BusinessMagazin

Blog

  • Cum creşte o reţea locală de farmacii? Brandul Farmacia Băjan a ajuns la 40 de unităţi în mai multe judeţe: „Vrem să ne extindem mai departe“. Farmacia Băjan are o istorie de aproape trei decenii, iar principalele zone de dezvoltare au fost Vâlcea, Argeş, dar şi Bucureşti

    ♦ Investiţiile în 2024 urmăresc extinderea depozitului de medicamente din Vâlcea, accentul fiind pus pe robotizare.

    Farmacia Băjan, una dintre cele mai puternice reţele locale de farmacii, cu o istorie de aproape trei decenii, a adăugat opt noi farmacii în prima jumătate de an, ajungând la o reţea de 40 de unităţi în mai multe judeţe – Vâlcea, Argeş sau Bucureşti. Principalul proiect până la final de an este extinderea depozitului de medicamente propriu, din Vâlcea, care aprovizionează farmaciile.

    „Suntem într-o continuă dezvoltare pentru că piaţa ne forţează să ne mărim numărul de unităţi, să ne dezvoltăm partea de logistică şi de depozitare. Anul acesta am ajuns la 40 de unităţi şi vrem să le consolidăm, să le branduim pe toate sub aceeaşi marcă, Farmacia Băjan. Avem o investiţie mare în partea de depozit şi de logistică, unde vom veni şi cu parte robotizată pentru a scurta timpii de distribuţie. Până la final de an vom implementa acest proiect. Am mărit  inclusiv capacitatea de depozitare, pentru că, odată ce măreşti numărul de unităţi, automat trebuie să creşti şi logistica din spate“, a spus pentru ZF Mihai Băjan, unul dintre antreprenorii care se ocupă de reţeaua regională de farmacii. Alături în business, îl are pe fratele său, Farmacia Băjan fiind o afacere de familie predată din generaţie în generaţie.

    Prin intermediul depozitului propriu, Farmacia Băjan se aprovizionează cu medi­camente şi astfel există siguranţa unui flux de produse. Această legătură între o reţea de farmacii şi un distribuitor în acelaşi grup a fost motorul de creştere şi pentru marii jucători de la vârful pieţei.

     „Am mai cumpărat, am mai deschis, am ajuns la 40 de farmacii şi probabil că nu ne oprim aici. Vrem să ne extindem mai departe. În acest moment, suntem în extindere cu depozitul pentru că trebuie să asigurăm logistica necesară desfăşurării unei bune activităţi. Investiţiile au mers în mărirea parcului auto, dublarea capacităţii de depozitare, creşterea numărului de birouri, achiziţia a doi roboţi“, a mai completat antreprenorul. În comparaţie, la jumătatea lui 2023, brandul Băjan număra 28 de farmacii, din informaţiile furnizate anterior de către reprezentantul companiei.

    Mihai Băjan spune că piaţa farmaceutică nu s-a schimbat semnificativ în ultimul an, în continuare cea mai mare provocare o reprezintă lipsa de predictibilitate în raport cu autorităţile.

    Mihai Băjan, Farmacia Băjan: Noi am crescut lângă această companie, odată cu farmacia şi în farmacie. Muncim mult, ne-am înconjurat de oameni de calitate.

     

    „Sperăm ca anul viitor să vină cu predictibilitate. Dacă sunt schimbări fiscale şi legislative, şi de parte de preţuri, de aprobări, acest lucru ne înfrânează. La noi este preţ reglementat, e catalogul naţional al medicamentului, iar orice medicament care iese pe reţetă din farmacie are un preţ aprobat. Dacă preţul aprobat scade de la o lună la alta, asta se răsfrânge şi asupra noastră, pentru că trebuie să suportăm noi diferenţa. Sunt cazuri în care producătorii suportă, dar sunt puţine“, a mai explicat antreprenorul.

    În plus, farmaciştii se mai confruntă şi cu discontinuităţi în ceea ce priveşte aprovizionarea cu medicamente. Sunt perioade în care anumite produse lipsesc de pe piaţă pe fondul cererii crescute, al problemelor pe care producătorii le au în urma pandemiei şi a războiului din Ucraina.

    „Concurenţa ne forţează să fim mai buni şi suntem deschişi să ne reinventăm. De exemplu, odată cu pandemia ne-am dezvoltat şi pe zona online. Ne extindem pentru că e nevoie de susţinere, şi marii jucători din piaţă prin asta câştigă. Au în spate un număr de farmacii cu care pot să asigure un volum de marfă. Volumul îţi creează un preţ. Cu cât ai volum mai mare, cu atât poţi să obţii nişte condiţii comerciale mai bune, în aşa fel încât să ai nişte preţuri poate mai mici sau decente“, a mai spus Mihai Băjan.

    O altă metodă de diferenţiere în piaţă este pregătirea constantă a angajaţilor prin cursuri, prezentări la care să participe şi să fie astfel la zi cu informaţiile medicale.

    „Părinţii noştri au început businessul foarte devreme, au muncit mult. Noi am crescut lângă această com­panie, odată cu farmacia şi în farmacie. Muncim mult, ne-am înconjurat de oameni de calitate, îi respectăm şi prin salarizare, dar şi prin felul de a ne comporta.“

    „Am reuşit să creăm o echipă care are acelaşi deziderat“, a concluzionat Mihai Băjan.

    Bazele Farmaciilor Băjan, unul dintre cele mai puternice businessuri regionale din retailul farmaceutic, au fost puse în urmă cu 29 de ani în Râmnicu Vâlcea de antreprenorul Ilie Băjan, care a pornit un business de la profesia soţiei sale, farmacistă. Ulterior, şi băieţii săi au urmat meseria de farmacist.

    Farmacia Băjan a încheiat anul 2023 cu afaceri de 117 mil. lei, în creştere cu 15% faţă de anul anterior, arată datele publice.

    Datele de la Statistică indică un număr total de aproape 8.300 de unităţi farmaceutice la nivel naţional. România este una dintre pieţele cu cele mai multe farmacii la nivel european. Cele 8.300 de farmacii plasează ţara pe locul şapte într-un clasament de 19 state din Uniunea Europeană, potrivit datelor furnizate de compania de cercetare de piaţă Euromonitor.

