BusinessMagazin

Blog

  • Efectele gripei aviare. McDonald’s Australia micşorează micul dejun din cauza penuriei de ouă

    Anunţul a fost făcut pe Facebook.

    „La fel ca mulţi retaileri, gestionăm cu atenţie aprovizionarea cu ouă din cauza provocărilor actuale ale industriei”, a transmis compania adăugând că „lucrează din greu cu fermierii şi furnizorii australiani pentru a reveni la normal cât mai curând posibil.”

    Micul dejun este oferit clienţilor doar până la ora 10.30, reducerea programului fiind de 90 de minute.

    Focarele de gripă aviară din 11 ferme de păsări au dus la sacrificarea a aproximativ 1,5 milioane de pui.

    Circa 10% dintre găinile ouătoare din Australia au fost sacrificate şi mai multe supermarketuri au limitat numărul de ouă pe care clienţii le pot cumpăra.

  • Investiţie de 6 mil. euro pentru modernizarea echipamentelor de diagnostic ale Spitalului Judeţean de Urgenţă Satu Mare

    Consiliul Judeţean Satu Mare va investi aproximativ 6 mil. euro în modernizarea echipamentelor de diagnostic ale Spitalului Judeţean de Urgenţă Satu Mare, subordonat forului administrativ judeţean, în acest sens fiind depuse pentru finanţare două proiecte în cadrul Programului de sănătate 2021-2027.

    ’’Primul dintre cele două proiecte vizează modernizarea laboratorului de microbiologie al spitalului, în timp ce al doilea va contribui la îmbunătăţirea performanţelor de diagnostic şi tratament al cancerului prin achiziţionarea de echipamente de ultimă generaţie. Aceste investiţii vor aduce beneficii semnificative în diagnosticarea şi tratarea personalizată a pacienţilor cu diverse afecţiuni medicale’’, potrivit unui comunicat de presă transmis de Consiliul Judeţean Satu Mare.

    Anul trecut, Spitalul Judeţean de Urgenţă Satu Mare a accesat un proiect european de 24,5 mil. lei (5 mil. euro), finanţat prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), pentru dotarea cu echipamente şi materiale sanitare destinate reducerii riscului de infecţii nosocomiale.

    Proiectul prevede reabilitarea şi modernizarea blocului operator ginecologie, a spălătoriei şi blocului postoperator, achiziţia unor sisteme de sterilizare eficiente, tehnologii moderne pentru prelevarea de probe în vederea realizării de teste specializate în laboratorele de microbiologie, echipamente de sterilizare a aparatelor pentru investigaţii.

     

     

  • Compania belgiană Bekaert a semnat cu producătorul de energie Rezolv Energy un acord achiziţie de energie eoliană de 100 GWh din România, pe 10 ani, unul dintre cele mai mari contracte din regiune

    Compania belgiană Bekaert a semnat un acord achiziţie de energie eoliană de 100 GWh din România cu producătorul de energie Rezolv Energy, detinut de fondul de investitii britanic Actis, acesta fiind unul dintre cele mai mari contracte din regiune.

    Rezolv Energy a semnat acordul prin subsidiara sa de proiect First Looks Solutions. Acordul de achiziţie virtuală de energie (VPPA) pe 10 ani este unul dintre cele mai mari semnate vreodată în regiune. Energia va proveni de la parcul eolianul VIFOR, cu capacitate de 461 MW, dezvoltat de Rezolv şi Low Carbon în judeţul Buzău, România.

     “Suntem încântaţi să semnăm acest proiect interesant în România cu Rezolv. Acest acord nu doar că îmbunătăţeşte portofoliul nostru existent de energie regenerabilă, dar exemplifică şi angajamentul nostru cu privire la sustenabilitate şi crearea de plusvaloare pentru toţi partenerii noştri. Prin integrarea surselor de energie regenerabilă în operaţiunile noastre, facem paşi semnificativi către un viitor mai verde pentru compania noastră şi pentru clienţii pe care îi deservim.”,a  declarat Michael Hamilton, Vicepreşedinte Commodities, Bekaert.

    Odată operaţional, VIFOR va fi unul dintre cele mai mari parcuri eoliene onshore din Europa şi va genera suficientă energie curată pentru a alimenta mai mult de 270.000 de case.

