BusinessMagazin

Blog

  • Mesajul lui Simonis pentru suedezii care nu vor România în Schengen: Noi am ratificat tratatul de aderare la NATO

    România a fost între primele ţări careau ratificat aderarea Suediei la NATO, le spune social-democratul Alfred Simonis social-democraţilor suedezi care se opun aderării ţării noastre la Spaţiul Schengen.

    România are de convins, mai nou, nu doar Ţările de Jos (Olanda), ci aparent şi Suedia să o accepte în Spaţiul Schengen. Guvernul suedez minoritar e susţinut în Parlament inclusiv de social-democraţi, care s-ar opune aderării României la zona europeană de liberă circulaţie.

    Liderul deputaţilor social-democraţi, Alfred Simonis, spune la RFI că „România a fost una din primele ţări care au ratificat tratatul de aderare a Suediei la NATO”.

    În cazul Ţărilor de Jos, PSD a cerut USR şi REPER să-şi convingă colegii din grupul Renew Europe să susţină aderarea României la Schengen. În cazul Suediei, însă, este voba chiar de colegii PSD din familia socialistă europeană.

    Întrebat ce demersuri va face PSD, liderul deputaţilor social-democraţi, Alfred Simonis, a răspuns: „Am cerut de fiecare dată şi USR-ului şi celorlalte partide parlamentare să facă tot ceea ce ţine pentru a ajuta România în acest demers, în mod special, dar în orice alt demers care implică un parcurs european. Facem tot ceea ce ţine de noi şi pe lângă zona de diplomaţie, trebuie să facem fiecare dintre noi ceea ce putem pentru a convinge toate statele care se opun sau se mai opun să accepte integrarea României în Spaţiul Schengen”.

    Liderul deputaţilor PSD aminteşte că „România a fost una din primele state care au ratificat tratatul de aderare la NATO al Finlandei şi al Suediei, în vacanţă parlamentară ne-am adunat cu toţii, la propunerea PSD, e adevărat şi am votat acel acord de ratificare, cred că al doilea sau al treilea stat membru NATO care a făcut asta. Cred că dincolo de interesele politice locale, naţionale, jocuri în interiorul fiecărei ţări, important este parcursul european, parcursul euroatlantic şi cred că trebuie să căutăm în această perioadă ceea ce ne uneşte, nu ceea ce ne desparte, pe toţi şi din politica internă şi familiile politice europene”.

  • Ce spune ministrul Muncii, Marius Budăi, despre majorarea diferenţiată a pensiilor

    „În momente de criză, şi manualul spune că trebuie să ai grijă de populaţia care se încadrează în aceste categorii vulenerabile”, spune ministrul Muncii, Marius Budăi, despre majorarea diferenţiată a pensiilor.

    „Noi am discutat şi am avut o propunere de majorare de cel puţin 10%, am discutat în ultimul timp despre o anvelopă bugetară de 15%, cu majorare a punctului de pensie pentru toată lumea şi o majorare diferenţiată, adică acordare de sprijin pentru categoriile vulnerabile. Credem foarte mult în această măsură, pentru că în momente de criză şi manualul spune că trebuie să ai grijă de populaţia care se încadrează în aceste categorii vulenerabile”, a spus Marius Budăi.

    Ministrul Muncii a evitat să se pronunţecu privire la ajutorul acordat celor cu pensii mici: „Sunt multe variante pe masă. Luăm decizia în coaliţie şi transparent voi comunica şi vor comunica liderii coaliţiei”..

    „Discuţiile sunt pe final în coaliţie, suntem pe final cu construcţia bugetului şi imediat într-o săptămână, o săptămână şi jumătate avem decizia finală”, conchide Budăi.

    Mărirea eşalonată a punctului de pensie este neconstituţională, spunea, luni, premierul Nicolae Ciucă. Declaraţia sa a venit după ce liderul PSD, Marcel Ciolacu, a cerut duminică seara o majorare diferenţiată a pensiilor.

  • Ce spune Budăi, despre salariul minim de 3.000 de lei

    Ministrul Muncii, Marius Budăi, spune că intenţia sa este ca majorarea salariului brut minim pe economie la 3.000 de lei să fie introdusă cu data de 1 ianuarie 2023: „Sperăm să avem şi o decizie pentru a putea trece la etapa următoare şi anume testul IMM şi transparenţa decizională”.

    „Cred foarte mult în dialogul social. (..) Mâine (miercuri-n.r.), în Consiliul Tripartid avem ca unic subiect salariul minim brut garantat în plată. Sperăm să avem şi o decizie pentru a putea trece la etapa următoare şi anume testul IMM şi transparenţa decizională”, a spus ministrul Muncii, despre majorarea salariului minim de la 1 ianuarie la 3.000 de lei.

    El aminteşte că de la jumătatea anului 2022 a fost introdusă posibilitatea ca firmele să majoreze salariul minim cu 200 de lei, statul nu percepe nicio taxă.

    „Până acum a fost la decizia angajatorului, acum ne dorim să o introducem în cei 3.000 de lei şi să continuăm această practică şi anume să nu îi taxăm”, a mai spus Budăi.

    Întrebat dacă este posibilă introducerea unui nou prag de 200 de lei fără a fi impozitaţi, Budăi a afirmat: „Când porneşti un dialog, iei în calcul toate variantele. (..) Toate variantele sunt pe masă, însă noi ne dorim ca acest salariul minim să intre în vigoare de la 1 ianuarie”.

  • Cele mai mari naţiuni cu păduri tropicale formează o alianţă pentru salvarea junglei

    Reuters a relatat în august că Luiz Inacio Lula da Silva, ales preşedinte al Braziliei la sfârşitul lunii octombrie, va încerca să încheie un parteneriat cu celelalte două mari naţiuni cu păduri tropicale pentru a face presiuni asupra lumii bogate să finanţeze conservarea pădurilor.

