sau pentru netransmiterea registrului cu elementele contractului individual de muncă cel târziu în ziua lucrătoare anterioară începerii activităţii de către salariat şi contingentul anual pe tipuri de lucrători nou admişi pe piaţa forţei de muncă nu a fost epuizat.

    Pentru încadrarea în muncă a unui străin cu contract individual de muncă cu normă întreagă, pe durată nedeterminată sau determinată, angajatorul trebuie să obţină avizul de angajare pentru lucrători permanenţi. Pentru aceasta, angajatorul trebuie să depună mai întâi diligenţe pentru ocuparea locului de muncă vacant de către un cetăţean român, un cetăţean dintr-un stat membru al UE sau al Spaţiului Economic European (SEE), de către un cetăţean al Confederaţiei Elveţiene sau de către un străin titular al dreptului de şedere pe termen lung pe teritoriul României. Avizul de angajare pentru lucrători permanenţi se eliberează fără îndeplinirea acestei condiţii dacă locul de muncă vacant este de administrator societate comercială, iar la angajatorul în cauză nu mai este un alt străin angajat pe o astfel de funcţie, sau dacă locul de muncă respectiv este pentru sportivi profesionişti, iar angajatorul este o persoană juridicîă al cărei obiect principal de activitate îl constituie desfăşurarea de activităţi sportive.

    Pentru încadrarea în muncă cu contract individual de muncă cu normă întreagă, pe durată nedeterminată sau determinată, a unui străin dintr-un stat cu frontieră comună cu România şi care locuieşte la frontieră, într-o localitate de frontieră de pe teritoriul României, se eliberează un alt aviz, pentru lucrători transfrontalieri, de asemnea fără a mai fi îndeplinită condiţia de mai sus. Acelaşi lucru este valabil şi pentru încadrarea în muncă a străinilor ca lucrători înalt calificaţi. Aceştia pot fi angajaţi pe durată nedeterminată sau pe durată determinată de cel puţin un an.

    Pentru detaşarea pe teritoriul României a unui străin, angajatorul din România trebuie să obţină avizul de detaşare, emis în condiţii similare celor care trebuie îndeplinite pentru avizul de angajare.

    Pot fi detaşaţi în România, fără obţinerea avizului de detaşare, străini angajaţi ai persoanelor juridice cu sediul în unul din statele membre ale UE sau ale SEE sau în Elveţia, cu condiţia prezentării permisului de şedere din acel stat, străinii care desfăşoară activităţi didactice sau ştiinţifice cu caracter temporar în instituţii de profil şi străinii care desfăşoară activităţi artistice în instituţii de cultură din România, strinii care urmează să desfăşoare activităţi temporare solicitate de ministere sau de alte autorităţi administrative şi străini care urmează să desfăşoare activităţi lucrative în baza acordurilor internaţionale la care România este parte.

    La eliberarea avizului de angajare/detaşare, angajatorul plăteşte un tarif în lei echivalent a 200 de euro. Pentru eliberarea avizului de angajare pentru lucrători sezonieri, încadrarea în muncă a unui străin titular al dreptului de şedere temporară pentru studii după absolvirea acestora sau titular al dreptului de şedere temporară pentru reîntregirea familiei, ca şi pentru eliberarea unui nou aviz de angajare în cazul unui străin care a mai fost angajat cu aviz în România, tariful este de 50 de euro.

    Neîndeplinirea obligaţiilor legale privind angajarea sau detaşarea străinilor se sancţionează cu amenzi de la 700 la 3.000 de lei.

    Totodată, în funcţie de gravitatea contravenţiilor săvârşite, angajatorii pot fi sancţionaţi şi prin interzicerea unor drepturi, recuperarea totală sau parţială a prestaţiilor, ajutoarelor sau subvenţiilor publice, inclusiv din fonduri UE, atribuite pe o perioadă de până la 12 luni înainte de constatarea faptei şi închiderea temporară sau definitivă a punctului sau punctelor în care s-a săvârşit contravenţia.

