BusinessMagazin

Blog

  • Afaceri de la Zero. Loredana Neghină, fostă corporatistă, a creat proiectul Micul erou, prin care a reuşit să înveţe aproape 3.500 de copii din Bucureşti cum să acorde primul ajutor

    ♦ În prezent, cele mai multe cursuri de prim-ajutor organizate de Micul erou au loc în şcoli, grădiniţe şi licee, iar circa 95% dintre şcoli sunt de stat ♦ Costul cursului din şcoli este 55 de lei per copil ♦ Cursul de prim-ajutor durează circa două ore în şcoli şi o oră în grădiniţe, iar fiecare copil face minim 120 de repetări a manevrei de resuscitare.

    Loredana Neghină a renunţat la corporaţie şi a decis să dezvolte un proiect în care cei mici sunt salvatori şi învaţă cum să acorde primul ajutor în cazul în care un părinte, un adult sau un prieten are nevoie. În 2019 ea a dat naştere proiectului Micul erou, în cadrul căruia organizează cursuri de prim-ajutor pentru copiii începând cu vârsta de patru ani. Până acum, antreprenoarea a ajuns în aproape 100 de unităţi de învăţământ – grădiniţe, şcoli şi licee – şi la peste 3.500 de copii din Bucureşti.

    „Ideea proiectului a venit într-un moment în care eram acasă cu copilul meu, pe vremea când avea patru ani şi nu mă simţeam bine. Mi-am dat seama că dacă eu aş avea nevoie de ajutor, cel mic nu ştie nimic despre cum să mă ajute. Am început să caut cursuri de prim-ajutor pentru copii, dar nu am găsit nimic în România. Atunci mi-a venit ideea să pornesc eu un astfel de proiect, chiar dacă nu aveam experienţa lucrului cu copiii, eu venind din corporaţie. Proiectul Micul erou a pornit în octombrie 2019. Am oprit activitatea în martie 2020, când a venit pandemia, dar am continuat în online şi am încercat să îi ţin pe cei mici aproape. Ulterior, după pandemie, am reluat activitatea. Până astăzi am ajuns la aproape 3.500 de copii”, a povestit Loredana Neghină. 

    Atunci când a pus bazele proiectului, îşi aminteşte ea, a creat brandul, l-a înregistrat şi s-a documentat în afara ţării, unde existau deja astfel de cursuri. Primii paşi au fost achiziţionarea a şapte dispozitive de resuscitare, un manechin care oferă şi un feedback vizual, care a costat circa 2.000 de lei şi o vestă de prim-ajutor, care a costat 1.000 de lei.

    În prezent, cele mai multe cursuri de prim-ajutor organizate de Micul erou au loc în şcoli, grădiniţe şi licee şi doar 20% dintre ele se desfăşoară în spaţiul propriu al fondatoarei. Dintre şcolile în care Loredana Neghină ţine cursurile, circa 95% sunt de stat.

    Fondatoarea proiectului a urmat la rândul său mai multe cursuri de prim-ajutor şi deţine şi o certificare europeană de basic life support de la Consiliul Român de Resuscitare.

    Antreprenoarea spune că primul ajutor înseamnă identificarea unei persoane care are nevoie de ajutor şi apoi apelarea la serviciul de urgenţă, lucruri pe care le pot face copiii începând cu vârsta de patru ani. Ei nu pot face resuscitare, precizează ea, dar pot face în schimb aceste lucruri.

    „A trebuit să adaptez tot ceea ce am învăţat la cursurile de prim-ajutor pentru adulţi. Am reuşit să fac asta prin intermediul poveştilor şi umorului. Cu copiii până în clasa a doua nu ajungem la discuţia despre moarte. Însă, vorbim despre riscuri”, a mai spus ea.

    Un copil poate face manevra de resuscitare începând cu vârsta de zece ani, însă depinde foarte mult de cât de dezvoltat este el şi câtă forţă are.

    Costul cursului din şcoli este 55 de lei per copil. Cursul de prim-ajutor durează circa două ore în şcoli şi o oră în grădiniţe, iar fiecare copil face minim 120 de repetări de resuscitare.

    Planul Loredanei Neghină este să ducă, în viitor, cursul de prim-ajutor gratuit în şcoli şi să ajungă să pregătească şi adulţii din şcolile în care merge cu Micul erou.

    „În cinci ani îmi doresc ca Micul erou să fie în majoritatea şcolilor din Bucureşti şi să aibă o echipă construită în jurul lui”, a mai spus fondatoarea proiectului.