  • Câţi bani a făcut tour operatorul ucrainean Join UP după două sezoane în România

    După doar două sezoane de operare pe piaţa locală, tour operatorul ucrainean Join UP! a reuşit să depăşească pragul de 20 de milioane de euro în România, marcând o creştere de cinci ori faţă de anul precedent. Cu un portofoliu vast de destinaţii şi mizând pe oraşe de plecare deseori „deconectate” de acestea până acum, Join UP! îşi continuă expansiunea la nivel european.

    „Vom ajunge curând la o reţea de 10 ţări. Suntem în plină expansiune în Europa şi vor urma tot mai multe ţări. În fiecare piaţă suntem în creştere, în termeni de volum de pasageri, de destinaţii active pe sezon şi de noi oraşe de plecare. Investim constant – nu retragem profiturile, ci le reinvestim în expansiunea businessului”, descrie Katerîna Uşakova, director regional Join UP! Europa şi CEO interimar pentru România, obiectivele tour operatorului ucrainean Join UP!. Acesta s-a extins din Ucraina în alte opt ţări până în prezent, inclusiv în România, cu planuri concrete de expansiune şi în Cehia şi Slovacia.

    Brandul a atras până acum peste 6,2 milioane de turişti şi generează afaceri de peste 400 de milioane de euro la nivelul unui an. În total, portofoliul Join UP! include peste 40 de destinaţii, peste 7.000 de hoteluri disponibile pentru rezervare, dintre care peste 250 sunt exclusive. „În fiecare piaţă, colaborăm cu destinaţiile cele mai relevante şi populare, luând în considerare specificul ţării respective”, detaliază Katerîna Uşakova una dintre particularităţile businessului.

    În ceea ce priveşte piaţa locală, după doi ani de funcţionare aici, compania a ajuns la o echipă de peste 20 de angajaţi şi colaborează cu peste 1.000 de agenţii de turism din întreaga ţară. În primele două sezoane de operare în România, au ajuns la venituri de 20 de milioane de euro şi au trimis aproximativ 30.000 de turişti în vacanţă din România, marcând o creştere de cinci ori faţă de anul anterior: „La fiecare oră, vindem în medie trei vacanţe, ceea ce arată popularitatea şi încrederea pe care le-am câştigat”.

    În 2024, compania şi-a continuat expansiunea, iar portofoliul de destinaţii de vară al acesteia cuprinde în prezent ţări precum Turcia, Grecia, Tunisia, Cipru, Egipt şi Tenerife. Operează zboruri directe din 10 oraşe din România, astfel că pe lângă oraşele clasice precum Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara şi Iaşi, au zboruri şi din Suceava, Bacău, Braşov, Târgu-Mureş, Oradea şi Baia Mare: „Scopul nostru este să ajungem în cât mai multe oraşe, astfel încât oricine să poată să se bucure de o vacanţă cu uşurinţă, fără să fie nevoie să schimbe o mulţime de mijloace de transport”. În acest sezon, au ajuns la 25 de chartere săptămânal, acoperind toate aceste destinaţii: „Suntem mândri să oferim cea mai diversificată gamă de hoteluri în Şarm el-Şeih, Egipt, şi să operăm zboruri din oraşe din România unde nimeni altcineva nu o face”.

    Acest lucru este facilitat de parteneriatul cu operatorul low-cost ucrainean SkyUPAirlines, prin care, spune directorul regional al Join UP!, reuşesc să ofere orare de zbor avantajoase, optimizând timpul pe care turiştii îl petrec la destinaţie.

     

    Un început cu turbulenţe. „Ne pasionează călătoriile şi suntem dedicaţi să facem vacanţele accesibile tuturor”, spune Katerîna Uşakova, referindu-se la filosofia lor de business. Povestea afacerii cu origini ucrainene nu a fost însă lipsită de provocări, după cum spune chiar ea. Lansată ca agenţie de turism la începutul anilor 2000, Join UP! a crescut până a devenit cea mai mare agenţie din Ucraina, iar apoi s-a confruntat cu apeluri masive la boicot din partea tour operatorilor parteneri, fiindcă a oferit clienţilor săi vacanţe organizate independent.

    Aşa s-a născut noul tour operator Join UP!. Povestea înfiinţării SkyUp, operatorul low-cost ucrainean cu care colaborează, este similară: „La un moment dat, termenii de cooperare inflexibili cu partenerul aerian de la acea vreme al Join UP!, care deţinea un monopol pe piaţa ucraineană de mai bine de 20 de ani, au devenit absolut insuportabili, astfel că fondatorii Join UP! au spart gheaţa lansând SkyUp, compania aeriană hibridă care operează atât zboruri charter, cât şi zboruri regulate”.

    A izbucnit apoi pandemia de COVID-19, iar redeschiderea graniţelor a fost dificilă pentru Ucraina comparativ cu alte ţări, deoarece puţini oameni fuseseră vaccinaţi cu vaccinuri recunoscute de Uniunea Europeană: „A fost nevoie de multe eforturi pentru a facilita călătoriile pentru clienţii noştri cât mai mult posibil”. Iar lucrurile au devenit şi mai grele odată cu izbucnirea războiului: „Cu războiul la scară largă, când aviaţia civilă este suspendată în Ucraina, am reuşit să ne transformăm strategia şi produsele de turism astfel încât ucrainenii să aibă în continuare oportunitatea de a călători la preţuri accesibile”. În pofida tuturor acestor obstacole, au crescut în câţiva ani „cât alţii în zeci”, după cum spune Katerîna Uşakova, iar în prezent, Join UP! este un brand internaţional puternic, cu prezenţă în multe ţări din Europa. „Provocările sunt la fiecare pas, însă tratăm fiecare provocare ca pe o oportunitate de schimbare, căutând mereu o fereastră de oportunitate. Aceasta este abordarea noastră consecventă şi clienţii noştri o apreciază cu adevărat”, adaugă ea.

    În ceea ce priveşte specificul pieţei locale de turism, Katerîna Uşakova observă că aceasta este dominată de reţele locale. Spre deosebire de cele mai multe companii din domeniul turismului care activează aici, ei sunt un tour operator internaţional, ceea ce le oferă acces la resursele şi beneficiile pe care le aduce un grup, cum ar fi, de exemplu, acces la un portofoliu extins de hoteluri şi posibilitatea de a negocia reduceri de preţ semnificative datorită volumelor. De asemenea, echipa locală beneficiază de sprijinul grupului internaţional, ceea ce se traduce în final în procese de lucru mai facile, subliniază executivul.