  • ÎNTÂLNIRE bilaterală între preşedintele Ucrainei şi cel al Rusiei. Putin: Vom face totul pentru pace şi încetarea vărsării de sânge în Ucraina

    UPDATE 02:51 Petro Poroşenko afirmă că toate părţile au susţinut planul său de pace pentru estul Ucrainei

    Preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, a declarat miercuri că toate părţile, inclusiv Rusia, au susţinut propunerile sale pentru încetarea confruntărilor în estul Ucrainei, după o întâlnire bilaterală la Minsk cu omologul său rus, Vladimir Putin, relatează AFP.

    “Strategia de pacificare pe care vrea s-o aplice Ucraina a fost susţinută de către toţi liderii care au participat la summitului de la Minsk, fără excepţie”, a afirmat Poroşenko, potrivit unui comunicat publicat pe contul său de Facebook.

    UPDATE 01:23 – Putin: Rusia va face totul pentru un proces de pace şi încetarea vărsării de sânge în Ucraina

    Preşedintele rus, Vladimir Putin, a declarat marţi seara că Rusia va face totul pentru un proces de pace şi pentru încetarea vărsării de sânge în Ucraina, relatează agenţia RIA Novosti.

    “Rusia va face totul pentru procesul de pace, dacă acesta va fi lansat (în Ucraina). Acest proces trebuie să înceapă cât mai curând”, a afirmat Putin, după o întrevedere la Minsk cu omologul său ucrainean, Petro Poroşenko.

    El a adăugat că în cadrul negocierilor s-a convenit asupra unei noi reuniuni a Grupului de contact pentru Ucraina. Reuniunea urmează să aibă loc în zilele următoare, la Minsk.

    De asemenea, preşedintele rus a comentat arestarea de către serviciile de securitate ucrainene a unor paraşutişti ruşi. El a confirmat declaraţiile unei surse militare ruse, menţionând că cei zece militari participau la misiuni de patrulare la frontiera ruso-ucraineană.

    “Încă nu am primit un raport din partea Ministerului Apărării, însă am înţeles că aceşti militari patrulau frontiera şi, posibil, au traversat-o accidental”, a afirmat Putin.

    Conform Serviciului ucrainean de securitate (SBU), zece paraşutişti ruşi au fost arestaţi la Zerkalnîi, la circa 20 de kilometri de frontieră şi la 50 de kilometri de bastionul separatist Doneţk.

    Potrivit Kievului, este vorba despre soldaţi din regimentul 331 al Diviziei 98 aeropurtate, care are baza în Rusia centrală. Soldaţii, care aveau asupra lor documente de identitate şi arme, au declarat că au fost trimişi în regiunea rusă Rostov, aflată la frontiera cu regiunile ucrainene insurgente Doneţk şi Lugansk, şi trimişi apoi pe teritoriul ucrainean, conform aceleiaşi surse.

    UPDATE 00:45 – Petro Poroşenko a calificat negocierile de la Minsk drept “dificile şi complicate”

    Preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, a apreciat marţi seara că negocierile de la Minsk au fost “dificile şi complicate”, relatează agenţia rusă Itar-Tass, în pagina electronică

    Potrivit Itar-Tass, preşedinţii Ucrainei şi Rusiei ar fi ajuns la un acord cu privire la consultări între serviciile de frontieră ale celor două state.

    UPDATE 00:00 – Întrevederea dintre Putin şi Poroşenko s-a încheiat după aproximativ două ore de discuţii

    Întrevederea bilaterală dintre preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său ucrainean Petro Poroşenko s-a încheiat, după aproape două ore de discuţii cu uşile închise, la Minsk, a anunţat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de agenţia RIA Novosti.

    “Întâlnirea s-a încheiat”, a afirmat Peskov, fără a comenta rezultatele acestei întrevederi.