    Distrugerea rapidă a pădurilor tropicale, care, prin vegetaţia lor densă, servesc drept rezervoare de carbon, duce la eliberarea de dioxid de carbon care încălzeşte planeta, punând în pericol obiectivele climatice globale. Refacerea junglei defrişate anterior are avantajul de a elimina gazele cu efect de seră deja prezente în atmosferă.

    Reprezentanţii celor trei ţări, care reprezintă 52% din pădurile tropicale din lume, au semnat declaraţia comună în cadrul discuţiilor din Indonezia, înaintea reuniunii G20 care începe marţi.

    În acord, alianţa a declarat că ţările ar trebui să fie plătite pentru reducerea defrişărilor şi menţinerea pădurilor.

    De asemenea, ţările vor depune eforturi pentru a negocia “un nou mecanism de finanţare durabilă” pentru a ajuta statele în curs de dezvoltare să îşi păstreze biodiversitatea, precum şi pentru a creşte finanţarea prin intermediul programului REDD+ al Naţiunilor Unite pentru reducerea defrişărilor.

    Discuţiile G20 coincid cu a doua şi ultima săptămână a summitului COP27 al Naţiunilor Unite privind clima, din Egipt, unde consilierul de mediu al lui Lula, Izabella Teixeira, a declarat că Brazilia va încerca să obţină implicarea altor ţări din bazinul amazonian, care se întinde pe teritoriul a nouă naţiuni.

  • Cum plănuieşte o afacere care este prezentă şi în România să devină lider mondial în domeniul în care activează. Fondatorul companiei spune care este arma lor secretă

    Au trecut doi ani de când Superbet Group a depăşit statutul de unicorn, după achiziţia în 2021 a Napoleon Sports & Casino, a treia companie ca dimensiune din piaţa de pariuri sportive din Belgia. Superbet nu se opreşte însă „din galop”, iar investiţiile planificate pentru perioada următoare au în vedere atingerea unui obiectiv cel puţin la fel de ambiţios, după cum povesteşte Sacha Dragic, Executive Chairman al Superbet Group.

    Planurile de viitor sunt centrate pe adaptare şi integrare de tehnologii care vor modela viitorul”, trasează, în câteva cuvinte, principalele direcţii actuale de concentrare ale Superbet Group Sacha Dragic, fondator şi Executive Chairman al acestuia. Adaptarea continuă la tehnologie a făcut parte din ADN-ul businessului înfiinţat de familia Dragic în 2008, devenit ulterior liderul pieţei de pariuri sportive din România şi care s-a dezvoltat ulterior şi la nivel internaţional, atât cu operaţiuni în retail, cât şi în online. Între acţionarii companiei se află şi gigantul american Blackstone Inc., cel mai mare fond de investiţii din lume, care a realizat, în 2019, o investiţie strategică minoritară în valoare de 175 milioane euro.

    Dezvoltarea Superbet nu e nici pe departe de a se fi încheiat, având în vedere următorul obiectiv fixat: „Ne-am propus să devenim liderul global al industriei de gaming – iar dezvoltarea şi perfecţionarea propriei tehnologii va fi elementul diferenţiator în acest sens”. Doar în ultimii patru ani, valoarea investiţiilor alocate în  platforma tehnologică a ajuns la 150 de milioane de euro, iar planul de investiţii în această direcţie continuă: „Vom aloca 100 de milioane de euro pentru următorii aproximativ doi – trei ani”.

    Mai concret, Sacha Dragic menţionează lansarea recentă a unei companii de tehnologie în cadrul grupului: „În exclusivitate, vă pot anunţa lansarea chiar luna aceasta a companiei de tehnologie Happening. Este noua divizie de tehnologie a acestuia şi un pas foarte curajos în ceea ce priveşte libertatea pe care managementul o oferă echipelor noastre care inovează. Totodată, este o decizie luată anticipând dinamica şi tendinţele manifestate în mediul global de business”.

    El observă cum transformările digitale pe care le aduc după sine tehnologiile din sfera AI (Artificial Intelligence), IoT (Internet of Things), blockchain sau metaverse, pot fi profund disruptive în industriile unde companiile rămân vulnerabile în faţa procesului de digitalizare. Dragic menţionează şi concluziile unui studiu publicat de McKinsey Digital în primăvara anului curent,  „Noul avantaj digital: regândirea strategiei în era post-pandemică”, din care reiese că numeroase companii dezvoltă instrumente digitale ce le vor reforma întregul model de business, iar investiţiile în tehnologie sunt privite ca un diferenţiator strategic esenţial.

    „Din acelaşi raport reiese că organizaţiile care vor performa tehnologic vor genera un efect disruptiv, în urma căruia vor putea ajunge lideri ai industriilor în care activează. Anticipând toate acestea, am decis să dezvoltăm capacitatea de a inova in-house. Doar aşa putem rămâne agili, când va fi nevoie de schimbări sau upgrade-uri pe care să le corelăm în detaliu cu necesităţile businessului. Inovaţia va fi vectorul principal prin care platforma noastră tehnologică, dezvoltată de echipele Happening, va materializa viziunea fondatorilor şi a managementului – globalizarea succesului Superbet.”