    Cu spirit de luptători, şi în turism. „Ne place să spunem că ne luptăm cu Goliat pe piaţă, dar suntem David. În fapt, ne caracterizează spiritul de luptători: vrem să creştem repede, să facem o figură bună încă de la început. Vrem să arătăm că e posibil ca o companie tânără, cu o mână de angajaţi, să joace pe o piaţă dominată de companii vechi, cu, poate, sute de angajaţi.” Motivaţia lor se vede deja în cifrele înregistrate pe piaţa locală: în primele două sezoane de operare, compania din România a depăşit pragul de 20 milioane euro, bifând o creştere de cinci ori faţă de anul anterior. Dacă anul trecut 30.000 de turişti au mers într-o vacanţă prin intermediul lor, anul acesta, până la sfârşitul sezonului de iarnă, au ca obiectiv să ajungă la 140.000 de turişti: „Pentru asta, avem multe idei, vom lansa destinaţii noi în portofoliul nostru şi ne vom îmbunătăţi procesele de lucru. Ne vom extinde echipa şi facem angajări. Deci, avem obiective mari, chef de muncă şi suntem aici ca să creştem. Îmi place să cred că asta ne face unici ca echipă!” Executiva mai crede că în business ei fac lucrurile altfel, le place să nu meargă pe cărări bătătorite: „De exemplu, în România suntem singurii care au deschis zboruri charter spre Egipt din oraşe precum Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Suceava. De altfel, suntem lider absolut în România în ce priveşte pachetele turistice pentru Şarm el-Şeih, Egipt, la fel ca în toate ţările în care operăm”. O prioritate pentru ei o reprezintă şi colaborarea cu agenţiile de turism – într-un an, au ajuns la parteneriate cu 1.000 dintre acestea.

    Directorul regional al Join UP! menţionează şi că, pentru a se bucura de succes şi pe piaţa locală, a fost nevoie de adaptare la preferinţele specifice ale agenţiilor de turism şi ale turiştilor români: „De exemplu, în România există o tendinţă de a se prefera destinaţiile tradiţionale şi deja consacrate, cum ar fi anumite staţiuni din Bulgaria sau Grecia. Join UP! a trebuit să îşi ajusteze strategiile de marketing şi ofertele pentru a concura eficient cu alte operatori turistici şi pentru a promova destinaţii mai puţin cunoscute, dar care ofereau experienţe deosebite şi avantaje competitive în termeni de servicii şi preţuri”. Adaptabilitatea la particularităţile pieţelor pe care s-au extins a fost unul dintre factorii care au contribuit la creşterea Join UP!, reţetă care, consideră executiva, este esenţială în turism: „Companiile care sunt sensibile la nevoile culturale locale pot crea produse şi servicii mai bine adaptate pentru diverse pieţe. De asemenea, companiile care demonstrează respect şi înţelegere pentru diverse culturi sunt adesea percepute mai pozitiv. În turism mai ales, este vitală adaptarea locală”. În procesul lor de extindere în Europa, au învăţat să îşi adapteze strategia de expansiune ţinând cont de particularităţile pieţelor şi au învăţat că, dacă menţii un echilibru între cunoscut şi nou, poţi deschide o uşă şi să te faci remarcat. „Am învăţat că fără echipe locale competente, businessul nu este pe deplin adaptat. Iar în final, construirea încrederii s-a dovedit a fi mai valoroasă decât ofertele financiare. Principii precum să fii onest şi transparent, prietenos şi dornic să ajuţi, s-au dovedit a fi esenţiale pentru a atrage atenţia şi a stabili relaţii de încredere cu partenerii. Nu în ultimul rând, să fii flexibil şi adaptabil la ce se întâmplă în piaţă, alături de reacţia rapidă, sunt aspecte ce pot face diferenţa între un serviciu standard, rigid, şi unul bun.”

     

    Ce urmează pentru industria turismului în continuare? Kateryna Usha consideră că aceasta este în plină expansiune, un argument în acest sens fiind revenirea de la nivelurile de dinainte de pandemie. Conform Organizaţiei Monidale a Turismului, citate de ea, sosirile internaţionale de turişti au atins 97% din nivelurile prepandemice în primul trimestru al anului 2024. În plus, pe regiuni, Europa a generat cele mai mari încasări încă din 2023, iar contribuţia record a turismului la economia Europei este aşteptată în acest an. „Credem că această tendinţă nu se va schimba în anii următori. În plus, aderarea României la zona Schengen a Europei, deşi parţială pentru moment, va beneficia cu siguranţă şi de pe urma pieţei de turism în anii care vor urma”, adaugă ea. În ceea ce priveşte creşterile de preţuri, observate mai ales de clienţii de turism, executiva admite că au existat majorări uriaşe în 2022, care au fost vizibile mai ales în domeniile aerian, transport şi în tarifele hotelurilor. „Am sugera că ieşirea globală din lockdown, cu cererea amânată asociată, şi războiul din Ucraina, care a şocat piaţa turismului cu probleme de securitate, închiderea zonei aviatice din Ucraina pentru aviaţia civilă şi modificările logistice ulterioare, precum şi creşterea preţurilor la petrol şi combustibili, au fost principalii factori de creştere a preţurilor la nivel global în acel moment.” Pe de altă parte, observă ea, creşterea ulterioară a preţurilor în 2023-2024 este mai în concordanţă cu situaţia financiară globală şi inflaţia. „Ne aşteptăm ca presiunile inflaţioniste să reducă cererea pentru călătorii de agrement în timp, dar este greu de prezis în ce măsură. Vom vedea.” În ceea ce priveşte planurile lor de viitor, acestea vizează investiţii în expansiune în continuare, alături de îmbunătăţirea experienţei pentru parteneri, prin deschiderea unui departament dedicat pentru suport şi consultanţă privind produsul şi procesul de rezervare.   

    Mai conectaţi de vacanţe

    Lansată în 2010 şi având sediul central în Kiev, compania Join UP! şi-a extins prezenţa până acum în România, Polonia, Estonia, Letonia, Lituania, Moldova, Ucraina şi Kazahstan, urmând să deschidă birouri şi în Republica Cehă şi Slovacia.

    Portofoliul de destinaţii de vară al companiei din România cuprinde în prezent ţări precum Turcia, Grecia, Tunisia, Cipru, Egipt şi Tenerife.