    Faza 1 a proiectului prevede instalarea unei capacităţi de 192 MW, cu o extindere până la 461 MW planificată în Faza 2. Construcţia este programată să fie finalizată în termen de 18 luni, VIFOR urmând să devină operaţional înainte de sfârşitul anului 2025.

     “ Prin semnarea acestuia, Bekaert contribuie de asemenea la finalizarea primei faze a proiectului VIFOR, un parc eolian de mare amploare care va juca un rol semnificativ în tranziţia energetică a României. Faza a doua ne va ajuta şi mai mult să satisfacem cererea tot mai mare de energie curată din partea corporaţiilor”,a  spus Alastair Hammond, CEO Rezolv Energy.

    Compania Bekaert activează în domeniul ştiinţei materialelor, al transformării sârmei de oţel şi al tehnologiilor de acoperire a suprafeţelor. Fondată în 1880, cu sediul central în Belgia, Bekaert (Euronext Brussels, BEKB) este o companie globală, cu 24.000 de angajaţi şi vânzări combinate de 5,3 miliarde de euro în 2023.

     

  • Ies la suprafaţă intenţiile lui Trump cu privire la NATO: Consilierii fostului preşedinte republican preconizează o ”reorientare radicală” a Alianţei Nord-Atlantice, în care Washingtonul să se distanţeze de Europa şi să încheie o înţelegere cu Putin cu privire la Ucraina

    Donald Trump a ameninţat de atâtea ori că va părăsi NATO încât, pentru mulţi dintre criticii săi, întrebarea este când, nu dacă va decide să abandoneze alianţa de 75 de ani în cazul în care va fi reales preşedinte în noiembrie, raportează Politico.

    În realitate, este puţin probabil ca Trump să renunţe categoric la NATO, conform interviurilor acordate de foştii oficiali ai administraţiei Trump din domeniul securităţii naţionale. Dar chiar dacă el nu părăseşte oficial organizaţia, acest lucru nu înseamnă că NATO ar rămâne în aceeaşi formulă în urma unui al doilea mandat Trump.

    În schimbul continuării participării SUA, Trump nu numai că s-ar aştepta ca ţările europene să îşi crească drastic cheltuielile pentru NATO, dar ar întreprinde şi ceea ce un expert în apărare familiarizat cu gândirea din interiorul cercului consultativ de securitate naţională al fostului preşedinte, Dan Caldwell, descrie ca fiind o „reorientare radicală” a alianţei.

    „Nu prea mai avem de ales”, a declarat Caldwell pentru POLITICO Magazine, citând creşterea datoriei SUA, recrutarea slabă a militarilor şi o bază industrială de apărare care nu poate ţine pasul cu provocările Rusiei şi Chinei.

    Nici Trump, nici campania sa nu au numit încă o nouă echipă de securitate naţională, neadoptând în mod deschis o nouă agendă pentru NATO. 

    Dar foştii oficiali şi experţi care au discutat pe baza acestui subiect – unii în mod oficial, iar alţii sub rezerva anonimatului – sunt implicaţi într-o dezbatere continuă în cercul fostului preşedinte cu privire la cât de mult să îi împingă pe europeni către o arhitectură de securitate îndreptată spre placul lui Trump.

    Potrivit acestor oficiali, SUA şi-ar păstra umbrela nucleară deasupra Europei în timpul unui al doilea mandat Trump, menţinându-şi puterea aeriană şi bazele din Germania, Anglia şi Turcia, precum şi forţele navale. Între timp, cea mai mare parte a infanteriei, blindatelor, logisticii şi artileriei ar trece în cele din urmă din mâinile americanilor în mâinile europenilor. Părţi ale acestui plan au fost prezentate într-un articol publicat în februarie 2023 de către Centrul pentru reînnoirea Americii, afiliat lui Trump, dar în lunile care au urmat, a existat un consens emergent şi mai detaliat în rândul susţinătorilor fostului preşedinte republican cu privire la o schiţă a unui nou concept pentru NATO.

