Blog

  • Apărătorul săracilor în faţa cămătăriei

     Yunus a fost al treilea născut din 14 fraţi într-o familie de musulmani în satul Bathua din regiunea Hathazari, Chittagong din Bangladesh. Şi-a petrecut copilăria în satul natal, încurajat de tatăl lui, un bijutier de succes, să se educe. Cea mai mare influenţă a avut-o totuşi mama lui, care obişnuia să ajute orice sărac care îi bătea la uşă. În 1957, s-a înscris în cadrul departamentului de economie de la Universitatea Dhaka.

    După absolvire, Yunus a devenit asistent universitar în economie, iar apoi profesor lector de economie la colegiul din oraşul Chittagong. În acea perioadă, a pus pe picioare şi o afacere cu o fabrică de împachetat. În 1965 a obţinut o bursă de studiu în Statele Unite ale Americii. Astfel, în 1971  şi-a obţinut doctoratul  în economie în cadrul universităţii Vanderbilt pe tema dezvoltării economice. În timpul războiului de eliberare din Bangladesh (1971), Yunus a alcătuit un comitet şi a condus centrul de informaţii al ţării lui împreună cu alţi conaţionali din SUA, în scopul susţinerii eliberării.

    S-a întors acasă după război unde s-a angajat la Universitata Chittagong ca şef al departamentului de studii economice. Impresionat de foametea din  1974, a devenit din ce în ce ce mai implicat în proiecte de reducere a sărăciei şi a în-ceput un program de dezvoltare rurală. A propus o formă de guvernare la nivel de sate, dar aceasta a fost declarată ilegală şi neconstituţională. În 1976, în timpul unor vizite la gospodăriile sărace într-un sat din apropierea universităţii Chittagong, Yunus a observat că împrumuturile foarte mici ar putea să facă o diferenţă pentru o persoană săracă.

    Femeile din sat care făceau mobilă din bambus erau nevoite să facă împrumuturi cămătăreşti pentru a cumpăra materie primă, iar profitul lor era folosit pentru plata împrumutului. Băncile tradiţionale nu ar fi acordat împrumuturi mici din cauza riscului neplăţii. Ideea microcreditării era un model de afacere viabil din perspectiva lui Yunus. A împrumutat  27 de dolari americani pentru 42 de femei din satul respectiv, iar acestea au avut un profit de 0,02 dolari pentru fiecare împrumut. Câteva luni mai târziu, Yunus a reuşit să facă un împrumut de la banca Janata pentru a împrumuta la rândul lui săracii din satul respectiv. Instituţia fondată a continuat să se dezvolte şi să opereze cu împrumuturi de la alte bănci pentru proiectele lui.

    A ajuns astfel, până în 1982, la 28.000 de membri. În 1983, instituţia a început să funcţioneze ca bancă cu drepturi depline cu scopul împrumutării săracilor şi a fost numită Grameen Bank (Banca Satelor). Până în 2007, Grameen a împrumutat 6,38 miliarde de dolari pentru 7,4 milioane de clienţi. Succesul modelui de microfinanţare al băncii a inspirat eforturi asemănătoare în 100 de ţări în dezvoltare.  Muhammad Yunus a fost premiat în 2006 cu Premiul Nobel pentru Pace, împreună cu banca Grameen, pentru eforturile de dezvoltare economică şi socială.  A fost astfel primul om din Bangladesh care a primit un Nobel. Yunus a anunţat că va folosi o parte din cei 1,4 milioane de dolari primiţi ca premiu pentru construirea unei companii care să producă mâncare ieftină, puternic nutrivită pentru săraci, iar restul spre un spital de oftalmologie pentru săraci.

    Profesorul Yunus a fost numit în decembrie de revista Fortune drept unul dintre cei mai mari 12 antreprenori ai erei contemporane. A primit 50 de doctorate onorifice de la universităţi din Argentina, Australia, Bangladesh, Belgia, Canada, Costa Rica, India, Italia, Japonia, Coreea, Liban, Malayesia, Rusia, Africa de Sud, Spania, Thailanda, Turcia, Anglia, SUA şi Peru. În 2011, Guvernul din Bangladesh l-a îndepărtat din funcţia de conducere a Grameen Bank, din motivul vârstei înaintate – 73 de ani. Se bănuieşte că înlăturarea lui a fost motivată politic.
     