    Join UP! operează zboruri directe din 10 oraşe din România, astfel că pe lângă oraşele clasice precum Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara şi Iaşi, una dintre particularităţile tour operatorului este că organizează zboruri şi din Suceava, Bacău, Braşov, Târgu Mureş, Oradea şi Baia Mare.

    Alimpika Aviation Ltd (Cipru) deţine 100% din acţiunile JOIN UP RO SRL. Beneficiarii Reali ai Yuriy şi Oleksandr Alba, care realizează managementul indirect al companiei prin Alimpika Aviation Ltd (Cipru) şi Global Travel Holding Ltd (Marea Britanie).

     

     

    Cinci întrebări şi răspunsuri din interviul cu Katerîna Uşakova

    1. Ce strategii aţi folosit pentru a intra pe pieţele noi şi a concura cu jucătorii locali deja consacraţi?

    Strategiile, deşi diferite de la ţară la ţară, pot spune că au avut ca numitor comun cinci principii, care pot servi totodată şi ca nişte lecţii pentru expansiunea în Europa.

    Menţinerea unui echilibru între cunoscut şi nou: A fost decisivă ajustarea strategiei pentru a include opţiuni populare iniţial şi apoi să introducem hoteluri şi tururi noi pe măsură ce am devenit cunoscuţi pe piaţa europeană.

    Importanţa liderului: Liderii competenţi au fost esenţiali în adaptarea strategiilor şi în stabilirea relaţiilor solide cu agenţiile de turism din diferite ţări, având în vedere contextele locale variate.

    Încrederea este mai importantă decât profiturile: Construirea unor relaţii de încredere rapide cu agenţiile de turism a fost crucială, bazată pe o cultură corporativă prietenoasă şi pe un suport continuu pentru parteneri.

    Să rămânem vizibili şi transparenţi: Să fii vizibil e obligatoriu, iar o provocare a fost cum să reuşim nu doar să ne promovăm, ci să fim parte dintr-o poveste social relevantă pentru populaţia respectivei ţări. De asemenea, transparenţa e un principiu obligatoriu în domeniul nostru. Industria turismului este un domeniu complicat cu multe aranjamente de făcut, astfel încât uneori timpul sau datele pot suferi modificări, iar clienţii s-ar putea să nu fie mulţumiţi. Prin urmare, este esenţial să fii deschis şi proactiv pentru a reduce reacţiile negative şi a le transforma în soluţii constructive pentru ambele părţi.

    Flexibilitatea este esenţială: Capacitatea de a ne adapta rapid la schimbări şi provocări neaşteptate din mediul extern a fost semnificativă pentru a atinge succesul şi stabilitatea în piaţa europeană de turism. Flexibilitatea înseamnă capacitatea de a ajusta rapid strategiile şi ofertele în răspuns la noile tendinţe, condiţii economice sau evenimente neaşteptate. De exemplu, în Polonia, când am lansat operaţiunile, am descoperit că turiştii aveau reacţii negative la serviciile oferite în limba engleză. Polonezii sunt foarte loiali limbii lor. Drept urmare, am extins rapid personalul pentru a include ghizi şi manageri vorbitori de poloneză.

    2. În ce mod a influenţat flota proprie de aeronave succesul Join UP! pe pieţele internaţionale?

    Poate fi un avantaj competitiv. Majoritatea destinaţiilor sunt operate prin flotă proprie, de SkyUp Airlines, partenerul strategic al Join UP!, ceea ce poate însemna orare de zbor avantajoase, ce permit turiştilor să petreacă mai mult timp la destinaţie. De exemplu, în România, acest parteneriat ne permite să avem cele mai bune ore de zbor pentru Antalya.

    Companiile aeriene SkyUP au un parteneriat strategic cu Join UP!, fiind parte din acelaşi grup. Totuşi, nu ne limităm colaborarea doar la operaţiuni cu SkyUP. Suntem deschişi pentru cooperare şi cu siguranţă vom colabora cu diferite companii aeriene pentru a oferi turiştilor noştri cele mai bune preţuri, calitate şi orare de zbor.

    3. Cum aţi descrie mediul concurenţial din România comparativ cu cel din Polonia sau din alte ţări în care activaţi?

    În România, Join UP! a observat că operatorii turistici colaborează frecvent şi împart locurile vândute în zborurile charter, pentru a diminua pierderile din business, o practică neobişnuită în alte ţări. Pentru noi, acest aspect a necesitat o ajustare a planurilor şi strategiilor pentru a ne conforma cu modul de operare specific din România, care este unul foarte axat pe optimizare şi eficientizare. E un model de cooperare extraordinar, win-win, care arată că şi competitorii pot fi prieteni. În alte ţări însă, aşa ceva ar fi de neconceput. În Polonia, unde piaţa e destul de închisă, iar operatorii de turism nu au avut schimbări semnificative timp de ani de zile, am adoptat o abordare prietenoasă şi colaborativă cu agenţiile de turism, oferindu-le suport continuu şi soluţii personalizate.

    4. Care a fost cel mai neaşteptat obstacol pe care l-aţi întâlnit şi cum l-aţi depăşit?

    Dacă comparăm prima noastră experienţă de scalare, care a avut loc înainte de începutul războiului pe scară largă în Ucraina, cu intrarea pe pieţele europene după februarie 2022, aceasta a devenit o provocare pentru noi: am trecut prin adaptarea abordărilor de afaceri, trecând de la multivectorialitatea cu care eram obişnuiţi, în favoarea dezvoltării pas cu pas şi graduală a ofertelor. Nucleul strategiei noastre, inclusiv pentru România, a devenit principiul glocalizării — construirea de echipe locale puternice, competente şi experimentate în implementarea practicilor locale, sub umbrela viziunii globale a brandului Join UP!. Pieţele noi necesită abordări noi la fiecare pas. Multe nuanţe au trebuit adaptate în interacţiunea cu clienţii, partenerii şi la nivel corporativ. Este un proces complex care necesită timp, dar suntem pregătiţi pentru asta. Desigur, nu am scăpat de greşeli, dar am reuşit să le gestionăm şi deja avem anumite perspective care ne ajută să avansăm în dezvoltare. În plus, studiul particularităţilor comunicării interculturale ne ajută foarte mult.

    5. Cum a influenţat războiul businessul şi care au fost strategiile pentru a dezvolta afacerea în continuare, chiar şi în acest context atipic?

    Este dificil de spus, fiindcă fiecare companie europeană Join UP! funcţionează independent şi este operată local ca o afacere separată. În fiecare piaţă, lansăm o entitate legală separată cu licenţe locale pentru a opera, conform legislaţiei UE.