    Schimbarea pe care o preconizează ar implica „reducerea substanţială a rolului de securitate al Americii în Europa”, a declarat Caldwell, recentul consilier principal al lui Russell Vought, fostul înalt funcţionar al administraţiei Trump care, în mai, a fost numit director de politici pentru Convenţia Naţională Republicană şi care este de aşteptat să joace un rol important într-o a doua administraţie Trump. Vought este, de asemenea, preşedinte al CRA.

    O rezolvare rapidă a conflictului din Ucraina, care durează de doi ani şi jumătate, ar juca, de asemenea, un rol-cheie în planurile lui Trump pentru NATO. Ca parte a unui plan pentru Ucraina care nu a fost raportat anterior, fostul preşedinte ia în calcul o înţelegere prin care NATO se angajează să nu se mai extindă spre est – în special în Ucraina şi Georgia – negociind cu preşedintele rus Vladimir Putin teritoriul pe care Moscova îl poate păstra în urma agresiunilor militare.

  • Dominic Fritz a depus dosarul pentru dobândirea cetăţeniei române

    „Aşa arată zâmbetul unui român în devenire. Azi mi-am depus dosarul pentru dobândirea cetăţeniei române. Adevărul este că de mult mă simt unul de-al vostru. Să am şi un paşaport românesc va fi confirmarea oficială pentru un fapt simplu: Cu bune, cu rele, cred în România şi în potenţialul său. Iubesc această ţară şi vreau să-i croiesc soarta împreună cu voi toţi”, scrie pe Facebook Dominic Fritz.

    El mulţumeşte României „pentru această călătorie extraordinară la care m-ai invitat când am călcat pentru prima oară pământul tău, la 19 ani”.

    „Şi mulţumesc Europa că mă laşi să fiu timişorean din Pădurea Neagră, român german şi, mai ales, om liber printre oameni liberi”, încheie Fritz.

  • A treia emisiune de titluri de stat Fidelis de anul acesta, listată joi la Bursa de Valori Bucureşti. Ministerul Finanţelor a atras peste 2 mld. lei de la investitori

    Ministerul Finanţelor a atras circa 2,1 miliarde de lei (echivalentul a 435,5 milioane euro) prin cea de a treia ofertă primară de vânzare de titluri de stat Fidelis, destinată populaţiei, derulată în acest an prin intermediul pieţei locale de capital. Oferta a fost structurată în cinci emisiuni: cele în moneda naţională au însumat subscrieri în valoare de 942,7 milioane lei, iar cele două emisiuni în moneda unică europeană au atras subscrieri de 245,9 milioane euro.  Toate cele cinci emisiuni Fidelis au debutat la tranzacţionare joi, 4 iulie, pe Piaţa Reglementată a Bursei de Valori Bucureşti.

    „La această ediţie, tranşa dedicată donatorilor a atras cea mai mare sumă din toate cele şapte tranşe speciale lansate până acum, având şi cea mai mare pondere în suma totală atrasă prin toate tipurile de instrumente oferite în luna iunie. Mulţumim investitorilor şi colaboratorilor noştri, băncile din sindicatul de intermediere şi BVB, pentru încrederea în titlurile Fidelis lansate de Ministerul Finanţelor”, a declarat Marcel Boloş, ministrul Finanţelor, conform unui comunicat de presă.

    Oferta primară de vânzare a titlurilor de stat Fidelis a fost intermediată de sindicatul format din BT Capital Partners (Lead Manager şi Intermediar) şi Banca Transilvania (Grup de Distribuţie), precum şi de Alpha Bank România, Banca Comercială Română şi BRD – Groupe Société Générale (intermedieri).

    „Mulţi dintre cei care au subscris în cadrul ofertelor Fidelis au interacţionat poate pentru prima dată cu bursa şi ne bucurăm că unii dintre ei au ales să devină investitori activi”, adaugă Adrian Tănase, directorul general al Bursei de Valori Bucureşti.

    În cadrul ofertei derulată în perioada 18-28 iunie, românii au plasat 14.642 de ordine de subscriere atât pentru titlurile de stat denominate în lei, cât şi pentru cele în euro. Prin intermediul celor trei oferte Fidelis din 2024, Ministerul Finanţelor a atras de la populaţie 7,1 miliarde de lei (1,4 mld. euro), se arată în comunicat.