    Şi mărimea echipei implicate în dezvoltarea acestor obiective este pe măsura ambiţiilor conducerii grupului. În tot grupul lucrează aproximativ 4.500 de angajaţi, dintre care 500 în zona de tehnologie.  Urmează însă să deschidă alte 150 de poziţii în această divizie a grupului. „Este important de menţionat faptul că echipele de management din zona de tehnologie şi product development primesc libertatea de a face ceea ce cred că este cel mai bine pentru a genera noi oportunităţi pe piaţa locală şi globală. La acest nivel, este nevoie de motivaţie puternică, iar cheia, cred, este să combini componenta financiară cu viziunea acţionarilor de a construi ceva foarte ambiţios. Ai un nucleu de 40 – 50 de oameni cheie în organizaţie, care mentorează echipe întregi şi pe care îi angrenezi ca în cinci ani să transforme compania actuală într-un business de zece ori mai mare”, descrie Dragic una dintre filosofiile referitoare la managementul grupului.

    O perspectivă interesantă în ceea ce priveşte recrutarea în perioada următoare ţine şi de reorientarea nucleului de oameni tech ai firmei: „Dacă în Marea Britanie, în birourile din Londra şi Leeds, echipa Superbet are 50 de angajaţi pe zona de tehnologie, iar în Zagreb echipa tech ajunge chiar la 250 de oameni, în România, principala piaţă a grupului, Superbet are aproximativ 100 de «tech people». Dar acest lucru se va schimba, în curând, fiind vizată o creştere consistentă a numărului de specialişti. Vrem să ne creştem echipa locală, ne uităm spre Cluj şi către alte câteva oraşe din ţară. Principalul punct de atracţie este că vor lucra pentru un produs global, care dorim să ajungă să fie disponibil în 50 de ţări”. Compania l-a recrutat recent pe  britanicul Shaun Conning în rolul de Chief People Officer (anterior, el a deţinut funcţia de Chief People Office pentru DAZN Group, cea mai mare platformă globală de entertainment din domeniul sportului, n.red.). Potrivit lui Sacha Dragic, rolul său va fi ca, alături de echipa de experţi în resurse umane pe care îi au în cadrul organizaţiei, să dezvolte o strategie conformă cu viziunea lor de creştere globală. „Printre obiectivele principale din acest punct de vedere se află: consolidarea elementelor de cultură organizaţională, dezvoltarea şi diversificarea programelor de formare, precum şi atragerea talentelor care se potrivesc cel mai bine cu obiectivele acestui business”.

    Superbet Group a încheiat anul 2021 cu o cifră de afaceri, la nivel de grup, de aproximativ 600 milioane de euro, iar perspectivele lui Sacha Dragic sunt optimiste şi pentru anul în curs: „Pentru anul 2022, previzionăm o creştere cu 25-30% a cifrei de afaceri, pe fondul extinderii în noi pieţe şi al creşterii puternice a businessului online la nivel local şi internaţional”.

    O altă sursă promiţătoare de creştere exponenţială se regăseşte, de altfel, în integrarea unor categorii noi de tehnologie care să poată asigura linii suplimentare de venituri, care pot funcţiona, foarte bine, pe lângă cele deja existente. „Pe lângă Happening, am creat şi o divizie de capital de risc, Superbet Ventures, care identifică ţinte de achiziţii al căror model de operare se află la intersecţia dintre tehnologie şi diverse sporturi. În următorii aproximativ 10 ani, veniturile vor continua să fie asigurate de retail şi online, dar peste un deceniu estimăm că vor exista şi alte linii de business care vor avea capacitatea de a genera profit”, explică Dragic. Divizia de venture capital este condusă de Paul Neagoe (ex-OLX Group şi McKinsey), împreună cu Joe Bryan (ex Morgan Stanley şi UBS). „Întregul demers, la care am lucrat împreună cu Johnny Hartnett, CEO al Superbet Group, reprezintă o călătorie de cunoaştere a unor modele noi de business, presupune gestionarea corectă a mecanismelor de evaluare a riscurilor şi implică gândire în perspectivă, pentru a putea construi o imagine despre cum va arăta succesul, în viitor. Concret, privind din modul în care se poziţionează Superbet, aş spune că divizia de capital de risc va fi un succes dacă, în deceniul următor, va genera cel puţin o nouă linie de venituri.”   ■

     

    3 întrebări pentru Sacha Dragic

    1. Cum vă diferenţiaţi în ceea ce priveşte recrutarea de oameni în roluri DIn zona de tehnologie, având în vedere competiţia acerbă din piaţa românească de IT? Pentru a pregăti şi asigura viitorul unui business deja prezent în 10 ţări, prin operaţiuni sau huburi de tehnologie, şi care se află într-o cursă constantă a extinderii pe noi pieţe, ai nevoie de o echipă solidă de profesionişti, dublată de o abordare curajoasă când vine vorba de a atrage talente. Împreună cu CEO-ul Superbet, Johnny Hartnett, încercăm să găsim echilibrul corect între colegii care vin din structuri foarte agile şi cei care au experienţa de a lucra în sisteme mari, încercând să fim mai bine organizaţi fără a deveni prea birocratici. Suntem încă o companie tânără şi profitabilă, ne permitem să experimentăm. Am achiziţionat multiple companii în ultimii cinci ani şi majoritatea fondatorilor lor sunt încă în grupul Superbet, ceea ce conferă o dinamică antreprenorială strategiei noastre. În cazul meu, principalul argument când angajez „top people” poate părea unora prea îndrăzneţ. Dar îi întreb, dacă firme precum Zara, care a pornit într-un mic oraş din Spania sau Ikea, care provine dintr-un orăşel din sudul Suediei, au reuşit să devină lideri în domeniul lor, ce ne împiedică pe noi să devenim lideri globali, cu un business pornit din Bucureşti? Suntem deja în primele 20 de companii la nivel mondial în industria noastră, iar acum 10 ani nu eram nici în top 500. Intenţia noastră asumată este ca în următorii cinci ani să ajungem în top trei. Prin urmare, de ce nu te-ai alătura echipei noastre? Până acum consider că am fost convingător, deoarece am atras în Superbet deja lideri executivi şi talente din Google, Amazon, McKinsey, Mars, OLX, Adobe sau Bitdefender. 

    2. Care este viziunea dvs. asupra Grupului Superbet ‒ unde vreţi să duceţi businessul şi în cât timp credeţi că veţi ajunge acolo? În ultimii patru ani am decis să merg constant în Silicon Valley, pentru a descoperi cele mai noi tendinţe în sfera de business digital. De altfel, aici am şi găsit şi atras în boardul grupului inclusiv noi membri. Este un mediu în care am învăţat lecţii importante. Partea bună despre Silicon Valley este că a rămas locul de referinţă în materie de produse de tehnologie, partea mai puţin bună este că activitatea în domeniul capitalului de risc a devenit o industrie şi s-a dezvoltat un portret robot al fondatorilor visaţi de către investitori. Dacă nu te suprapui pe acest portret, nu reuşeşti să le obţii finanţarea.  Din acest punct de vedere, perspectiva mea este uşor diferită. Iniţial, am investit în afaceri care arătau promiţătoare încă de la prima vedere. Între timp, am început să construim verticale care mi se par mai interesante în perspectivă. În toată această ecuaţie, consider că profilul antreprenorilor face diferenţa, de aceea îi căutăm pe cei atipici, care au  o viziune foarte curajoasă şi ambiţii pe măsură. Discutăm cu cei care ar atrage greu finanţare deoarece nu se încadrează în nişte tipare, dar despre care noi considerăm că au acele caracteristici care, mai devreme sau mai târziu, le vor aduce succes. În urma unei discuţii de o oră cu un antreprenor, îmi pot da seama, în bună măsură, dacă merită sau nu susţinut.

    2. Ce investiţii v-aţi propus să mai faceţi, în afara grupului Superbet? Îmi împart timpul între dezvoltarea unei strategii care va impulsiona procesul de scalare a businessului şi investiţiile pe care le fac prin entităţile din cadrul unei noi structuri de tip „family office”. Am o echipă cu care lucrez îndeaproape. În acest moment, suntem încă în faza de evaluare pentru a identifica cel mai potrivit vehicul de finanţare pentru a susţine viziunea de creşterea accelerată a grupului, aceea de a a deveni lider global prin intermediul investiţiilor în tehnologie şi inovaţie. Entitatea de „family office”, unde este implicat şi fiul meu, Ştefan Dragic, are mai multe linii de acţiune. Prefer în continuare afacerile care pornesc ca un business clasic, cum a fost şi Superbet, pentru că modelul acesta te forţează să ţinteşti un nivel de profitabilitate pozitivă încă din primii ani. Firma de venture capital D Moonshots, prin care fac aceste investiţii, a ajuns deja la un portofoliu de aproximativ 20 de start-up-uri. Unele presupun creare de hardware, ceea ce necesită timp. Nu urmărim ieşiri rapide, suntem dispuşi să participăm până la 5 – 10 ani într-un proiect, dacă simţim că efortul va fi răsplătit. Dacă câteva dintre start-up-urile în care investim acum vor face parte, în câţiva ani, din ecosisteme de business locale, vom fi foarte mulţumiţi.

  • Curiosul caz al monedelor stabile. Ce rol au aşa numitele „stablecoins” în ecosistemul crypto şi cum ar putea fi ele reglementate de legislaţia europeană cunoscută drept MiCA

    Aşa-numitele monede digitale stabile (stablecoins) sunt de câţiva ani o realitate la nivelul pieţei crypto, această clasă de active digitale înregistrând o capitalizare de piaţă de aproape 150 de miliarde de dolari şi volume de circa 180 de miliarde de dolari în doar 24 de ore, la momentul realizării articolului. Totuşi, acestea sunt de mai multe tipuri, iar anul 2022 a adus şi prăbuşirea zgomotoasă a monedei stabile din ecosistemul Terra LUNA, care a şters o capitalizare de 60 de miliarde de dolari în doar câteva zile. BUSINESS Magazin a discutat cu mai mulţi antreprenori şi manageri din piaţă pentru a afla care este viitorul acestei clase de active.

    „Vreau să vă gândiţi la următorul lucru: MiCA va permite doar băncilor şi instituţiilor de e-money să lanseze stablecoin în Uniunea Europeană”, a declarat Augustin Dobre, CEO al companiei Capital Financial Services, care operează sub brandul Twispay, în cadrul discursului susţinut cu ocazia evenimentului X Day, organizat la Paris de către MultiversX, fosta Elrond Network, în perioada 3-5 noiembrie.

    Capital Financial Services este prima companie din România care a obţinut o licenţă de e-money de la Banca Naţională a României (BNR), încă din 2013. Mai exact, compania este prima instituţie emitentă de monedă electronică reglementată de banca centrală locală, ceea ce înseamnă că se supune aceloraşi reguli şi verificări precum o bancă.

    MiCA este un acronim pentru Markets in Crypto Assets Regulation şi se referă la cadrul de reglementare pe care îl pregăteşte Uniunea Europeană pentru piaţa activelor digitale, cadru ce va stabili reguli într-o piaţă de altfel puţin reglementată, în care nu există suficiente mecanisme pentru protejarea intereselor investitorilor în faţa unor evenimente neprevăzute sau în faţa actorilor rău intenţionaţi.

    „Noi, ca instituţie emitentă de monedă electronică, putem să emitem un stablecoin. Noi şi băncile, conform MiCA. Aceasta este propunerea actuală, ca numai băncile şi emitenţii de monedă electronică să poată emite stablecoins, ceea ce mi se pare destul de logic pentru că noi suntem auditaţi când vine vorba de partea de protejare de monedă”, a adăugat Dobre.