    Mai mult, compania are propria sa viziune şi strategie de dezvoltare, care nu depinde de ce se întâmplă în Ucraina. De exemplu, afacerile din Moldova şi Kazahstan au continuat să se dezvolte cu succes în ciuda războiului din estul Ucrainei, care a avut loc din anul 2014. De fapt, pieţele din România, Polonia şi Republica Moldova au un număr important de turişti din Ucraina, care pleacă în vacanţă din aceste ţări, deoarece sunt aproape de Ucraina. Putem spune deschis că războiul din Israel a afectat întreaga piaţă. Au fost multe anulări de zboruri către Egipt. Am anulat şi noi zborurile către Hurghada, în timp ce am menţinut zborurile către Sharm-El-Sheikh.

  • Povestea celor trei fraţi care au transformat copiatul într-o artă. Cum au ajuns ei miliardari cu ideile altora

    În antreprenoriat nu este mereu vorba despre idei originale, ci şi despre împrumutarea celor mai bune practici şi executarea lor. Acesta este modelul aplicat de peste 20 de ani, deci de la începutul erei dot-com, de fraţii germani Samwer, cunoscuţi în rândul oamenilor de afaceri drept „regii clonării”. Cum au ajuns să obţină o astfel de poreclă şi în ce au constat iniţiativele lor de business?

    Fraţii Samwer – Oliver, Marc şi Alexander –  sunt renumiţi pentru demersurile lor antreprenoriale din timpul perioadei de boom a internetului (finele anilor 1990 – începutul anilor 2000), dar şi pentru obişnuinţa cu care au clonat de-a lungul timpului companii de succes. Călătoria lor a început în 1999, când au pus bazele Alando, o versiune germană copiată după eBay, care a fost achiziţionată de gigantul american pentru 43 de milioane de dolari în doar patru luni de la înfiinţare. Acest succes iniţial a stabilit tonul pentru strategia lor de business: identificarea companiilor cu creştere rapidă şi replicarea modelelor lor de afaceri. De-a lungul anilor, fraţii Samwer şi-au dezvoltat o reputaţie pentru tacticile lor neconvenţionale, câştigându-şi astfel porecla de „regii clonării”. Ei au replicat cu succes diverse companii proeminente, vânzând adesea aceste clone înapoi creatorilor originali sau altor cumpărători interesaţi de profituri substanţiale.

    Unul dintre proiectele lor semnificative a fost StudiVZ, o clonă a Facebook cu o interfaţă roşie în loc de albastră. Lansată în Germania, StudiVZ a câştigat rapid tracţiune în ţările vorbitoare de germană şi a fost vândută pentru 100 de milioane de dolari în 2007. În ciuda faptului că Facebook a dat în judecată StudiVZ pentru copierea platformei sale, fraţii Samwer au trecut repede la noi proiecte.

    O altă clonă notabilă a fost CityDeal, modelată după grupul de e-commerce Groupon. CityDeal a devenit lider de piaţă în Europa în mai puţin de şase luni şi a fost achiziţionată de compania americană pentru 170 de milioane de dolari la scurt timp de la înfiinţare. Modelul fraţilor Samwer de scalare rapidă şi vânzare a continuat cu Wimdu, o clonă a Airbnb. Cu toate acestea, Airbnb a refuzat să achiziţioneze compania, recunoscând că fraţii Samwer erau interesaţi în principal de clonare şi vânzarea ulterioară a firmei şi mai puţin de scalare şi creştere organică.

    De asemenea, cei trei fraţi au clonat şi companii după modelele Amazon şi Pinterest. În 2007, au fondat Rocket Internet, o companie cu sediul în Berlin axată pe susţinerea startup-urilor, prin intermediul căreia au replicat businessuri globale de succes, lansându-le însă pe pieţe locale. În pofida întrebărilor etice legate de practicile lor de afaceri, fraţii Samwer au acumulat o avere semnificativă, Forbes estimând valoarea netă a fiecărui frate la aproximativ 1,2 miliarde de dolari. De asemenea, au investit în diverse proiecte de succes, precum reţelele de socializare Facebook (acum Meta) şi Linkedln, cât şi şi dezvoltatorul de jocuri video Zynga, conform Investopedia.

    Deşi succesul fraţilor Samwer ca antreprenori este incontestabil, abordarea lor a stârnit intense dezbateri în rândul mediului de afaceri. Practica lor de a imita inovaţia mai degrabă decât de a o încuraja a fost uneori criticată pentru potenţiala suprimare a creării de noi idei.

    1. Marc, Oliver şi Alexander Samwer s-au născut în 1970, 1972, respectiv 1975 în Köln, în ceea ce era atunci Republica Federală Germană (RFG). S-au remarcat ca oameni de afaceri în timpul erei dot-com prin replicarea unor companii deja consacrate, precum eBay;

    2. La începutul anilor 2000 au creat Jamba!, un furnizor de conţinut pentru telefoane mobile, vândut în scurt timp operatorului american de telecomunicaţii Verisign pentru o sumă de aproape şapte ori mai mare decât au încasat pentru compania bazată pe eBay (43 de milioane vs. 273 de milioane de dolari);

    3. Au investit ulterior în reţelele de socializare Facebook şi LinkedIn, în versiunile germane ale Twitter (Frazr) şi YouTube (MyVideo), cât şi în alte proprietăţi tehnologice bazate pe modele americane;

    4. În condiţiile în care nu toate investiţiile s-au dovedit un succes, au decis în 2007 să pună bazele Rocket Internet, o companie prin care au urmărit să-şi faciliteze iniţiativele de replicare;

    5. Acţiunile grupului au debutat pe Bursa de Valori de la Frankfurt în octombrie 2014, urmând însă să se delisteze în 2020 şi să devină din nou companie privată. Cei trei fraţi deţin împreună 50% din capitalul social al firmei.  

  • Un specialist român în IT dezvăluie cum ar putea arăta viitorul mai repede decât ne aşteptăm: În 10 ani vor exista asistenţi AI care vor fi profesori, psihologi, avocaţi sau antrenori de fitness VIDEO

    Inteligenţă artificială este cea mai hot tehnologie a momentului care promite să crească productivitatea şi să eficientizeze toate procesele din cadrul unui business. În prezent, tehnologia a intrat în lumina reflectoarelor odată cu fenomenul ChatGPT, unde AI a demonstrat că poate realiza traduceri, linii de cod  sau chiar poezii. Alexandru Dan, CEO al Triumvirate Labs, CEO al Triumvirate Labs,  este de părere că avântul tehnologic va continua, iar în următorii zece ani ea fi prezentă în educaţie, psihologie şi drept.