    Potrivit unor jurnalişti ai RIA Novosti, preşedintele ucrainean a părăsit Palatul Independenţei, unde a avut loc întrevederea.

    Surse din cadrul delegaţiei ucrainene au declarat că Poroşenko s-a îndreptat după întâlnire spre Ambasada Ucrainei de la Minsk.

    “O întrevedere bilaterală între preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, şi preşedintele rus, Vladimir Putin, a început”, informează un comunicat oficial al Kievului.

    Întrevederea a fost confirmată de Preşedinţia Rusiei.

    Întâlnirea are loc cu ocazia summitului regional de la Minsk, la care sunt prezenţi inclusiv Catherine Ashton, Înaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe, comisarul UE al Energiei, Günther Oettinger, şi comisarul UE al Comerţului, Karel De Gucht.

    Preşedinţii ucrainean şi rus, Petro Poroşenko şi Vladimir Putin, şi-au strâns mâna marţi, la Minsk, înainte de debutul unui summit regional care se anunţă dificil, în condiţiile în care luptele continuă în estul Ucrainei.

    Acest summit, care se desfăşoară în prezenţa unor lideri ai Uniunii Europene, este a doua întâlnire dintre preşedinţii rus şi ucrainean, după o scurtă întrevedere la 6 iunie în Franţa, cu ocazia celei de-a 70-a aniversări a Debarcării din Normandia.

    Vladimir Putin şi Petro Poroşenko se află la Minsk pentru un summit regional, la care vor participa şi Catherine Ashton, Înaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe, comisarul UE al Energiei, Günther Oettinger, şi comisarul UE al Comerţului, Karel De Gucht.

     

  • Persoanele care transportă fără autorizaţie de taxi vor fi amendate cu până la 5.000 de lei

    Guvernul a adoptat marţi şi a transmis spre aprobare Parlamentului un proiect pentru completarea Legii nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere, care stabileşte sancţionarea persoanelor fizice sau juridice care efectuează activităţi neautorizate de transport rutier de persoane prin utilizarea autoturismelor.

    Proiectul de lege a fost elaborat şi pus în dezbatere de Ministerul Transporturile în luna iulie.

     

  • Băncile reclamă timpul scurt de dezbatere pe comisioanele la ATM şi că nu au fost consultate de ANPC

    “Orice măsură menită a satisface acest obiectiv, inclusiv această iniţiativă recentă a ANPC, va fi sprijinită de către CPBR cu condiţia ca asemenea măsuri să fie implementate în mod constructiv şi să nu producă distorsiuni în piaţă. Astfel, în ceea ce priveşte proiectul de Ordin al ANPC, CPBR consideră că ar fi trebuit iniţiat un proces consultativ mai amplu, care să cuprindă şi reprezentanţi ai comunităţii bancare încă dinaintea publicării proiectului, pentru a putea discuta diferitele aspecte de ordin tehnic şi operaţional ce ţin de asemenea iniţiativă şi a evita astfel posibile reveniri asupra formei iniţiale”, se arată într-o poziţie transmisă de Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR).

    Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a publicat marţi un proiect de ordin prin care băncile vor fi obligate să afişeze pe ecranele bancomatelor toate comisioanele aferente operaţiunilor pe care un client doreşte să le efecuteze cu un card de debit sau credit, exprimate în suma exactă, nu procentual.

    “Prestatorii de servicii care efectuează operaţiuni de plată prin intermediul cardurilor de debit şi a cardurilor de credit la terminalele ATM au obligaţia de a informa consumatorii asupra tuturor comisioanelor, taxelor şi oricăror altor tipuri de costuri pe care trebuie să le suporte consumatorul în legătură cu contractul de prestări servicii, conform prevederilor prezentului ordin”, se arată în proiectul de ordin.

    Bancomatele trebuie să afişeze pe ecrane toate informaţiile legate de costurile tranzacţiei, în ordinea operaţiunilor efectuate de către client, acesta având astfel posibilitatea de a renunţa la operaţiunea respectivă, fie că este vorba despre eliberare de numerar, transfer din cont, plăţi de facturi sau alte servicii solicitate.