  • STUDIU DE CAZ: Simbioză pentru energie

    CONTEXTUL: Şi piaţa construcţiilor, în care este prezentă Baupartner, dar şi cea a preparatelor din carne, în care activează CrisTim, s-au contractat pe parcursul ultimilor ani. Nevoia de a reduce costurile (în cazul CrisTim) şi de a extinde zona de activitate (Baupartner) au fost punctele de plecare ale acestui proiect. În România nu exista o staţie de producere a energiei regenerabile în cogenerare din biogaz, deşi la nivel european există aproximativ 10.000 de staţii, cu o capacitate de producţie de 5.000 de MW.

    DECIZIA: Construirea primei staţii de producere a energiei regenerabile în cogenerare din biogaz în urma unei colaborări între Genesis Partner (formată din compania autohtonă de construcţii Baupartner şi firma suedeză Vireo Energy) şi producătorul de mezeluri CrisTim.

    EFECTELE: CrisTim îşi va reduce costurile pentru 30-40% din energia termică: aburul tehnologic furnizat de centrală este mai ieftin cu 25%. Centrala va asigura aprovizionarea constantă cu gaz pentru menţinerea producţiei la un nivel constant. 10-20% din reziduurile de la fabrică, altfel ajunse la groapa de gunoi, vor fi folosite pentru alimentarea staţiei. Investitorii vor obţine circa 25.000 de certificate verzi într-un an, echivalentul a aproximativ un million de euro; conform acestei scheme, investiţia în staţie se va amortiza în aproximativ opt ani.



    IN URMĂ CU O SĂPTĂMÂNĂ AM AVUT O PANĂ DE GAZE DE ŞASE ORE, care ne-ar fi afectat producţia de salamuri crude-uscate dacă nu am fi avut această alternativă„, explică Radu Timiş, CEO-ul liderului pe piaţa de mezeluri, CrisTim, unul dintre avantajele staţiei de producere a energiei regenerabile în cogenerare din biogaz. Staţia a fost inaugurată săptămâna trecută în Filipeştii de Pădure (Prahova), în apropierea fabricii de mezeluri, devenită unicul beneficiar al resurselor de energie termică de 1,2 MW/h furnizaţi de staţie. Energia electrică va fi livrată în sistemul naţional.

    Proiectul a fost finanţat cu cinci milioane de euro de consorţiul Genesis Biopartner, format din firma românească Baupartner şi din firma suedeză Vireo Energy. Radu Timiş este cel care a pus localitatea Filipeştii de Pădure – aflată la mai puţin de 100 de km de Bucureşti şi circa 30 de km de Ploieşti şi considerată în urmă cu 16 ani zonă defavorizată – pe harta afacerilor de zeci de milioane de euro. „La început eram văzuţi ca nişte haiduci de autorităţi, din cauza unor beneficii ca absenţa impozitului pe profit şi reducerea taxelor vamale„.

    Cu 50 de angajaţi la început şi promisiunea de a ajunge la 1.000, reprezentanţii CrisTim erau priviţi cu neîncredere. Între timp, compania a ajuns la afaceri de aproximativ 70 de milioane de euro în 2012 şi la aproximativ 2.000 de angajaţi care lucrează fie în fabrică, în cadrul firmei de construcţii sau în reţeaua de retail operată de CrisTim.

    Şi acestea sunt argumentele care l-au determinat, în urmă cu un an şi jumătate, pe  Michael Dietrich, CEO al companiei de construcţii Baupartner, cu o cifră de afaceri de 45 de milioane de euro în 2012, să îl aleagă drept partener în proiectul de construcţie a centralei de cogenerare din apropierea fabricii. Iniţial, cele două companii urmau să facă un parteneriat pentru finanţare, într-un raport de 50%-50%, dar între timp Timiş a renunţat la poziţia de investitor fiindcă „a venit criza, iar băncile nu au fost prietenoase„, spune el.
     