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 

    ⇔ Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ⇔ În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

  • Iadul pe Pământ: ţara unde este atât de cald încât maimuţele cad moarte din copaci

    Cel puţin 83 de maimuţe cunoscute pentru strigătele lor răguşite au fost găsite moarte în statul Tabasco, situat pe coasta Golfului Mexic, unde se estimează că temperaturile vor depăşi 45°C în această săptămână.

    Alte maimuţe au fost salvate de localnici, iar 5 au fost duse de urgenţă la un veterinar local care s-a luptat să îi salveze.

    „Au ajuns în stare critică, cu deshidratare şi febră”, a declarat doctorul Sergio Valenzuela.

    Agenţia de protecţie civilă din Tabasco a atribuit decesele deshidratării. O sursă din cadrul agenţiei a declarat că a fost confirmată moartea maimuţelor în trei municipalităţi din acest stat, potrivit Sky News.

    „Este din cauza căldurii foarte puternice. Vizitez statele de mult timp şi niciodată nu am simţit-o atât de mult ca acum”, a declarat preşedintele mexican Andres Manuel Lopez Obrador, care este din Tabasco, întrebat despre moartea primatelor.

    Ministerul Mediului din Mexic coordonează eforturile pentru a rezolva problema morţii maimuţelor, pe care a atribuit-o mai multor motive posibile, printre care „valuri de căldură, deshidratare, malnutriţie sau stropirea culturilor cu substanţe chimice toxice”.

    Maimuţa urlătoare este clasificată ca fiind vulnerabilă pe „lista roşie” a Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii (IUCN).

    Până pe 9 mai, cel puţin nouă oraşe din Mexic au stabilit recorduri de temperatură, iar Ciudad Victoria, în statul de frontieră Tamaulipas, a înregistrat o temperatură de 47 de grade Celsius.

  • Câţi bani a făcut anul trecut Pavăl Holding, vehiculul de investiţii al fraţilor Adrian şi Dragoş Pavăl, care au construit imperiul Dedeman

    Pavăl Holding, vehiculului de investiţii al fraţilor Adrian şi Dragoş Pavăl de la Dedeman, prin care aceştia investesc şi la Bursa de Valori Bucureşti, a înregistrat în 2023 un profit net de 2,3 mld. lei, în urcare cu 52% faţă de anul precedent, în timp ce veniturile au urcat cu 36% la 2,33 mld. lei. Cheltuielile s-au redus cu 87% la 24 mil. lei, potrivit datelor publicat la Ministerul de Finanţe.  

    Holdingul avea 1 angajaţ la final de 2023, faţă de 3 la finalul lui 2022. Activele imobilizate au urcat la 12,9 mld. lei, faţă de 12,2 mld. lei în 2022. La Bursa de Valori Bucureşti Paval Holding este investitor la companii precum Alro Slatina, Transelectrica, Purcari, Vrancart. Conturile la bănci ale holdingului erau de 580 mil. lei la final de 2023, faţă de 521 mil. lei în anul precedent. Profitul raportat de holding provine de la dividendele primite de la companiile la care este acţionar.

    Holdingul este controlat în proporţie de 60% de Dragoş Pavăl şi 40% de Adrian Pavăl, potrivit platformei termene.ro.

    Pavăl Holding este unicul acţionar al retailerului de bricolaj Dedeman, companie care în 2022 a avut afaceri de 11 miliarde de lei, în creştere cu 10%, şi un profit net de 1,7 mld. lei.​ Pentru 2023 datele încă nu sunt disponibile.

     ​

  • Cel mai mare duşman al lui Elon Musk are un produs care “atacă” Tesla. Cât de ieftină este maşina electrică cu care intră în forţă pe piaţa europeană

    Producătorul chinez a anunţat luna trecută că intenţionează să aducă hatchback-ul Seagull în Europa anul viitor. Automobilul oferă dotări premium, precum un ecran tactil rotativ şi încărcarea wireless a telefonului şi se vinde pentru mai puţin de 10.000 de dolari în China. Chiar şi după tarife şi modificări pentru a respecta standardele europene, directorii BYD se aşteaptă să vândă Seagull cu mai puţin de 20.000 de euro (21.500 de dolari) pe continent, scrie Bloomberg. 

    Acest preţ ar fi cu mii de mii de euro mai mic decât cel al cursierelor electrice pe care Stellantis NV, Renault SA şi alţii se bazează pentru a le ajuta să realizeze tranziţia energetică. Sosirea sa iminentă sporeşte presiunea asupra constructorilor de automobile din Europa pentru dominaţia în era post-motor cu combustie. Este puţin probabil ca o investigaţie antisubvenţie din partea Bruxelles-ului să stingă ameninţarea.