    Per total, prin cele 17 oferte Fidelis derulate începând cu august 2020, românii au finanţat statul cu peste 31,6 miliarde lei (6,4 miliarde euro). Dobânzile din cea mai recentă ediţie au fost cuprinse între 4% şi 7%.

     

  • Democraţii îl susţin pe Biden, în ciuda prestaţiei dezastruase din cadrul campaniei. În schimb, pe ultima sută de metri, a intervenit şi numele lui Michelle Obama, soţia fostului preşedinte Barack Obama, ca potenţial candidat. Potrivit unui sondaj Reuters, Michelle Obama ar fi singura care l-ar putea învinge pe Donald Trump

    Guvernatorii democraţi ai statelor au declarat că îl susţin pe Joe Biden în urma discuţiilor purtate miercuri la Casa Albă, în ciuda unei serii de sondaje sumbre pentru preşedinte şi a apelurilor din partea unor parlamentari pentru ca acesta să se retragă din cursa prezidenţială din SUA.

    Biden s-a întâlnit miercuri seara cu mai mult de 20 de guvernatori influenţi, într-un efort de a-i asigura că este angajat în campania sa de realegere, în contextul în care mai mulţi guvernatori şi-au exprimat în privat îngrijorarea cu privire la candidatura sa.

    Casa Albă şi campania lui Biden au insistat că preşedintele va rămâne în cursă în pofida prestaţiei sale dezastruoase la dezbaterea de săptămâna trecută, care a stârnit panică în partid cu privire la aptitudinea sa pentru funcţie şi capacitatea de a-l învinge pe Donald Trump în alegerile din acest an.

    Ulterior, trei guvernatori au ieşit de la Casa Albă pentru a insista că au încredere deplină în preşedinte.

    “Guvernatorii îl susţin”, a declarat Tim Walz, guvernatorul statului Minnesota, care a adăugat că Biden era “apt pentru funcţie”.

    “Preşedintele a continuat să ne spună şi să ne arate că este total implicat”, a declarat guvernatorul statului Maryland, Wes Moore, în timp ce guvernatorul statului New York, Kathy Hochul, a adăugat: “Preşedintele Joe Biden este implicat pentru a câştiga”.

    La reuniune au mai fost prezenţi Gavin Newsom din California, Gretchen Whitmer din Michigan şi JB Pritzker din Illinois, toţi aceştia fiind consideraţi posibili succesori dacă preşedintele se retrage din cursă.

    Fosta primă doamnă Michelle Obama este singura democrată care îl învinge pe fostul preşedinte Trump într-un nou sondaj realizat marţi.

    Sondajul, realizat de Reuters/Ipsos, a arătat că Obama a fost singura democrată care l-a devansat pe Trump într-o confruntare ipotetică, obţinând un sprijin de 50 % faţă de 39 %. Doar 4 % dintre respondenţi au declarat că nu ar vota deloc.

    Între timp, potrivit sondajului, preşedintele Biden şi Trump sunt la egalitate într-o confruntare directă. Fiecare dintre ei a primit 40 % din voturi, în timp ce 8 % au declarat că ar vota pentru altcineva, iar alte 8 % au spus că nu ar vota.

    Potrivit unui sondaj Rasmussen Reports publicat în februarie, Obama a fost principala alegere în rândul democraţilor pentru a-l înlocui pe Biden pe lista din 2024. În ciuda popularităţii sale, fosta Primă Doamnă a declarat în repetate rânduri că nu va încerca să candideze la Casa Albă.

    Sondajul vine în urma unei prestaţii dificile a lui Biden la dezbaterea de săptămâna trecută, când a părut să se împiedice de cuvintele sale şi i-a lipsit energia. Rezultatele slabe i-au determinat pe unii democraţi să îi ceară să se retragă de pe buletinul de vot şi să lase loc altcuiva să preia frâiele.

  • Şeful Nvidia a dat lovitura: Jensen Huang a vândut acţiuni de 169 de milioane de dolari. În ultimii 4 ani, CEO-ul a încasat peste un miliard de dolari din vânzări pe fondul unei explozii de peste 1200% a acţiunilor

    Jensen Huang, CEO-ul Nvidia, a vândut acţiuni în valoare de 169 mil. dolari, aceasta fiind cea mai mare sumă încasată într-o singură lună în 2024 de director. Huang a încasat în ultimii patru ani peste 1 mld. dolari din vânzarea de acţiuni, după ce acestea s-au apreciat cu 1.200%, de la 9,2 dolari în iulie 2020 la 128,28 dolari în prezent, scrie Bloomberg.

    Vânzarea a 1,3 milioane de acţiuni, prima din acest an, vine într-o perioadă în care capitalizarea Nvidia a depăşit pentru prima dată în istoria companiei 3.000 mld. dolari. Nvidia a fost pentru scurt timp cea mai valoroasă companie din lume, iar recentul raliul pe bursă l-a propulsat pe Huang, în vârstă de 61 de ani, în sfera ultra-bogaţilor cu averi de peste 100 de miliarde de dolari.

    Poziţia dominantă a Nvidia pe piaţa cipurilor high-end a transformat-o într-unul dintre cei mai mari beneficiari ai freneziei AI. Datorită creşterii acţiunilor cu peste 150% de la începutul anului, averea netă a lui Huang s-a dublat, ajungând la 63,7 miliarde de dolari.

    Co-fondatorul companiei se află acum pe locul 13 în Bloomberg Billionaires Index, cu o avere de 107,7 miliarde de dolari.

    Executivii şi directorii companiei au vândut de asemenea acţiuni în valoare de peste 700 de milioane de dolari în prima jumătate a acestui an, o sumă care eclipsează orice vânzare din istoria companiei.

    Un alt beneficiar al creşterii acţiunilor Nvidia a fost fundaţia personală a lui Huang. Fundaţia Jen-Hsun & Lori Huang are în conturi peste 8 miliarde de dolari. Până în prezent, cea mai mare parte a donaţiilor personale ale lui Huang a fost către un fond de donaţii administrat de Schwab Charitable.

     

     

     

     

  • 700 de antreprenori la Conferinţa Antreprenori Români care Nu se Mulţumesc Cu Puţin

    Într-un eveniment de networking şi inovaţie, cincizeci dintre cei mai curajoşi antreprenori români vor avea ocazia unică de a-şi prezenta afacerile în faţa audienţei. Fiecare va beneficia de un minut pentru a captiva şi impresiona, într-o cursă contra cronometru pentru a atrage atenţia potenţialilor parteneri. Sesiunile de prezentări vor fi întrerupte de discursurile unor speakeri din diverse domenii: Damian Drăghici – compozitor, producător de muzică, artist şi podcast guru, Liliana Cristea – psiholog de business, Valentin Luca – campion mondial la Flair Bartending, şi Ştefan Toderiţă – director de dezvoltare şi strategie la Edenred.

    ”Anul acesta, Romanian Business Club împlineşte 6 ani de la înfiinţare şi reprezintă câteva sute de companii şi pe fondatorii acestora. Conferinţa noastră anuală, ARNMCP – Antreprenori Români care Nu se Mulţumesc Cu Puţin, a ajuns la a doua ediţie naţională şi consider că este o încununare a tuturor valorilor comunităţii pe care le regăsim şi în mantra noastră: “We Grow Together”. Faptul că ne întâlnim pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti în faţa unei audienţe de o mie de persoane demonstrează cu adevărat puterea unei comunităţi. Este un reminder că niciun antreprenor nu reuşeşte de unul singur, iar reţeaua de susţinere din jurul lui este de nepreţuit”, a declarat Vlad Mihălăchioiu, fondator Romanian Business Club.

    Evenimentul oferă antreprenorilor români atât oportunitatea de a socializa cu persoane care se confruntă cu aceleaşi provocări, cât şi şansa de a-şi evidenţia afacerea într-o sală plină, prezentând unicitatea şi succesul lor în lumea antreprenoriatului. Acest eveniment unic permite fiecărui antreprenor să-şi crească afacerea şi să o ducă la următorul nivel, transformând astfel o seară la teatru într-un moment decisiv pentru viitorul lor profesional.