  • Cluj: Şapte pădurari daţi afară, alţi nouă cercetaţi, după controale privind tăieri ilegale de lemn

     Directorul Direcţiei Silvice Cluj, Dorel Oros, a declarat, joi, într-o întâlnire cu primarii din judeţ, organizată la Prefectura Cluj, că notele de constatare ale controalelor privind tăierile ilegale de lemn din judeţul Cluj se găsesc la Regia Naţională a Pădurilor şi urmează să fie vizate de directorul general al instituţiei.

    “Notele de constatare ale controalelor privind tăierile ilegale de lemn din judeţul Cluj se găsesc la Regia Naţională a Pădurilor şi urmează să fie vizate de directorul general, după care măsurile dispuse vor fi aplicate asupra vinovaţilor, respectând procedurile legale. Acei salariaţi care sunt şi vor fi găsiţi vinovaţi vor intra în comisiile de disciplină. Până acum s-au luat mai multe măsuri disciplinare. Astfel, la ora actuală au trecut de comisiile de disciplină şapte pădurari, cărora li s-au desfăcut contractele de muncă – doi de la Ocolul Silvic Turda, doi la Someşul Rece şi trei la Beliş. Mai sunt nouă pădurari în diferite faze la comisiile de disciplină cu propunerea mea pentru desfacerea contractelor de muncă”, a spus Oros.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ginerele lui Bill Clinton vrea să investească la banca elenă Eurobank

     Conducerea Eurobank a contactat mai multe fonduri străine de investiţii în perspectiva privatizării parţiale a Eurobank în toamnă, când statul va vinde o participaţie de 25%, scrie cotidianul elen To Vima, citând directori din sectorul bancar.

    Statul elen a preluat 93,6% din acţiunile Eurobank, parte a recapitalizării băncilor elene după pierderile mari înregistrate din participarea la procesul de ştergere a peste 100 de miliarde de euro din datoria statului elen. Eurobank este singura dintre cele mai mari patru bănci din Grecia care nu a reuşit să atragă capital privat suficient în procesul de recapitalizare pentru a evita preluarea managementului de către stat. Conducerea Eurobank şi reprezentanţii statului elen au afirmat că vizează o revenire cât mai rapidă a băncii sub control privat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BCR: Moody’s a redus ratingurile fără acces la informaţii detaliate privind performanţele băncii

     Ratingul pentru depozitele pe termen lung al BCR a fost retrogradat miercuri de către Moody’s de la nivelul Ba1 la Ba3, după ce agenţia a revizuit ratingul pentru soliditate financiară BCA (baseline credit assessment) de la b1 la b3. Moody’s a confirmat ratingul de soliditate financiară individuală BFSR la nivelul E+. Acest calificativ şi cel pentru depozitele pe termen lung au perspectivă negativă.

    “Moody’s alocă aceste ratinguri în mod nesolicitat (fără cerere din partea băncii), pe baza informaţiilor din domeniul public, fără a avea acces la conducerea băncii şi la informaţii detaliate privind performanţa băncii, progresul actual ori iniţiative anticipative de afaceri. În acelaşi timp, considerăm că acţiunea de rating se bazează mai degrabă pe câteva tendinţe economice, de piaţă şi financiare din perioada deja scursă, din care mai multe, dacă nu majoritatea s-au inversat în mod semnificativ sau sunt în proces de îmbunătăţire în prezent”, a precizat banca.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Nokia a vândut în trimestrul al doilea cele mai puţine telefoane din ultimii opt ani

     Rezultatul înregistrat de Nokia în trimestrul al doilea este cel mai slab începând cu trimestrul al doilea din 2005, când grupul a vândut 60,8 milioane de telefoane.

    Analiştii consultaţi se aşteptau la vânzări de 63,5 milioane de unităţi.

    Vânzările de smartphone-uri au crescut de la 6,1 milioane de unităţi în trimestrul al doilea al anului trecut la 7,4 milioane în acest an, în timp ce analiştii anticipau 8,1 milioane de unităţi. Livrările de telefoane mobile clasice, mai ieftine, au scăzut de la 73,5 milioane anul trecut la 53,7 milioane.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Romgaz va produce electricitate din gazele care nu pot fi introduse în reţeaua naţională

     “O investiţie importantă a companiei a fost finalizată la Cojocna, judeţul Cluj, unde va fi pus în producţie grupul de sonde în scopul valorificării gazelor naturale în alt mod decât cel tradiţional, prin alimentarea a două grupuri electrice cu puteri de 1,4 MW”, potrivit unui comunicat.