    Informaţiile privind costurile trebuie să fie vizibile şi uşor de citit, precizând suma exactă pe care o persoană o are de plătit pentru fiecare operaţiune, nu procentul perceput.

    “Va trebui că băncile să-şi facă cunoscute punctele de vedere asupra aceste iniţiative şi în mod independent, fiindcă fiecare are particularităţile sale, legate de număr de clienţi, număr de ATMuri etc. La modul general vorbind însă, este de la sine înţeles că ar trebui luaţi în consideraţie o serie de factori înainte de lansarea unui astfel de proiect, ca de pildă cadrul legal, posibilităţile tehnice de a implementa astfel de măsuri, cât şi costurile asociate implementării unor asemenea aplicaţii, inclusiv cine va suporta aceste costuri şi ce impact ar putea avea aceste costuri în relaţia dintre clienţi şi bănci”, se arată CPBR.

    CPBR consideră că aspectele enumerate sunt importante şi nu pot fi trecute cu vederea în lansarea unor asemenea iniţiative.

    “Băncile membre ale CPBR sunt, bineînţeles, deschise în a discuta aceste aspecte cu ANPC şi sunt în egală măsură interesate să afle dacă ANPC a structurat această propunere legislativă pe baza un studiu sau program care evidenţiază impactul şi/sau consecinţele acestor măsuri aşa încât să producă efecte benefice şi corecte în piaţă. În funcţie de astfel de considerente şi ţinând cont de faptul că până la acest moment băncile nu au fost consultate în privinţa acestei iniţiative, rămâne de văzut dacă perioada de consultare propusă de ANPC (1-19 septembrie a.c.) va fi deajuns pentru a servi scopului avut în vedere şi a contribui la întărirea echilibrului în piaţă”, se mai spune în nota CPBR.

    Proiectul ANPC precizează în detaliu obligaţiile băncilor, stabilind că dimensiunea literelor/cifrelor trebuie să fie egală cu restul caracterelor de pe ecranul ATM-ului.

    Dacă se blochează sau se reţine cardul de debit/credit în bancomat, insituţia de credit care deţine ATM-ul are obligaţia să informeze clienţii respectivi pe ecranul terminalului despre termenul maxim de recuperare a cardului şi numărul de telefon la care clientul poate apela în această situaţie, cu intervalul orar specificat în care poate contacta banca.

    ANPC aşteaptă propunerile şi observaţiile pentru proiectul în dezbatere în perioada 1-11 septembrie.

    În prezent, băncile nu afişează la bancomate costurile privind tranzacţiile care se pot efectua la ATM-uri.

    Consiliul Patronatelor Bancare din România a fost înfiinţat în acest an şi cuprinde şase dintre cele mai mari bănci din România: BCR, BRD, Raiffeisen, UniCredit – Ţiriac, Volksbank România şi ING Bank România.

  • Datoriile grecilor către stat au crescut cu 1,28 miliarde euro în iulie

    Nivelul plăţilor restante acumulate de aşa-numiţii “noi debitori”, şi anume persoanele care au înregistrat datorii către statul elen după data de 1 ianuarie 2013 şi care sunt eligibile să beneficieze de reeşalonarea plăţilor, a crescut de la 13,95 miliarde de euro în iunie la 15,23 miliarde la şfârşitul lunii trecute.

    De asemenea, numărul total al datornicilor către bugetul de stat a crescut în iulie cu 7,8%, ajungând la 2,428 milioane persoane, conform datelor prezentate de minister.

  • Fragmente din anul 2005

    Click pe imagine pentru a o vedea desfăşurată

  • Mazăre despre OUG privind primarii: Bună, rea, mi-e indiferentă. Nu am de gând să migrez

    Întrebat de jurnalişti ce părere are despre ordonanţa de urgenţă privind migraţia politică a primarilor şi dacă vor exista cazuri în care edilii vor veni la PSD, Mazăre a răspuns: “Eu nu am de gând să migrez. Bună, rea, mi-e indiferentă. Eu sunt un tip vertical şi consecvent, eu personal, pentru restul nu ştiu“.