    Propunerea care vine odată cu MiCA este privită cu încredere de mai mulţi jucători din piaţă, care consideră că băncile şi instituţiile emitente de monedă electronică se supun deja reglementărilor necesare pentru a oferi siguranţă investitorilor.

    „Eu privesc bine această idee. Tokero nu are nici cea mai mică problemă cu genul acesta de reglementări, nu mi se pare un lucru atât de greşit pentru că în continuare este nevoie de asta. Aici nu este o junglă şi dacă cineva emite un stablecoin care ia amploare foarte mare şi se întâmplă ca la Terra LUNA oamenii nu au niciun fel de acoperire şi cred că investitorii din zona crypto trebuie să aibă tot mai multă protecţie, protecţie care dă încredere zonei crypto”, a explicat Marius Morra, cofondator şi CEO al Tokero, un exchange crypto românesc evaluat la 15 milioane de euro.

    Înainte de a intra mai mult în detalii despre cum ar trebui să arate viitorul acestei clase de active sau care ar trebui să fie emitenţii, cred că este important să înţelegem ce sunt de fapt aceste monede digitale stabile şi care este rolul lor.

    Ce înseamnă stablecoin

    Monedele digitale stabile există deja de câţiva ani în ecosistemul crypto, iar la momentul redactării articolului datele de pe platforma CoinMarketCap – care agregă informaţii de pe mai mult exchange-uri – arată o capitalizare totală de aproape 150 de milliarde de dolari pentru această clasă de active, respective volume de circa 180 de miliarde de dolari în doar 24 de ore.

    „Monedele stabile pot fi de două feluri, adică centralizate şi descentralizate. Ambele au ca scop păstrarea în permanenţă a parităţii cu o monedă fiduciară, însă reuşesc acest lucru prin modalităţi diferite. Majoritatea stablecoinurilor au ca etalon dolarul american (ex: USDT, USDC), dar pot avea acoperire şi în alte monede fiduciare ca euro (ex: EUROC) sau chiar şi în aur (ex: PAXG)”, a detaliat Paul Achim, analist şi trader în piaţa activelor digitale.

    Cea mai mare monedă digitală stabilă este USDT (Tether), cu o capitalizare de piaţă de peste 69,5 miliarde de dolari, urmată de USDC (USD Coin), cu o capitalizare de 42,8 miliarde de dolari, respectiv BUSD (Binance USD), cu o capitalizare de 22,7 miliarde de dolari.

    Investitorii din piaţa crypto utilizează în mod constant astfel de monede digitale stabile atunci când nu vor să îşi schimbe activele digitale în monedă fiduciară, ci vor să rămână cu banii în crypto, fără a fi afectaţi de volatilitate.

     Pentru un investitor care face trading timpii care fac diferenţa pot fi chiar şi de câteva zeci de secunde sau de câteva minute în contextual volatilităţii ridicate din piaţa crypto, ceea ce înseamnă că nu este sustenabil să facă de fiecare dată schimbul între o poziţie crypto şi o monedă fiduciară, mai ales dacă sunt luate în calcul şi costurile de tranzacţionare.

    Cele mai populare monede digitale stabile sunt cele centralizate, care au ca etalon dolarul sau euro, şi pentru care există garanţii care să susţină paritatea 1 la 1 cu dolarul sau cu euro, astfel încât stabilitatea să poată fi menţinută în orice condiţii.

    „Pe paritate 1 la 1 este foarte simplu: dacă emiţi un milion de monede stabile trebuie să dovedeşti că ai active lichide de 1 milion de euro/dolari”, a punctat Augustin Dobre, CEO-ul Twispay.

    La polul opus există monedele digitale stabile descentralizate, iar în cazul acestora situaţia devine mai complicată şi pot apărea chiar probleme structurale, după cum arată istoria recentă a pieţei crypto.

    „Monedele stabile descentralizate au acoperire într-o altă monedă (ex: ETH), iar paritatea lor este asigurată prin utilizarea unui algoritm. Un exemplu de stablecoin descentralizat este moneda DAI, o criptomonedă creată de MakerDAO pe blockchainul Ethereum. Pentru a se emite noi monede DAI e necesar ca cineva să depună ETH într-un contract inteligent ca garanţie pentru un împrumut în DAI. Orice împrumut este supracoleteralizat, adică valoarea totală de ETH stocată în acel contract inteligent va fi mereu mai mare decât numărul de DAI emişi în circulaţie. În felul acesta, sistemul se asigură că monedele DAI aflate în circulaţie vor avea acoperire chiar şi atunci când valoarea ETH scade brusc”, a ilustrat Paul Achim, pentru a arăta cât de complex este mecanismul unui astfel de activ digital.

    Un caz celebru de „stablecoin algoritmic” este cel al proiectului Terra LUNA, respectiv al monedei digitale stabile UST (TerraUSD), care a înregistrat în primăvară un crah de 60 de miliarde de dolari în câteva zile. Prăbuşirea acelui proiect a declanşat un declin de 300 de miliarde de dolari la nivelul întregii pieţe crypto.

    TerraUSD şi LUNA erau două monede-surori pe blockchainul Terra. Acesta reprezintă o reţea similară cu blockchainurile Ethereum sau Bitcoin, doar că blockchainul Terra este guvernat de moneda cunoscută drept LUNA, spre deosebire de ETH sau BTC. Întregul proiect a fost dezvoltat în 2018 de compania Terraform Labs, după cum notează Forbes.