    „Cu siguranţă fiecare persoană şi fiecare companie va avea cel puţin un asistent AI în următorii cinci ani. Eu am o predicţie că în 10 ani vor exista un miliard de asistenţi AI care pot fi profesori, psihologi, avocaţi, antrenori de fitness. Deci cred că această tehnologie are un potenţial foarte mare”, a spus Alexandru Dan în cadrul emisiunii de business ZF Live realizată cu sprijinul Orange Business

    Triumvirate Labs, companie românească specializată în dezvoltarea de soluţii tehnologice, a închis anul 2023 cu afaceri de 1,8 mil. euro şi o echipă de 20 de programatori. Planurile de viitor ale businessului românesc urmăresc extinderea pe piaţa din SUA, Germania şi Belgia, a explicat Alexandru Dan.

    „Avem planuri să ne extindem şi în alte ţări. Vrem să deschidem o companie în SUA şi urmează să avem şi în Luxemburg. Încercăm să dezvoltăm şi în Germania, Belgia, să găsim parteneri şi clienţi în aceste ţări şi să ajutăm oamenii să adopte mai uşor tehnologia” a a mai declarat Alexandru Dan la ZF Live.

     

     

  • Povestea românului care a făcut dintr-un joc o afacere profitabilă, de peste 2 milioane de dolari

    De la o activitate de nişă, e-sportul sau sportul electronic a evoluat până a ajuns un fenomen cu o prezenţă semnificativă în cultura şi industria jocurilor video din România. Ce soluţii există însă pentru a se dezvolta în continuare şi în ce condiţii poate fi practicat corespunzător?

    Cred că este nevoie de o recunoaştere a sportului electronic într-un cadru legal. Acest lucru ne-ar ajuta să legitimăm jucătorii aşa cum trebuie şi ar exprima mult mai precis activitatea noastră ca organizaţie. De altfel, această recunoaştere ar face ca şi companiile private să aibă mai multă încredere în acest fenomen şi ar creşte, de asemenea, şi încrederea mass-media în această industrie şi implicit părinţii ar începe să îl considere un domeniu serios în care copiii lor pot face o carieră”, a răspuns pentru Business Magazin Octav Creţu, CEO al Nexus Gaming, companie românească de sporturi electronice, cu afaceri de 2,2 mil. euro la finalul anului 2023.

    Înfiinţată în 2015 – an în care Octav Creţu a devenit CEO al companiei – Nexus Gaming colaborează deja cu diverse companii private în vederea realizării de campanii de marketing prin gaming, reprezentantul firmei de e-sports spunând că ROI-ul (Return on Investment – n.red.) pe care îl poate aduce o astfel de colaborare poate depăşi nivelul atins de marketingul tradiţional. „Deja lucrăm cu mai mulţi parteneri în mediul privat, care fac ca organizaţia noastră să fie sustenabilă, dar în continuare cred că există o mică lipsă de awareness din partea brandurilor. Gamingul folosit ca tool de marketing are un ROI excelent, mult mai bun decât cel pe care îl regăsim în marketingul sau influencerii convenţionali. Cât despre acţiuni specifice, mi-ar plăcea să văd mai multe proiecte de lungă durată, cu focus pe viitor. Spre exemplu, o academie făcută în parteneriat cu o instituţie de învăţământ, un program de studiu, orice iniţiativă la firul ierbii, care să ajute jucătorii tineri să se dezvolte.”

    Octav Creţu a adăugat că industria de esports a început să simtă un „buzz” în jurul ei şi a început să atragă din ce în ce mai mult atenţia oamenilor şi a brandurilor. „Începutul anului 2024 se simte destul de bine. Însă, cred că provocările pe care le avem sunt specifice domeniilor care pot fi clasificate ca fiind la început. În primul rând ar fi vorba despre sustenabilitate, şi aici nu mă refer neapărat la Nexus, ci la întreg ecosistemul. În continuare este foarte greu să deţii sau să formezi o organizaţie de esports sustenabilă în România. În al doilea rând, cred că există o nevoie reală de a recunoaşte domeniul nostru de activitate într-un regim formal.”

    Bugete mici, bătălii mari. Anul acesta, echipa românească de esports din cadrul Nexus Gaming – echipă compusă din Cătălin Stănescu, Adrian Guţă, Cosmin Teodorescu, Alexandru Ştefan şi Ersin Chiriac – s-a calificat în cadrul competiţiei de Counter-Strike, etapa RMR (Regional Major Ranking )pentru PGL Major-ul din Copenhaga. Iar în februarie 2024, echipa formată din cei cinci jucători români a avut primul meci din grupa RMR B împotriva Astralis – o echipă daneză considerată cea mai mare din istoria jocului, care are în palmares patru Majoruri câştigate, dintre care trei titluri la rând. „Avem o medie de vârstă de 25 de ani în echipă, cu cel mai tânăr jucător având 21 de ani, iar cel mai experimentat având 34. Cred că este exact acel balans pe care îl regăsim şi în echipele de fotbal, în care avem un căpitan experimentat care conduce echipa, înconjurat de jucători mai tineri şi talentaţi. Cât despre timpul de pregătire, cred că se pregătesc pentru acest moment din momentul în care au jucat primul lor meci profesionist de Counter-Strike, aşadar ar fi vorba de patru sau cinci ani de pregătire”, a explicat Octav Creţu.

    După calificările din prima grupă, RMR A, România avea deja doi jucători români calificaţi la Major cu echipele la care activează – Adam Marian, fost jucător al echipei Nexus, membru al echipei spaniole KOI, şi Mihai Ivan, şi el fost jucător al echipei Nexus, membru al echipei ucrainene Na’Vi. Iar pentru a se califica la Majorul din Copenhaga şi a nu fi eliminată din competiţie, echipa de jucători a Nexus ar fi trebuit să obţină trei victorii.