    Costurile de producţie a electricităţii în astfel de unităţi sunt reduse. Energia electrică va fi comercializată pe piaţa centralizată a contractelor bilaterale, administrată de bursa de energie electrică OPCOM.

    Compania, controlată de Ministerul Economiei, a devenit producător de electricitate în luna ianuarie a acestui an, când a preluat de la Termoelectrica o termocentrală situată în Iernut, judeţul Mureş, în contul unor datorii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce nu au funcţionat cum trebuie serviciile telecom în 2012

     ANCOM a realizat, pentru al doilea an consecutiv, un studiu privind incidentele cu impact semnificativ asupra securităţii si integrităţii reelelor şi serviciilor de comunicaţii electronice, aplicând furnizorilor un chestionar care a urmărit cuantificarea şi evaluarea acelor incidente care au afectat un număr mai mare de 5.000 de conexiuni timp de cel puţin o oră pe parcursul anului 2012. Studiul a inclus 44 de furnizori de reţele şi servicii de comunicaţii electronice, totalizând peste 90% din piaţa de comunicatii electronice, în funcţie de veniturile înregistrate în anul 2012.

    Furnizorii chestionaţi au raportat un număr total de 165 de incidente care au afectat securitatea şi integritatea reţelelor şi serviciilor de comunicaţii electronice în 2012. Dintre acestea, 60% au fost determinate de cauze externe, precum lucrări de construcţie şi întreruperi în furnizarea energiei electrice, fenomene naturale sau furturi de cabluri, iar restul au avut cauze interne furnizorilor de comunicaţii (defecţiuni ale echipamentelor, erori de software, erori umane).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta felicită IMM-urile că supravieţuiesc în pofida “eforturilor făcute fără voie” de către guverne

     “Mă gândeam că ar trebui să încep cu o glumă amară, dar sper totuşi să vedeţi partea plăcută din ea: vă felicit că, în ciuda eforturilor guvernelor, încă mai supravieţuiţi. Sunteţi extrem de rezistenţi şi toate guvernele din ultimul timp cred că au făcut fără voie, nu cu voie, toate eforturile ca dumneavoastră să nu mai existaţi. Când văd aceste cifre, că au rezistat companiile, unele chiar s-au dezvoltat, e un semn bun. Nu înseamnă că pornim ca înainte de ’89, adică mai merge, mai puteţi rezista la nişte taxe, impozite şi controale”, le-a spus primul-ministru participanţilor la un eveniment în cadrul căruia s-a lansat Carta albă a Intreprinderilor Mici şi Mijlocii (IMM).

    În acest context, şeful Guvernului a precizat că restructurarea ANAF are ca obiectiv diminuarea marii evaziuni fiscale şi controlul nejustificat al societăţilor care plătesc taxe şi impozite cu regularitate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • DISPONIBILIZĂRI la Poştă: 3.650 de salariaţi, 11% din personal, vor rămâne fără loc de muncă începând cu luna septembrie

     La finele anului trecut, Poşta avea 32.887 salariaţi.

    “Începând cu luna septembrie 2013, din cadrul Poştei Române vor fi disponibilizaşi 3.650 de angajaţi, pe baza unui set de criterii stabilite de comun acord cu Sindicatul Lucrătorilor Poştali din România. Aceste criterii sunt construite pe baza evaluării competenţei profesionale, abaterilor disciplinare cât şi a opţiunii individuale. Procesul de disponibilizare va fi aplicat fără să fie afectată derularea normală a activităţilor Poştei Române la nivel naţional”, se arată într-un comunicat al Poştei.

    Anunţul survine unei întâlniri de lucru care a avut loc joi la sediul Ministerului pentru Societatea Informaţională (MSI), la care au participat preşedintele Consiliului de Administraţie Companiei Naţionale Poşta Română (CNPR), conducerea executivă a operatorului, reprezentanţiai MSI şi conducerea Sindicatul Lucrătorilor Poştali din România

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro