Un om de afaceri roman in varsta de 40 de ani, care castiga 40.000 de euro lunar doar din contul pe care il avea la bancherul sau personal, ce ajunsese la un moment dat la 1 milion de euro, se gandea sa se retraga din business. N-a facut-o, desi lichiditatile de care dispunea ii acopereau probabil toate necesitatile cerute de statutul sau. Lasand la o parte toate justificarile cliseistice, intrebarea este ce ii tine cu adevarat in joc pe oamenii care aparent castiga mai mult decat pot cheltui. Oamenii bogati sunt diferiti, dar in mare masura seamana cu cei mai multi dintre noi: aproape toti cheltuie mai multi bani decat castiga. La varful societatilor dezvoltate, gradul de indatorare devine un motor al consumului in aceeasi masura in care acest lucru se intampla la nivelul mediu sau inferior al societatii. Intr-un articol publicat in The Wall Street Journal, profesorul de economie Robert Frank spunea ca cei mai bogati americani, care controleaza 33% din intreaga bogatie a Statelor Unite – adica cei cu averi individuale care pornesc de la circa 6 milioane de dolari -, sunt responsabili pentru 6% din datoriile din intreaga economie americana, adica aproape 350 de miliarde de dolari. Unul dintre cele mai bune exemple pentru tendinta de indatorare a bogatilor este cel al retailerului de produse de lux Neiman Marcus. Aproximativ 15% din cifra de afaceri anuala realizata de magazinele companiei, adica peste jumatate de miliarde de dolari, se realizeaza prin intermediul companiei de carti de credit in-house a retailerului. In mod traditional, datoriile au fost asociate cu saracia, dar in societatea contemporana acestea reprezinta leverage (capacitatea de a finanta) – o forta care iti permite sa cheltuiesti mai mult decat ai putea in mod normal. Potrivit unui studiu al companiei americane Spectrem, majoritatea oamenilor ce detin active de peste 5 milioane de dolari au datorii pe cardul de credit, in conditiile in care aceste fonduri poarta cele mai mari dobanzi de pe piata bancara. Mai mult, consumul de lux pe datorie pare sa fi stat intr-o oarecare masura la baza unora dintre cele mai rasunatoare falimente recente. Bernard Ebbers, fostul sef al companiei Worldcom, a imprumutat sute de milioane de dolari de la compania pe care o conducea pentru a-si cumpara mai multe ferme si a-si construi o marina pentru iahturile sale, in cele din urma avand mari probleme in a achita totul. Dar asta a fost una dintre cele mai mici probleme ale lui Ebbers, intrucat el a fost condamnat ulterior la 25 de ani de inchisoare pentru frauda de 11 miliarde de dolari care a condus la cel mai mare faliment din istoria SUA.Robert Mintz, manager de resurse umane la Revlon, Pepsico sau Time Warner, a scris o lucrare pornind de la dorinta si de la motivele oamenilor bogati de a nu se opri din activitatile profesionale. Pentru asta, el a intervievat 25 de directori de companii americane, fiecare cu o avere intre 5 si 500 de milioane de dolari. Pentru el, motivatia oamenilor care au atins un anume nivel de confort material, de a nu renunta la zilele petrecute la birou, nu tine de dependenta de lucrurile indisolubil legate de statutul social. Unii isi vad jobul ca o evadare, altii vor sa demonstreze lor si celor din jur ca pot. Dar marea majoritate spune ca nu stie ce ar face cu propria persoana daca ar inceta sa munceasca. Ironia este ca pentru cei mai multi “workaholici” foarte bogati, o zi plina la birou este poate mai putin stresanta decat ar fi fost o zi impreuna cu partenerii de golf. Dar poate ca cel mai bine concluzioneaza Peter White, fostul director general de la Citigroup, in prezent vicepresedinte al grupului U.S. Trust: “exista o diferenta intre doi oameni care spun ca ‘iubesc ceea ce fac’ si ‘nu pot concepe sa fac altceva decat ceea ce fac acum’. Unul este un voluntar. Celalalt este un prizonier”.
Blog
-
Duel pentru Obor
Turcii care au dezvoltat Bucuresti Mall si Plaza Romania, oamenii de afaceri Gabriel Popoviciu si Sorin Creteanu, israelienii care detin Hotelul Bucuresti si cel mai mare operator german de centre comerciale, condus de fostul sef al grupului de companii Tiriac se lupta pentru realizarea unui centru comercial pe locul actualei Piete Obor, situate in una dintre cele mai dens populate zone din Capitala. Piata Obor din Capitala va fi transformata intr-un centru comercial de aproape 140.000 de metri patrati, in urma unei investitii de 117 milioane de euro, dezvoltatorul urmand sa fie anuntat dupa depunerea ofertelor finale la 25 septembrie.Anchor Grup, ECE Projektmanagement, Obor Plaza si un consortiu format din companiile Practic, Baneasa Investments, Comnord si Procema sunt companiile aflate in “finala” pentru dezvoltarea mall-ului, urmand ca pana la 25 septembrie sa prezinte ofertele finale. Cel mai experimentat candidat in domeniul centrelor comerciale este grupul german ECE. Germanii au in prezent in operare 84 de mall-uri in Germania si tari din Europa Centrala, iar proiectul din zona Obor ar putea marca intrarea officiala pe piata locala, a doua ca marime din Europa Centrala si de Est, dupa Polonia. Seful operatiunilor ECE in Romania este Radu Merica, cel care a fost timp de cinci ani CEO al grupului de firme controlat de omul de afaceri Ion Tiriac.
-
Sfarsitul low-cost-ului?
Daca europenii se obisnuisera cu zborurile ieftine pe principalele rute, lucrurile s-ar putea schimba ca urmare a evenimentelor recente din capitala Angliei, cand autoritatile britanice au dejucat un atentat ce urmarea aruncarea in aer a 12 avioane. Companiile de zbor low-cost nu vor putea suporta din propriul buget cresterile costurilor necesare pentru adoptarea unor masuri de siguranta mai severe, spun analistii. Prin urmare, cheltuielile suplimentare s-ar putea reflecta in pretul biletului. Zborurile low-cost sunt eficiente in masura in care durata intre momentul aterizarii si cel al decolarii ulterioare este minima. Operatorul aerian Ryanair, cea mai mare companie europeana de transport aerian la tarife scazute, reusise sa reduca aceasta durata la 25 de minute, in timp ce principalul sau rival EasyJet – la 30 de minute. Cozile interminabile ce se vor forma in aeroporturile din intreaga lume, ca urmare a masurilor de siguranta impotriva actelor teroriste, vor face ca intervalele de timp dintre zborurile low-cost sa creasca cu efecte asupra bugetului acestora. Analistii apreciaza ca planul terorist dejucat va avea un efect negativ pe termen scurt si asupra cotatiilor actiunilor companiilor de transport aerian. Astfel, Ryanair a consemnat in urma evenimentelor de la inceputul lunii o scadere de 4% a cotatiei actiunilor, in timp ce pretul actiunilor Easy Jet a scazut cu 2,4%.
-
Razboiul falsurilor
Marile grupuri din industria luxului incearca sa isi protejeze vanzarile de pe piata chineza si au cerut autoritatilor orasului Beijig sa inchida magazinele care comercializeaza falsuri. In lupta din ce in ce mai indarjita cu fabricantii chinezi de Rollexuri si posete de lux, LVMH Moet Hennessy Louis Vuitton, Burberry si 21 de alte grupuri de lux au castigat deja aliati printre comerciantii chinezi, care s-au aratat dispusi sa inchida afacerile daca sunt prinsi cu produse falsificate. LVMH vrea sa deschida doua sau trei magazine noi pe an in China, unde vanzarile cresc cu un ritm de 50% anual. Economia tarii a crescut cu 9,9 procente in 2005, printre cele mai rapide ritmuri de expansiune dintre toate economiile lumii. 50% din produsele contrafacute vandute in Europa in 2005 erau fabricate pe piata din China. Totusi, cifrele Comisiei Europene indica o scadere, de la nivelul de 70% inregistrat cu un an in urma, in 2004. Analistii spun ca industria falsurilor nu va fi foarte afectata de noile reglementari si acorduri, pentru ca multi falsificatori opereaza in China sub forma unor fabrici care sunt reprezentante ale unor producatori de renume din Occident. “Chiar daca am opri China, un alt produs contrafacut ar incepe sa fie fabricat intr-un alt loc din lume”, a spus Bernard Arnault, chairman-ul grupului LVMH la Beijing. Totusi, pierderile cauzate gigantilor din sectorul bunurilor de lux sunt imposibil de calculat.
-
Concentrata pe achizitii
Nooyi va avea, potrivit analistilor, un stil de management total diferit si se va concentra pe achizitii si pe extinderea portofoliului de branduri ale companiei. Indra Nooyi, care participa deja la conducerea jucatorului din domeniul bauturilor racoritoare, se afla in spatele unor decizii strategice ale Pepsi din ultima vreme, precum achizitionarea Tropicana si Quaker.Indra Nooyi atribuie succesul pe care l-a avut pana acum in cariera faptului ca, fiind de nationalitate o femeie din India, a trebuit deja sa munceasca mai mult ca altele pentru a progresa intr-o tara corporatista precum Statele Unite ale Americii.
-
Plasamente jucause
Renumele ursuletilor de plus nu se mai rezuma doar la magazinele de jucarii. Ei au inceput sa devina veritabile investitii. Casa de licitatii Christie’s a vandut in luna iulie doi ursuleti sub faimoasa eticheta Steiff, in varsta de 97 de ani, cu peste 10.000 de lire, adica aproximativ 15.000 de euro. Cele doua jucarii erau intr-o “conditie extraordinara”, in ciuda varstei considerabile, conform celor declarate de cei de la Christie’s.Vedeta licitatiei a fost un teddy “blond” de 28 de inchi (70 de centimetri), care a fost vandut pentru 7.200 de lire (10.600 de euro), depasind toate asteptarile, suma maxima la care acesta fusese estimat fiind de 6.000 de lire. Un exemplar mai mic, insa de aceeasi varsta, recuperat dupa ce a fost aruncat la gunoi, a fost adjudecat pentru o suma de 2.880 de lire. Recordul mondial atins de acest gen de plasamente a fost inregistrat in 1994, tot la o licitatie organizata de Christie’s, atunci cand Teddy Girl, un ursulet Steiff de culoarea scortisoarei, a fost vandut pentru 110.000 de lire. Compania Steiff, fondata in urma cu 125 de ani, are renumele de a fi produs primul teddy bear din lume. Margaret Steiff, fondatoarea, si-a petrecut intreaga viata in scunul cu rotile din cauza poliomelitei si astfel si-a descoperit pasiunea de a realiza jucarii de plus. Christie’s a fost prima casa de licitatii din lume care a organizat o licitatie dedicata in exclusivitate ursuletilor de plus in 1993, iar in prezent organizeaza asemenea licitatii de doua ori pe an in Londra, in mai si decembrie.
-
Din nou CEO
Dupa ce a renuntat la conducerea companiei Flanco, in 2005, Marius Ghenea a intrat intr-un con de umbra. Doar pentru scurt timp, insa, pentru ca fondatorul si fostul CEO al companiei de distributie IT Flamingo a revenit pe scena IT tot intr-o functie de conducere. Marius Ghenea a fost numit CEO in cadrul Clearwire Europe Luxemburg, subsidiara companiei americane Clearwire, furnizoare de servicii de comunicatii wireless. In calitate de CEO al companiei Clearwire, Marius Ghenea va conduce operatiunile acesteia pe piata locala care au inclus si achizitionarea unor operatori de telecomunicatii, cu licenta in banda de frecventa de 3,5 GHz, precum Idilis si AccessNet International. Chiar daca in anul 2001 Ghenea s-a retras de la conducerea si din actionariatul Flamingo, el nu a renuntat la ideea de a investi in una din pasiunile sale, IT-ul. Acesta a inceput, in 2003, sa investeasca in compania de distributie de tehnica de calcul FIT Distribution. In acelasi timp, Ghenea a dezvoltat magazinul online de echipamente IT si electronice PCfun.