    „Nu aş vrea să folosesc clişee precum «şi în România se poate face treabă», pentru că nu despre asta este vorba. Munca depusă de întreaga echipă Nexus, iar aici nu mă refer doar la jucători, a fost impecabilă şi a rezultat în acea calificare. Mai degrabă aş vrea să folosesc acest prilej pentru a dărâma mitul în care esports înseamnă patru – cinci băieţi care stau toată ziua şi se joacă jocuri video. Pentru ca o echipă să funcţioneze este nevoie de antrenor, de psiholog, de un manager, de un graphic designer, de un editor, de un analist ş.a.m.d. Mi-aş dori ca aceste lucruri să fie înţelese şi implementate de echipele din România, pentru a avea o scenă cât mai sănătoasă, astfel încât Nexus să nu fie prima şi ultima echipă care realizează o performanţă de acest gen”, a mai spus Octav Creţu.

    Potrivit lui, echipa din România are la dispoziţie un buget de doar 200.000 de euro dar se luptă cu cluburi de talie mondială precum Vitality, evaluat la 200 de milioane de dolari, sau Heroic, echipă ce, doar în ultimii doi ani, a câştigat 1 milion de dolari la competiţiile de Counter-Strike. „Dacă este să vorbim în termeni fotbalistici, acest Major este echivalentul unei combinaţii între UEFA Champions League şi Campionatul Mondial de Fotbal la Counter-Strike. Suntem mândri să fim pionieri în acest drum, iar succesul nostru este o victorie pentru întreaga comunitate românească de esports”, a mai spus Octav Creţu.

    El a explicat că dacă Nexus Gaming are un buget de circa 200.000 de euro pentru divizia de esports, pentru echipele cu care compania românească s-a bătut la RMR acest buget ar fi un cost operaţional pe o singură lună. „Diferenţele de buget pot fi sesizate în pregătirea jucătorilor, cu cât ai un buget mai mare, cu atât îti permiţi facilităţi mai bune de pregătire. Fie că vorbim de un gaming house dedicat, în care jucătorii trăiesc şi se antrenează împreună, fie că vorbim de extra staff care ajută la pregătirea echipei, un buget mai mare constituie un avantaj. Dacă ne referim strict la jucători, investiţiile sunt mai degrabă imateriale. Vorbim aici despre efortul depus (care de multe ori numărul de ore investite poate fi comparat cu un job full time), despre timpul alocat studierii jocului, despre antrenamentele cu echipa ş.a.m.d. Din punctul ăsta de vedere, cred că jucătorii investesc destul de mult, iar pe partea materială, cred că cel mai important element ar fi un calculator performant de gaming şi perifericele aferente. Un setup hardware competitiv de gaming poate ajunge să coste aproximativ 5.000 de euro. Pentru organizaţie, costurile sunt mult mai complicate, având componenta de management, marketing, staff adiţional, precum un psiholog, un analist, costurile unui cantonament sau costurile logistice şi nu în ultimul rând, remuneraţia jucătorilor”, a mai explicat Octav Creţu.

    De asemenea, în cadrul competiţiilor echipele câştigătoare pleacă acasă şi cu premii. Spre exemplu, PGL Major Copenhagen 2024 pune la bătaie premii totale în valoare 1,25 de milioane de dolari, echipa câştigătoare plecând acasă cu 500.000 de dolari, în timp ce locul doi este răsplătit cu 170.000 de dolari, iar echipele de pe locul trei şi patru primesc câte 80.000 de dolari. 

    Dublare an de an. Nexus Gaming activează ca echipă din anul 2015, iar ultimii ani au reprezentat o ascensiune pentru organizaţia românească de esports, au spus reprezentanţii companiei. Echipele din cadrul companiei au avut de-a lungul anilor performanţe notabile în jocuri precum Counter-Strike, League of Legends şi PUBG Mobile, iar expansiunea organizaţiei a vizat mai multe domenii de activitate. „Am avut un 2023 bun, şi nu mă refer doar la partea competitivă de esports. Avem mai multe linii de business, printre care şi o echipă specializată în organizarea şi producţia evenimentelor de gaming, dar şi o agenţie de marketing cu influenceri din zona de gaming. Primul obiectiv important pentru noi a fost organizarea unui eveniment de gaming internaţional, iar cel de-al doilea a fost creşterea pe partea de agenţie. Ambele obiective au fost atinse, Nexus organizând evenimente cu scene complexe şi echipe internaţionale în Bahrein şi Iaşi, iar pe partea de agenţie am avut rezultate foarte bune şi am câstigat şi foarte multe premii semnificative în acest domeniu”, a spus CEO-ul companiei.

    Despre veniturile înregistrate, executivul spune că „este al treilea an consecutiv în care ne dublăm cifra de afaceri. În 2023 am sesizat o creştere a volumului de activitate şi un număr sporit de clienţi care au intrat în zona de gaming. În 2024, ne dorim să continuăm să organizăm evenimente şi să producem campanii creative cu rezultate excelente. Pe partea de evenimente, vom continua să producem atât pe cele în care suntem parteneri precum Gaming Marathon sau evenimentele proprii, precum Romanian Esports League, dar şi evenimentele naţionale precum Esports Kings, dezvoltat pentru NEPI Rockcastle, care s-au dovedit a fi pe interesul atât a companiilor care doresc să comunice cu publicul lor, cât şi a comunităţii de gaming.”    ■

     

    Carte de vizită
    Octav Creţu, CEO, Nexus Gaming

    1. În 2017 s-a licenţiat în inginerie la Facultatea de Electronică şi Tehnologia Informaţiei din cadrul la Universităţii Politehnica din Bucureşti;

    2. Şi-a început cariera în 2013, ca editor în cadrul WASD – publicaţie dedicată domeniului de gaming/esports;

    3. Doi ani mai târziu, mai exact în 2015, acesta a devenit IT consultant & graphic web designer în cadrul agenţiei de turism Alsys;

    4. În iulie 2015, Octav Creţu a preluat conducerea Nexus Gaming – companie românească de sporturi electronice –  rol pe care îl deţine şi în prezent;

    5. În 2019, Octav Creţu a devenit şi CEO al Romanian Esports League, o competiţie românească de Esports care îşi propune dezvoltarea scenei naţionale de sporturi electronice.

  • Povestea românului care a construit de la zero o companie de 160 de milioane euro în ţara noastra. El a început în anii ’90, folosind banii de la nuntă şi împrumutaţi de la rude

    100 Cei mai admiraţi CEO din România – 074. Constantin Boromiz, Fondator, Boromir

    Antreprenorul a decis să fie propriul său patron după ce a profesat vreme de numai un an ca inginer după terminarea Facultăţii de Tehnologie a Construcţiilor de Maşini din cadrul Institutului Politehnic din Bucureşti. A început activităţile în domeniu în jurul anului 1994 împreună cu fratele său, Gheorghe Boromiz, şi cumnatul său, George Frîntu, cu banii de la nuntă şi împrumutaţi de la rude.