    De asemenea, chestionat dacă va primi în PSD primari de la PDL sau PNL, Mazăre a spus: “Ştii cum a zis orbul: mai vedem”.

    Radu Mazăre a venit, marţi, la sediul Poliţiei Constanţa, aceasta fiind una dintre condiţiile cercetării sub control judiciar.

    Guvernul ar putea discuta în şedinţa de marţi ordonanţa de urgenţă prin care aleşii locali vor avea posibilitatea, timp de două săptămâni, să îşi aleagă partidul fără să îşi mai piardă mandatul, au declarat agenţiei MEDIAFAX surse oficiale.

    Vicepremierul Liviu Dragnea a declarat, vineri, la Suceava, că în prezent foarte mulţi aleşi locali activează pentru alte partide şi propune ca pentru o perioadă de două săptămâni să existe posibilitatea ca aleşii locali să îşi aleagă partidul fără să îşi mai piardă mandatul, precizând că este necesară o Ordonanţă de Urgenţă în acest sens.

    Preşedintele PSD, premierul Victor Ponta, a precizat, luni, referindu-se la OUG propusă de vicepremierul Liviu Dragnea prin care li se permite aleşilor locali să îşi aleagă partidul fără a-şi pierde mandatul, că este necesară deblocarea autorităţilor locale şi ieşirea din minciună şi ipocrizie.

    Preşedintele PNL, Klaus Iohannis, a susţinut că adoptarea unui astfel de proiect ar fi o eroare, pentru că ar aproba migraţia politică.

    Purtătorul de cuvânt al PNL, Alina Gorghiu, a declarat, marţi, că liberalii vor ataca în instanţă, în contencios administrativ, ordonanţa de urgenţă care ar permite traseismul politic al primarilor, cu solicitarea suspendării actului normativ şi sesizării Curţii Constituţionale.

    Preşedintele PDL, Vasile Blaga, a declarat, marţi, că ACL va informa toate ambasadele în legătură cu “acţiunea absolut antidemocratică a PSD şi a premierului Victor Ponta de a elabora o ordonanţă care să dea posibilitatea aleşilor locali să aleagă în două săptănmâni din ce partid să facă parte”.

    Vicepremierul Kelemen Hunor a declarat, marţi, că nu s-a discutat în coaliţia de guvernare despre proiectul de OUG privind posibilitatea primarilor de a opta pentru un partid politic, precizând că, personal, este ”reticent la o astfel de iniţiativă” şi că migraţia politică este o boală.

    ”Nu am discutat în coaliţie acest lucru, săptămâna trecută ne-am întâlnit înaintea şedinţei de guvern, peste o oră ne întâlnim din nou şi aştept să fie o discuţie. Eu sunt, în principiu, reticent faţă de o astfel de iniţiativă, dar dacă există argumente, putem discuta, nu e o problemă”, a declarat liderul UDMR.

  • CONFRUNTĂRI militare în sud-estul Ucrainei, în apropierea frontierei cu Rusia

    Fum este vizibil în zona Novoazovsk, un oraş de coastă situat pe litoralul Mării Azov, la 12 kilometri de frontiera Rusiei.

    “Atacurile mercenarilor ruşi la Novoazovsk continuă în acest moment. Un spital este în flăcări”, a declarat Andrei Lisenko, purtătorul de cuvânt al armatei ucrainene.

    Kievul susţine că armata ucraineană a oprit un convoi rus de zece tancuri şi două transportoare blindate, după ce vehiculele ar fi intrat în Ucraina venind din Rusia. Moscova a respins acuzaţiile.