-
Milioanele din tub
Liderul mondial in productia de pasta de dinti, compania americana Colgate-Palmolive, i-a facut milionari pe actionarii Norvea Brasov dupa ce a cumparat un pachet de 24% detinut de Norvea in cadrul Colgate-Palmolive Romania. Gigantul din domeniul bunurilor de larg consum a oferit 25 de milioane de euro pentru a ajunge la pragul de 100% din subsidiara romana, ceea ce evalueaza Colgate – Palmolive Romania la 100 de milioane de euro, potrivit ZF. Principalii actionari ai companiei Norvea din Brasov sunt Constantin Teodorescu (19,4%), Ioan Georgescu si Gheorghe Ion, administratori ai societatii Norvea. Tranzactia va avea un impact foarte puternic asupra Norvea Brasov, ale carei rezultate din ultimii ani au fost salvate tocmai de calitatea de actionar la Colgate-Palmolive Romania. Norvea Brasov, controlata in principal de catre top managementul societatii, a inregistrat venituri totale de 1,33 milioane de euro si un profit net de un milion de euro, ca urmare a incasarii dividendelor corespunzatoare pachetului de 24% din societatea Colgate-Palmolive Romania, potrivit datelor prezentate in raportul de activitate al societatii.
-
Raspundere de sef
Asigurarea de raspundere profesionala va fi potul cel mare pentru companiile de asigurari din Romania dupa aderarea la Uniunea Europeana. La mare pret in statele occidentale, asigurarea responsabilitatii sefilor la locul de munca va fi o necesitate dupa ianuarie 2007. Acest tip de asigurari acopera eventualele prejudicii financiare aduse de administratori sau directori executivi actionariatului, investitorilor si altor terti, printre care si angajatii, din cauza unor decizii de management gresite. Potrivit jucatorilor din piata, cu cat compania este mai mare, cu atat limitele de despagubire vor fi mai mari. Piata asigurarilor de raspundere profesionala ar putea ajunge la 10 milioane de euro in urmatorii ani, dat fiind faptul ca primele de asigurare pentru astfel de polite variaza de la cateva zeci de mii de euro la o suta de mii de euro, iar sumele asigurate pornesc de la un milion de euro si pot ajunge la zece milioane de euro. Deocamdata, putine companii de pe piata romaneasca sunt asigurate prin polite de raspundere profesionala, in lipsa unor procese de anvergura intentate pana in prezent de actionari managerilor.
-
Imobiliare fara colesterol
Developerii proiectelor rezidentiale din Statele Unite au sesizat potentialul oferit de segmentul consumatorilor care isi doresc un stil de viata mai sanatos. Comunitatile wellness, adica noile ansambluri rezidentiale care au la baza conceptul de “viata sanatoasa”, prind din ce in ce mai bine in SUA. Alternativa la stresul cotidian printr-o locuinta intr-un complex care sa iti ofere o viata sportiva si mai multa relaxare este o idee care a incoltit in SUA, tara cu cele mai multe persoane supraponderale din lume. Scopul acestor ansambluri rezidentiale este sa integreze locuinta intr-o atmosfera de exercitiu fizic regulat, diete echilibrate si obisnuinte sanatoase. Comunitatile wellness inseamna mai mult decat facilitati ca terenuri de golf, spa-uri, sali de fitness. Aceste complexe rezidentiale angajeaza traineri, nutritionisti precum si coordonatori de programe de wellness, care sustin workshop-uri, organizeaza excursii pe munte sau cu bicicletele, concep diete si programe de fitness pentru rezidenti, ii invata pe acestia tot ce este de stiut despre alpinism si ii ajuta sa obtina rezultate maxime de la antrenamentele lor. Conceptul comunitatilor wellness este inca fraged, insa se pare ca maturizarea nu este departe in conditiile in care numeroase asemenea complexe rezidentiale sunt anuntate, fiecare cu programe cat mai complexe si diversificate.Stilul de viata sanatos nu este nici pe departe ieftin. La complexul Lodges din Calistoga, Statele Unite, o resedinta de lux de 232 de metri patrati incepe de la 429.000 de dolari. Preturile in proiectul Cliffs incep de la 750.000 de dolari pentru o casa cu un singur dormitor si ating 5 milioane de dolari pentru o vila de 380 de metri patrati, cu patru dormitoare. Montesoro (SUA), pe de alta parte este un complex ceva mai accesbil ca pret, o casa de 190 de metri patrati incepand de la 525.000 de dolari, iar una de 400 de metri patrati depasind usor 1 milion de dolari.