    Un an mai târziu au cumpărat de la un om de afaceri turc o brutărie, segment pe care au extins ulterior activitatea firmei, ajunsă cea mai mare afacere românească din domeniul morărit şi panificaţie, cu o cifră de afaceri de 160 milioane euro. Constantin Boromiz este o figură a prosperităţii din Vâlcea. El a perpetuat tradiţia întreprinzătorilor din propria familie. „Sunt de mai bine de 30 de ani în afaceri, iar în familie discutam mereu ce facem mâine, ce facem cu afacerile, iar copiii noştri au venit în afaceri pentru că asta au văzut.“ Constantin Boromiz este de părere că una dintre cele mai mari greşeli ale unui lider este să nu adapteze politicile de conducere ale companiei la realităţile pieţei.


     

  • ANM. Cod galben de temperaturi ridicate, local caniculă, în nordul, vestul şi sud-vestul României

    Codul avertizează în legătură cu „temperaturi deosebit de ridicate, local caniculă şi disconfort termic ridicat”.

    În Banat, Crişana, Maramureş, vestul Transilvaniei, jumătatea de vest a Olteniei şi nord-estul Moldovei se vor înregistra temperaturi deosebit de ridicate pentru începutul lunii septembrie (7…10 grade peste mediile multianuale). Local va fi caniculă şi disconfort termic ridicat, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va atinge sau va depăşi uşor pragul critic de 80 de unităţi. Temperaturile maxime vor fi în general de 32…35 de grade, mai anunţă ANM.

    Codul galben este valabil duminică şi luni. În zilele viitoare temperaturi deosebit de ridicate se vor înregistra în majoritatea regiunilor, iar vremea va fi călduroasă, chiar caniculară în timpul după-amiezilor, mai ales în vestul şi sud-vestul teritoriului.

  • Nicolae Ciucă: Modul de guvernare şi comunicarea politică trebuie să fie actualizate

    Preşedintele Senatului a vorbit despre manipulare şi războiul informaţional.

    „Este obligatoriu ca guvernul să livreze măsuri practice, ancorate în realitatea de zi cu zi. Trebuie să promovăm eficient mesajele noastre – prin care prezentăm situaţia reală şi implicaţiile soluţiilor propuse de executiv – altfel lăsăm locul celor care poartă un război informaţional să îşi răspândească poveştile manipulatoare”, a explicat Nicolae Ciucă.

    Preşedintele Senatului a arătat cum pot fi respinse dezinformările.

    „Modul de guvernare şi comunicarea politică trebuie să fie actualizate, pentru a răspunde provocărilor momentului. Asta am comunicat la Forumul Globsec, cea mai importantă conferinţă de securitate din regiune, care se ţine zilele acestea la Praga”, a precizat Nicolae Ciucă.

    Forumul Globsec de la Praga este cea mai mare conferinţă pe securitate şi apărare din Europa Centrală şi de Est.

  • Care criză? Şeful unui dealer auto dezvăluie cel mai scump Mercedes vândut în România VIDEO

    Grupul Autoklass, dealer autorizat al Mercedes Benz în România, a livrat anul trecut în ţară un autoturism estimat la 300.000 de euro. Maşina face parte din segmentul de lux al Mercedes Benz, explică Daniel Grecu, Director General Autoklass

    „Cel mai scump autovehicul livrat în România depăşeşte 300.000 de euro. Vorbim de autovehicule din gama pe care o reprezentăm noi, gama Mercedes-Benz. Frecvent sunt autovehicule care depăşesc 200.000 de euro, a declarat Daniel Grecu, Director General Autoklass, în cadrul emisiunii ZF Live realizată cu sprijinul Orange Business.

    Potrivit şefului Autoklass, românii preferă automobilele Mercedes care fac parte din clasa SUV-urilor. Peste 50% din vânzările Autoklass în România au inclus maşini din segmentul SUV-urilor luxury.

    „Mai mult din 50% din autovehiculele pe care le vindem fac parte din categoria SUV-urilor. Producătorul continuă să meargă în direcţia luxury. Producţia este definită foarte bine pe acest indicator” a mai spus directorul general Autoklass la ZF Live.

  • Răsturnare de situaţie în piata imobiliară. De ce tot mai mult români aleg să fie chiriaşi VIDEO

    Chiriile la locuinţe, care au crescut deja cu mai bine de 10% în ultimul an, se pregătesc de noi runde de scumpiri, în condiţiile în care achiziţia unei case devine un obiectiv greu de atins pe fondul dobânzilor la creditele imobiliare care se meţin la un nivel ridicat. Combinaţia de salarii care nu ţin pasul cu dobânzile mari este principalul motiv pentru care tot mai mulţi aleg chiriile, explică Toma Filipovici, preşedinte APAIR.

    „Nivelul ridicat al dobânzii contează mult. Dacă ne uităm la numărul de credite noi, vedem că foarte multe sunt refinanţări. Le-au crescut oamenilor ratele de la 2.000 de lei la 3.500, iar veniturile lor nu au crescut şi atunci au fost nevoiţi să refinanţeze. Atunci se gândesc la chirie un an sau doi pentru a mai strânge bani pentru un avans mai mare” a declarat Toma Filipovici în cadrul emisiunii ZF Live realizată cu sprijinul Orange Business.

    Tot mai mulţi români aleg chiria pentru a beneficia de mobilitatea oferită de această opţiune şi pentru a evita creditul ipotecar. Cererea tot mai mare împinge preţurile în sus ceea ce a făcut ca apartamentele sau garsonierele să atingă praguri care păreau imposibile cu câţiva ani în urmă, este de părere Toma Filipovici.        

    „Este un trend ascendent. Cupluri şi familii de toate vârstele aleg chiria pentru că au înţeles că le conferă o anumită mobilitate. Avantajul lor de a nu a avea povara acelei ipoteci este mai mare. Trendul este pe creştere, aşa a ajuns o garsonieră pe Metalurgiei, dacă e în stare bună, să se închirize cu 350 de euro, ceea ce era neverosimil acum câţiva ani” a mai spus preşedintele APAIR LA ZF Live.