    Participanţii la eveniment vor avea ocazia să o asculte pe Liliana Cristea – psiholog de business şi fondatoare a Institutului de Psihologie Financiară, care va oferi o prezentare live în cadrul căreia va arăta cum putem valorifica psihologa financiară în vederea dezvoltării profesionale cu scopul de a ne atinge obiectivele financiare având o mentalitate corectă despre bani. Programul conferinţei include, de asemenea, mai multe sesiuni de networking în cadrul cărora participanţii au şansa de a cunoaşte antreprenori din domenii diverse şi de a stabili conexiuni importante pentru viitor.

    Romanian Business Club a fost fondat în 2018 de către Vlad Mihălăchioiu, iar comunitatea a ajuns la aproape 500 de membri.

     

  • Industria de fast fashion, piaţă de miliarde de dolari. Shein şi Temu, în atenţia autorităţilor

    Conceptul fundamental care stă la baza industriei fast fashion este, de fapt, introducerea cât mai rapidă pe piaţă a unor modele de haine noi şi ieftine, spune Radu Puiu, analist financiar în cadrul XTB România. Spre deosebire de moda sustenabilă sau „lentă”, care se ocupă cu producţia de articole vestimentare durabile, fast fashion-ul este înlocuit rapid cu noi tendinţe, ducând astfel la consumerism excesiv.

    Companiile care operează în această industrie promovează ideea potrivit căreia ar trebui evitată „repurtarea” hainelor, încurajând consumatorii să cheltuiască neîncetat pe produse noi. Pe lângă asta, apariţia şi dezvoltarea comerţului electronic a alimentat şi mai mult rata de creştere a industriei, deoarece accesul a crescut semnificativ.

    Dimensiunea pieţei mondiale de fast fashion a fost de aproximativ 60,50 miliarde de dolari în 2022 şi se preconizează că va creşte la aproximativ 179,50 miliarde de dolari până în 2030, cu o rată de creştere anuală compusă (CAGR) de aproximativ 14,56% între 2023 şi 2030, arată Radu Puiu.

    Probabil că cea mai mare problemă când vine vorba de fast fashion este cea a deşeurilor. Motivul este acela că mare parte din ceea ce produce această industrie nu este, de fapt, niciodată cumpărat sau purtat, pentru că nu este clar ce vor oamenii să cumpere. Astfel, toate resursele utilizate, substanţele chimice şi emisiile folosite la crearea hainelor sunt irosite.

    Unul dintre lucrurile pe care Temu şi Shein au reuşit să le facă este să creeze acest ciclu de producţie receptiv, bazat pe modul în care lucrează cu producătorii în serii foarte mici, testând şi colectând date de la clienţi cu privire la ceea ce doresc aceştia, înainte de a investi şi de a produce mai multă marfă.

    Shein şi Temu, în vizorul guvernelor europene

    O bună parte a acestui model este destul de inventivă. Provocarea o reprezintă materialele pe care le folosesc şi condiţiile de lucru ale angajaţilor care lucrează în aceste lanţuri de aprovizionare. Guvernele europene fac presiuni pentru a adopta măsuri împotriva fast fashion-ului, pregătind terenul pentru o taxă care să vizeze firmele al căror model de afaceri şi strategie de marketing se bazează pe preţuri scăzute şi pe un volum mare de vânzări.

    Miniştrii mediului au convenit că guvernele ar trebui să poată impune taxe retailerilor de îmbrăcăminte cu costuri reduse şi cifră de afaceri ridicată. Aceste taxe ar fi aplicate în funcţie de măsura în care practicile comerciale ale retailerilor încurajează consumul excesiv şi conduc la creşterea risipei.

    Măsurile, convenite în cadrul unui summit al Consiliului UE de pe 17 iunie, vor face parte dintr-o revizuire a normelor UE privind prevenirea şi gestionarea deşeurilor, care vizează în special industriile textilă şi alimentară prin aplicarea principiului „poluatorul plăteşte”, făcând obligatorii sistemele de responsabilitate extinsă a producătorului (EPR), explică analistul XTB România.

    Aceasta ar însemna ca întreprinderile să plătească o contribuţie proporţională la costurile de colectare, sortare, transport şi tratare a deşeurilor de îmbrăcăminte şi încălţăminte. Taxa ar fi modulată în funcţie de factori precum durabilitatea şi impactul producţiei asupra mediului.