    “Rusia încearcă să creeze un nou front în zona regiunii Doneţk. (…) În acest moment, militarii ucraineni consolidează liniile de apărare în jurul oraşului Novoazovsk”, a dat asigurări Lisenko.

     

  • Contestaţia Grivco în cazul sechestrului, respinsă de Tribunalul Bucureşti

    Decizia pe care o va lua Curtea de Apel Bucureşti, în cazul unei eventuale contestaţii, va fi definitivă.

    Compania Grivco, fondată de Dan Voiculescu, şi fostul Institut de Cercetări Alimentare (ICA), în prezent Compania de Cercetări Aplicative şi Investiţii, au contestat în instanţă sechestrul pus de judecători prin sentinţa dată în dosarul privind privatizarea ICA.

    Contestaţia Companiei de Cercetări Aplicative şi Investiţii va fi analizată de judecători în 1 septembrie.

    Şi fiicele lui Dan Voiculescu, Corina şi Camelia, au depus în 14 august, la Tribunalul Bucureşti, două contestaţii la executare în cazul sechestrului dispus prin decizia definitivă dată în dosarul privind privatizarea ICA, în care prejudiciul a fost stabilit la aproximativ 60 de milioane de euro.

    Contestaţia Cameliei Voiculescu a fost respinsă, luni, de instanţă, iar cealaltă contestaţie are termen de judecată în 29 august.

    Avocata lui Dan Voiculescu, Maria Vasii, declara, în 13 august, că imobilul de pe Şoseaua Bucureşti-Ploieşti nr. 25-27, unde este sediul postului de televiziune Antena 3, a fost indisponibilizat de procurorii anticorupţie, în urma deciziei definitive din dosarul ICA. Vasii a spus că decizia de executare a dispoziţiilor din condamnarea din dosarul privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare (ICA) a fost contestată la Tribunalul Bucureşti.

    Avocata lui Dan Voiculescu mai spunea, după ce a fost la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) pentru a lua la cunoştinţă că a fost pus sub sechestru sediul în care funcţionează postul de televiziune Antena 3, că a fost luată o singură măsură de sechestru şi că nu s-a procedat la indisponibilizarea bunurilor în cazul cărora instanţa a decis definitiv că vor fi confiscate. Potrivit avocatei, până la judecarea contestaţiei la executare, un alt demers nu mai poate fi efectuat.

    “Una din poziţiile noastre faţă de măsura sechestrului este aceea că bunurile trebuiau evaluate şi individualizate în teren, respectiv trebuiau luate taxele care grevează acest imobil şi trebuia ca aceste persoane să fie introduse în procedură, iar această procedură n-a fost urmată. Din punctul nostru de vedere, măsura sechestrului despre care discutăm astăzi este doar o notare în cartea funciară a existenţei acestui ordin de indisponibilizare, respectiv a sechestrului, şi nu antrenează alte consecinţe juridice”, a adăugat Maria Vasii.

    Curtea de Apel Bucureşti i-a condamnat definitiv, în 8 august, în dosarul ICA, pe Dan Voiculescu la 10 ani de închisoare, pe Gheorghe Mencinicopschi, fost director ICA, la opt ani, şi pe Sorin Pantiş, fost ministru, la şapte ani de închisoare.

    În acelaşi dosar au fost condamnaţi fostul director al Agenţiei Domeniilor Statului (ADS) Corneliu Popa, la opt ani de închisoare, Jean Cătălin Sandu, fost şef al Direcţiei Juridice din ADS, şi Vlad Nicolae Săvulescu, fost şef al Direcţiei de Privatizare-Concesionare din ADS, la câte şase ani de închisoare, şi Flavius Adrian Pop, fost şef de serviciu în ADS, la cinci ani cu executare. Gheorghe Sin şi Constantin Baciu au primit patru ani de închisoare cu suspendare, iar Vica Ene şi Grigore Marinescu, trei ani, tot cu suspendare.

    Instanţa a dispus confiscarea mai multor imobile apaţinând inculpaţilor, printre care sediile posturilor de televiziune Antena şi cel al grupului de firme Grivco. Totodată, magistraţii de la Curtea de Apel Bucureşti au decis confiscarea de la Dan Voiculescu a penthouse-ul din Şoseaua Kisseleff, cu o valoare estimată de 250.000 de euro.

    De asemenea, trebuie să i se confişte lui Voiculescu suma de 3.515.756,4 dolari plus TVA aferent, ce reprezintă chiria pe care a încasat-o în baza contractului de închiriere a spaţiului Grivco de către Romtelecom. Pentru recuperarea acestei sume, instanţa a dispus confiscarea bunurilor mobile şi imobile şi a banilor din conturile firmelor la care Voiculescu figurează ca împuternicit, beneficiar real, asociat sau administrator, situate în ţară sau în străinătate.

    Instanţa a mai dispus, în cazul lui Voiculescu, confiscarea unor sume de bani pe care le are în conturi pâna la concurenţa sumei de 15 milioane de lei, la BRD, şi pâna la concurenţa sumei de cinci milioane de lei, la RBS Bank.

    De asemenea, pe lângă sumele reprezentând contravaloarea acţiunilor donate de Dan Voiculescu celor două fiice ale sale, de la acestea trebuie să fie confiscate şi sumele donate în urma închirierii spaţiului Grivco către Romtelecom.

    În cazul lui Dan Voiculescu, pentru două din dispoziţiile instanţei a fost desemnat pentru punerea în executare procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie: una legată de identificarea de bunuri mobile, imobile, conturi pentru aplicarea sechestrului asigurator (pentru confiscare specială) şi cealaltă privind aplicarea sechestrului asigurator (pentru confiscare extinsă).

    Procurorul şef al DNA, Codruţa Kovesi, a declarat, la Adevărul Live, că Direcţia a fost desemnată de instanţă să identifice şi să indisponibilizeze conturi şi imobile pentru recupereare prejudiciului din dosarul ICA, dar executarea o va face statul, prin Ministerul Finanţelor, Antena 3 nefiind parte în cauză.

    În acest context, Kovesi a spus că neagă categoric afirmaţia că Antena 3 este confiscată de DNA sau de orice altă instituţie a statului, întrucât Antena 3 nu a avut nicio calitate în acest proces, în care au fost condamnate definitiv mai multe persoane, printre care şi Dan Voiculescu.

    Codruţa Kovesi a subliniat că jurnaliştii de la Antena 3 nu au fost implicaţi în dosarul ICA şi nu s-a dispus de către instanţă, prin decizia definitivă, confiscarea unor bunuri de la aceştia, pentru recuperarea prejudiciului de aproximativ 60 de milioane de euro.

  • Guvernul vrea să amâne din nou, până în 2016, majorarea taxelor de proprietate intelectuală

    Executivul a elaborat un proiect de lege pentru suspendarea aplicării unor dispoziţuu ale OG 41/1998 privind taxele în domeniul protecţiei proprietăţii industriale şi regimul de utilizare a acestora.

    Potrivit unor surse oficiale, actul normativ stabileşte ca dispoziţiile privind majorarea taxelor să fie amânate până la 1 ianuarie 2016.

    Taxele de proprietate industrială sunt percepute persoanelor fizice şi juridice pentru protecţia proprietăţii industriale, respectiv invenţii, mărci şi indicaţii geografice, desene şi modele industriale, dar şi pentru menţinerea în vigoare a titlurilor de protecţie.

    Cuantumul taxelor poate fi actualizat anual, prin hotărâre de guvern, în funcţie de evoluţia cursului de schimb şi de inflaţie.

    Taxele de proprietate industrială au crescut cu 20% la începutul anului 2012, dar au fost reduse, în acelaşi an, la nivelul din 2006. Guvernul a decis, în 2012, printr-o ordonanţă de urgenţă, să menţină nivelul taxelor până în 2014.