    Terraform Labs a creat moneda UST drept un aşa-numit stablecoin algoritmic pe reţeaua Terra. În timp ce monede digitale stabile precum USDT sau USDC au în spate bani reali în conturi bancare, UST nu este era susţinut de vreo monedă fiduciară. În schimb, valoarea unui UST era sprijinită de moneda LUNA.

    Aici trebuie menţionat că o reţea blockchain poate utiliza o monedă digitală stabilă şi pentru a le oferi recompense investitorilor, printr-un mecanism similar cu cel al dobânzii la depozit, care în piaţa crypto se numeşte „staking”. În primăvara acestui an, investitorii care plasau moneda stabilă UST la staking puteau obţine o „dobândă” anuală de 20%, ceea ce părea ieşit din comun chiar şi pentru mecanismele pieţei crypto.

    Ba chiar unii investitori au început să se întrebe dacă nu este vorba mai degrabă de o schemă Ponzi. Echipa din spatele Terra LUNA a convins piaţa că modelul lor de stablecoin algoritmic este viabil şi poate rezista în orice condiţii, mai ales în contextul în care compania Terraform Labs avea în spate şi rezerve de Bitcoin în valoare de câteva miliarde de dolari. Paritatea dintre moneda LUNA şi moneda stabilă UST însemna că atunci când preţul pentru o monedă LUNA era de 85 de dolari, puteai schimba oricând acea monedă cu 85 UST.

    Totodată, un UST putea fi schimbat pentru echivalentul a 1 dolar în moneda LUNA. Dacă valoarea UST ajungea să scadă uşor în comparaţie cu valoarea LUNA, traderii profitau de oportunitate şi cumpărau UST pe care îl schimbau ulterior pentru LUNA.

    Atât LUNA cât şi UST s-au prăbuşit în momentul în care UST şi-a pierdut paritatea cu dolarul şi nu şi-a mai îndeplinit rolul de monedă stabilă. În data de 7 mai, un volum de UST în valoare de 2 miliarde de dolari a fost scos din poziţia de staking, iar sute de milioane de monede au fost lichidate rapid.

    Încă nu este clar dacă această mutare a fost o reacţie a investitorilor la creşterile de dobânzi dirijate de FED, banca centrală americană, sau dacă a existat un actor rău-intenţionat care a profitat de vulnerabilităţile blockchainului Terra.

    Ce este clar este că vânzările rapide au făcut ca un UST să valoreze doar 0,91 dolari, în loc să îşi păstreze o paritate de 1 la 1. Prin urmare, traderii au început să profite de această marjă. Întreaga situaţie a degenerat rapid, ceea ce a făcut ca atât valoarea UST, cât şi cea a LUNA să scadă rapid, exchange-urile au început să delisteze ambele monede, piaţa a înregistrat o criză de lichiditate, iar ambele active au ajuns în scurt timp să nu mai valoreze nimic.

    Acum, cadrul legislativ care vine în Europa sub numele de MiCA ar trebui să se asigure că astfel de situaţii nu vor mai exista în piaţa crypto, întrucât investitorii trebuie protejaţi.

    „Legea va impune anumite cerinţe necesare la nivel de rezervă monetară care vor avea ca scop evitarea colapsurilor de tip Terra (LUNA). Totuşi, consider că această reglementare nu va rezolva problema de fond, iar scopul ei este mai degrabă de a crea o bază legală care va permite autorităţilor să-i tragă la răspundere pe cei care vor mai iniţia în viitor proiecte precum Terra”, a explicat Paul Achim.

    Stablecoins, o punte de legătură între sistemul clasic financiar şi sistemul crypto

    Analistul este de părere că monedele digitale stabile sunt o variantă digitalizată a banilor şi reprezintă o alternativă la sistemele clasice de plăţi.

    „Ele sunt o punte de legătură între sistemul clasic financiar şi sistemul crypto. Momentan, ele sunt utilizate preponderent în ecosistemul crypto şi sunt tranzacţionate contra diverselor criptomonede de pe exchange, dar stau şi la baza diverselor servicii DeFi (finanţe descentralizate)”, adaugă Achim.

    Marius Morra, fondatorul exchange-ului românesc Tokero, a subliniat că investitorii prezenţi pe platforma operată de compania pe care o conduce utilizează astfel de active din ce în ce mai mult.

    „Se foloseşte destul de mult pentru că avem implementat USDT (Tether). Vom dori să implementăm şi alte tipuri de stablecoins din ce în ce mai folosite, dar per total sunt utilizate din ce în ce mai mult”.

    Investitorii au în portofoliu astfel de active digitale pe tot parcursul unui ciclu investiţional, iar acestă regulă se aplică şi în timpul unei perioade de bear market, cum este cea pe care o experimentează pieţele globale în prezent.

    „Odată ce portofoliul tău creşte ar trebui să fie diversificat, iar diversificarea ar trebui să vină BTC, ETH, celelalte monede altcoins şi monede stabile sau dolar american, euro, dacă ţi se pare că e un risc prea mare în monede stabile“, a explicat Daniel Niţă, analist crypto şi youtuber, în cadrul emisiunii Crypto Club, realizată de ZF în parteneriat cu Tradesilvania.com.

    Totuşi, el a recomandat ca investitorii care apelează la monede digitale stabile să le aleagă pe cele care sunt susţinute de rezerve de monedă fiduciară, adică de cash în bancă sau de alte active lichide.

    „Te uiţi dacă activul este susţinut de ceva. Dacă ai 1 miliard de monede USDC in circulaţie, ar trebui să existe în spate 1 miliard de dolari într-o bancă sau ceva care valorează echivalentul unui miliard, cum sunt meta¬lele. Acel stablecoin era susţinut doar de o altă cripto¬mo¬nedă. (…) USDC mi se pare cel mai sigur în acest moment, întrucât proiectul este auditat, creat de compania Circle, deci la asta ne uităm, dacă este bazat pe ceva în sistemul financiar şi dacă are lichiditate. Mai sunt USDT, BUSD (Binance) şi USDP care este bazată pe aur“.