    Miniştrii doresc însă să meargă mai departe în ceea ce priveşte fast fashion-ul, adăugând la Directiva-cadru privind deşeurile o recunoaştere explicită a faptului că majoritatea hainelor sunt acum eliminate înainte de a fi uzate. Aceştia acuză implicit strategiile agresive de marketing pentru această tendinţă în creştere.

    Mişcările de abordare a impactului tot mai mare al fast fashion-ului asupra mediului au tras un semnal de alarmă în comerţul cu textile, în special în cazul companiilor al căror model de afaceri se bazează pe o cifră de afaceri ridicată şi obţinută rapid prin vânzarea de articole de îmbrăcăminte ieftine, prin intermediul site-urilor şi aplicaţiilor.

    Shein s-a aflat deja în centrul atenţiei legislative din cauza unei propuneri venite din Franţa de instituire a unei taxe pe fast fashion începând de la 5 euro pe articol, deşi această propunere a fost suspendată în contextul alegerilor anticipate.

    Într-un raport privind impactul fast fashion, s-a observat că mai mult de 80% din textilele aruncate sunt fie incinerate, fie aruncate, fie ajung să polueze mediul, iar procesul de colectare separată şi recircularea nu pot fi viabile din punct de vedere economic fără un sistem EPR bazat pe taxe.

    Moda second hand, concurent promiţător pentru fast fashion

    În acest context, consumatorii care devin tot mai conştienţi de problemele reprezentate de fast fashion, se orientează către haine second-hand. Astfel, vânzările de haine la mâna a doua sunt aproape să atingă o zecime din piaţa globală a modei anul viitor, pe măsură ce criza costului vieţii şi preocupările legate de sustenabilitate îi determină pe consumatori să se orienteze către articolele deja purtate.

    Potrivit unui raport realizat de GlobalData, vânzările globale de haine second-hand au crescut cu 18% anul trecut, ajungând la 197 miliarde de dolari şi se preconizează că vor atinge 350 miliarde de dolari în 2028.

    Zara reacţionează la această problematică, încercând să reducă deşeurile. La rândul ei, compania H&M a fost, din punct de vedere istoric, una dintre cele care s-au concentrat cel mai mult pe sustenabilitate, dar şi-au pierdut o bună parte din latura creativă, explică analistul financiar din cadrul XTB România.

    Al doilea cel mai mare retailer din lume, H&M, a declarat că profitul operaţional pentru perioada martie-mai a fost de 672 milioane de dolari, sub cele 700 de milioane de dolari anticipat de analişti, potrivit unui sondaj LSEG.

    De asemenea, compania a afirmat că vremea nefavorabilă poate afecta vânzările în luna iunie, care se aşteaptă să scadă cu 6% în monedă locală, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

    La începutul lunii iunie, Inditex, proprietarul Zara, a raportat o încetinire a vânzărilor în primul trimestru comparativ cu creşterea din anul precedent, dar a indicat o creştere în luna mai.

    Între timp, gigantul fast fashion, Shein, fondat în China, a devenit o „ameninţare” pentru retailerii europeni, în timp ce se pregăteşte pentru o listare publică la Londra.

    Dar în timp ce consumatorii apreciază produsele ieftine, politicienii îşi fac griji cu privire la impactul asupra industriei naţionale şi a locurilor de muncă.

    Acesta este unul dintre motivele pentru care Shein intenţionează să se listeze la Londra, mai degrabă decât la New York. Ameninţarea cu mai multe sancţiuni şi tarife vamale împotriva Chinei a devenit un factor major de descurajare pentru a rămâne în SUA, subliniază Radu Puiu.

    Moda este una dintre industriile cu cele mai mari emisii din lume. Industria confecţiilor are o amprentă ecologică masivă, contribuind cu aproximativ 2 până la 8% la emisiile globale de gaze cu efect de seră. Cel puţin o parte din vină o poartă fabricile alimentate cu cărbune şi ţesăturile pe bază de petrol, cum ar fi poliesterul, nailonul, Lycra şi Spandex.