    Augustin Dobre de la Twispay consideră că această clasă de active ar putea juca şi altfel de roluri în viitor, în principal pentru jucătorii care doresc să profite de faptul că sistemele blockchain sunt active non-stop.

    „Şi schemele de plată se uită la stablecoin ca posibilitatea de monedă de decontare a tranzacţiilor. De ce? Pentru că blockchain-ul oferă viteză şi oferă accesibilitate 24/7. În momentul actual, sistemul financiar şi schemele de plată pentru a face decontările folosesc sistemele bancare legacy. Eu dacă astăzi fac o plată cu cardul ea se duce prin scheme, dar banii se decontează conform cu perioadele de decontare. Eu astăzi plătesc, mâine se decontează banii la banca comerciantului şi probabil poimâine se decontează în contul comerciantului printr-un alt transfer bancar. Există o întârziere. Dacă s-ar face decontări în stablecoin plăţile s-ar face cu o întârziere mult mai mică, fiind vorba de blockchain”, a explicat el.

    Totuşi, Dobre spune că schemele de plată vor putea folosi şi viitoarele monede digitale emise de băncile centrale în acest scop, moment în care stablecoin-urile îşi vor găsi alte întrebuinţări, precum metoda de recompense pentru investitorii unei anumite reţele. Aşa cum se întâmplă cu monedele care permit acea funcţie de staking.  

    „Aici nu este o junglă şi dacă cineva emite un stablecoin care ia amploare foarte mare şi se întâmplă ca la Terra LUNA oamenii nu au niciun fel de acoperire şi cred că investitorii din zona crypto trebuie să aibă tot mai multă protecţie.”

    Marius Morra, CEO şi cofondator al Tokero

  • Ligia Deca, pe urmele lui Sorin Cîmpeanu? Asociaţiile de elevi şi părinţi cer revocarea ministrului Educaţiei

    Mai multe asociaţii de elevi şi părinţi cer revocarea ministrului Educaţiei, Ligia Deca, în contextul discuţiilor dintre organizaţii şi ministru pe tema transportului şcolar.

    Asociaţia Elevilor din Constanţa (AEC), Asociaţia Vâlceană a Elevilor (AVE), Asociaţia Elevilor din Bucureşti şi Ilfov (AEBI), Asociaţia Elevilor din Timiş (AETM), Asociaţia Elevilor din Maramureş (AEM) şi Asociaţia Elevilor din Bacău (AEBc) şi Federaţia Părinţilor şi Aparţinătorilor Legali (Fepal) solicită revocarea „de urgenţă” a ministrului Educaţiei, Ligia Deca.

    „În contextul discuţiilor purtate de către reprezentanţii asociaţiilor de elevi cu noul ministru al educaţiei la începutul mandatului său, a fost agreat faptul că nu va fi adoptată nicio nouă ordonanţă de urgenţă în domeniul transportului elevilor până la momentul primirii unei decizii a Curţii Constituţionale cu privire la OUG 50/2021 sau al respingerii în Parlament a acesteia. În ciuda acestui fapt, Ministerul Educaţiei a transmis în data de 11 noiembrie a.c. proiectul de ordonanţă propus de Sorin Cîmpeanu către Consiliul Economic şi Social, solicitând avizarea sa, arătând astfel intenţia de a-l aproba anterior deciziei CCR.

    Astfel, Ligia Deca dovedeşte că nu este altceva decât un pion trimis să finalizeze dezastrul creat de Sorin Cîmpeanu, şi să se asigure că elevii nu vor avea cu ce să ajungă la şcoală”, se arată într-un comunicat transmis de asociaţiile de elevi.
    Potrivit sursei citate, dacă proiectul va fi aprobat de Guvern, elevii în continuare nu vor putea beneficia de transport gratuit, deşi acest drept este prevăzut de lege.

    „Solicităm ferm Ministerului Educaţiei să anunţe public că renunţă la ordonanţa de urgenţă şi să retragă proiectul, precum şi să depună concluzii de admitere la Curtea Constituţională”, transmit elevii.

  • Decret al lui Putin care permite ruşilor cu dublă cetăţenie să se înroleze în armată

    Preşedintele rus Vladimir Putin a semnat un decret care permite ruşilor care au dublă cetăţenie să se înroleze în forţele armate ale ţării, relatează Moscow Times, citat de Sky News.

    Decretul modificat înseamnă acum că cei cu statut de rezidenţă permanentă în ţări străine pot fi înrolaţi în armată.

    Anterior, cetăţenii cu dublă cetăţenie erau scutiţi de recrutare.

    În septembrie, preşedintele rus Vladimir Putin a ordonat o mobilizare parţială în Rusia, deoarece ţara s-a confruntat cu eşecuri militare în Ucraina şi a declarat că forţa de muncă suplimentară este necesară pentru a câştiga un război nu doar împotriva Ucrainei, ci şi a susţinătorilor săi occidentali.

    Ministrul Apărării, Serghei Şoigu, a declarat că Rusia va recruta 300.000 de rezervişti pentru a-şi susţine campania militară.

    Măsura a fost prima mobilizare a Rusiei de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace.

    Potrivit decretului publicat pe site-ul Kremlinului, chemarea se va aplica doar rezerviştilor cu experienţă militară anterioară.

    Cu toate acestea, în lunile care au urmat au început să apară rapoarte potrivit cărora Rusia ar fi adunat persoane fără adăpost şi le-ar fi trimis pe front.

    Un grup de caritate cu sediul la Kiev, Food Not Bombs, a declarat pentru Mediazona, un post de ştiri independent din Rusia, că a văzut zeci de oameni fără adăpost care au fost luaţi de pe stradă şi duşi la birourile de înrolare.

     

  • Lege promulgată: Poliţia Rutieră poate dispune ridicarea vehiculelor staţionate pe trotuar

    „Acest proiect, iniţiat în 2019 pentru a corecta o inadvertenţă din Codul rutier, a fost cerut de primari de toate culorile politice, care s-au confruntat şi se confruntă cu un fenomen extrem de nociv: blocarea utilizării trotuarelor. Sunt oameni în vârstă, persoane cu dizabilităţi, mame şi copii mici nevoiţi să meargă pe carosabil pentru că trotuarele sunt ocupate ilegal de maşini. Au fost inclusiv cazuri grave când pompierii nu au putut ajunge să stingă un incendiu din cauza acestor autovehicule parcate ilegal. Iar Poliţia rutieră nu a putut înlătura aceste maşini în interpretarea legii de până acum. Trebuie să înţelegem că oraşele sunt pentru toţi, şi pentru pietoni, pentru vârstnici, pentru mame, pentru persoanele cu dizabilităţi, categorii care nu trebuie să fie ostracizate şi împiedicate să poată folosi străzile din oraşele în care trăiesc”, declara Cătălin Drulă, preşedintele USR, iniţiatorul proiectului.

    Proiectul de lege modifică art. 64 alin. 1 din OUG 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, în sensul instituirii posibilităţii ca Poliţia Rutieră să dispună ridicarea vehiculelor staţionate neregulamentar fără condiţia staţionării neregulamentare pe partea carosabilă.

  • Premierul englez Rishi Sunak afirmă că Rusia trebuie „să iasă din Ucraina şi să pună capăt războiului barbar”, în timp ce îi confruntă pe oficialii preşedintelui rus Vladimir Putin, la Summit-ul G20

    Rishi Sunak a declarat că Rusia trebuie „să iasă din Ucraina şi să pună capăt acestui război barbar”, confruntându-se cu oficialii lui Vladimir Putin la Summit-ul G20.

    Premierul a făcut aceste comentarii în prima sesiune de marţi, criticând absenţa preşedintelui rus la discuţiile de pe insula indoneziană Bali.

    „Este notabil că Putin nu s-a simţit capabil să ni se alăture aici”, a spus el. „Poate că dacă ar fi făcut-o, am fi putut continua să rezolvăm lucrurile. Pentru că cea mai mare diferenţă pe care oricine ar putea să o facă este ca Rusia să iasă din Ucraina şi să pună capăt acestui război barbar. Marea Britanie respinge această agresiune. Vom susţine Ucraina atât timp cât va fi nevoie”, a spus Sunak, potrivit Sky News.

    Vladimir Putin nu participă la discuţii, Kremlinul dând vina pe programul încărcat al preşedintelui rus, dar observatorii spun că oficialii încearcă să-l protejeze de condamnarea la care ar fi supus de liderii mondiali.

    De asemenea, Sunak a reproşat Rusiei invazia, spunând că „ţările nu ar trebui să-şi invadeze vecinii”.

    „Este foarte simplu – ţările nu ar trebui să îşi invadeze vecinii, nu ar trebui să atace infrastructura civilă şi populaţiile civile şi nu ar trebui să ameninţe cu escaladarea nucleară”, a spus el. „Cu siguranţă că acestea sunt lucruri asupra cărora putem fi cu toţii de acord”.

    Premierul englez s-a întâlnit cu liderii celor mai mari 19 economii ale lumii în Bali – prima reuniune din istoria de 15 ani a grupului care a avut loc în umbra unui război european major, instigat de unul dintre membrii săi.

    Sunak se va folosi de Summit pentru a face presiuni asupra celor mai puternice economii ale lumii să facă mai mult pentru a-şi reduce dependenţa de exporturile ruseşti, sprijinindu-i în acelaşi timp pe ceilalţi să facă acelaşi lucru.

    De asemenea, el va reitera sprijinul financiar al Marii Britanii pentru Ucraina, spunând că s-a angajat să acorde un ajutor de 4,1 miliarde de lire sterline atunci când era cancelar. Aceasta includea 2,3 miliarde de lire sterline în ajutor militar, în timp ce Sunak va promite să egaleze acest nivel de cheltuieli anul viitor.

    Înainte de întâlnire, el a declarat: „Putin şi reprezentanţii săi nu vor avea niciodată un loc legitim la masă până când nu vor pune capăt războiului lor ilegal din Ucraina”.

    El a continuat: „La G20, regimul lui Putin – care a înăbuşit disidenţa internă şi şi-a fabricat o aparenţă de validitate doar prin violenţă – va auzi corul opoziţiei globale faţă de acţiunile sale”.

    Rusia a invadat Ucraina în urmă cu aproape nouă luni, lăsând restul lumii să se lupte pentru a face faţă consecinţelor, care au inclus creşterea preţurilor la alimente şi energie.

    Multe ţări au rămas ferme, sprijinind Ucraina cu arme şi ajutoare, impunând în acelaşi timp diverse sancţiuni Rusiei.

    Putin l-a trimis pe Serghei Lavrov, ministrul de externe, la discuţii în locul său.

    Săptămâna trecută, Regatul Unit a introdus o legislaţie care să împiedice ţările să folosească serviciile sale maritime pentru a transporta petrol rusesc, cu excepţia cazului în care acesta este achiziţionat sub un plafon de preţ – ceea ce No. 10 a descris ca fiind o „măsură extrem de influentă, având în vedere că Regatul Unit furnizează aproximativ 60% din asigurările maritime globale”.