    „Ne uităm foarte atent la acest model şi la altele care vin de la producătorii chinezi de vehicule electrice”, a declarat Martin Sander, şeful diviziei europene de vehicule electrice a Ford Motor Co. „Desigur, suntem nervoşi atunci când o nouă concurenţă vine pe piaţă”.

    Pescăruşul a fost lăudat pentru calitatea construcţiei, designul şi tehnologia pe care BYD le-a încorporat în acest preţ. Şi nu este un model unic: compania intenţionează să introducă un EV de 25.000 de euro, de nivel superior, înainte de maşina de oraş, a declarat directorul general european Michael Shu la un eveniment industrial desfăşurat luna aceasta la Londra. Planurile BYD de a construi două fabrici în regiune o vor ajuta să atenueze efectele oricăror tarife ale Uniunii Europene menite să îi încetinească parcursul.

    Modelul se descurcă deja bine în străinătate. În Mexic, unde maşina este supranumită Dolphin Mini, şoferii s-au înghesuit la maşina de 358.800 de pesos (19.780 de dolari) încă de la introducerea sa în februarie, în ciuda unei infrastructuri de taxare neuniforme care este încă la început.

    Mexicul „nu este grozav pentru noi, dar în cele din urmă am găsit multă cerere, multă căldură pentru acest lucru”, a declarat vicepreşedintele executiv al BYD, Stella Li, la un eveniment organizat săptămâna trecută în capitală, prezentând un pick-up hibrid plug-in pentru piaţa mexicană.

    BYD se află în avangarda constructorilor auto chinezi care vizează din ce în ce mai mult exporturile, după ce au preluat controlul asupra pieţei interne. Directorul general al Tesla, Elon Musk, a avertizat în ianuarie că vor „cam demola” majoritatea celorlalţi producători auto dacă nu se ridică bariere comerciale.

    În timp ce preşedintele Joe Biden a decis să cvadrupleze aproape de patru ori taxele americane pentru vehiculele electrice chinezeşti, închizând practic uşa acestor importuri, tarifele sunt mai complicate pentru Europa. Constructorii auto din regiune sunt mai dependenţi de piaţa chineză decât omologii lor din SUA, ceea ce îi face vulnerabili la măsurile de retorsiune. Beijingul a subliniat acest aspect miercuri, semnalând că ar putea dezlănţui tarife de până la 25% pentru maşinile importate cu motoare mari – o măsură care ar afecta în special Mercedes-Benz Group AG şi BMW AG.Citeşte mai mult: Biden acuză China că „trişează” în materie de comerţ şi impune noi tarife vamale
     

  • Celebra bancă de investiţii Citi a primit două amenzi în valoare de aproape 80 de milioane de dolari în Marea Britanie din cauza unui ordin introdus greşit. „Companiile implicate în activitatea de trading trebuie să ia măsuri eficiente pentru a gestiona riscurile”

    Autorităţile britanice au amendat Citi, celebra bancă de investiţii americană, cu 61,6 milioane de lire, echivalentul a 79 de milioane de dolari pentru probleme legate de sistemele de trading ale companiei, scrie CNBC.

    Este vorba de două amenzi acordate de Prudential Regulation Authority (PRA), respectiv Financial Conduct Authority, ale căror investigaţii s-au desfăşurat în perioada 1 aprilie 2018 – 31 mai 2022. Citi a beneficiat de o reducere cu 30% a cuantumului sancţiunilor deoarece s-a angajat să rezolve problemele găsite.

    „Companiile implicate în activitatea de trading trebuie să ia măsuri eficiente pentru a gestiona riscurile. Citigroup Global Markets Limited nu a reuşit să îndeplinească standardele cerute, rezultând în amenda de astăzi”, a declarat Sam Woods, vicepreşedinte al PRA.

    Autorităţile au reliefat un incident din luna mai a anului 2022 când un trader a introdus greşit un ordin în valoare de 1,4 miliarde de dolari.

    Un purtător de cuvânt al Citi a arătat că „greşeala individuală a fost identificată şi corectată în doar câteva minute”.  

  • Frenezie pe bursele chinezeşti: Micii investitori iau cu asalt titlurile de stat cu maturităţi de 20 şi 50 de ani. „Investitorii de retail puteau accesa foarte greu titlurile de stat. Aceasta este o ocazie specială”

    Debutul tranzacţionării mult aşteptatelor titluri de stat chineze cu o maturitate de 30 ani a fost umbrit de suspendarea de la tranzacţionare din cauza „fluctuaţiilor anormale”, scrie FT.

    Beijingul plănuieşte să vândă titluri de stat cu maturităţi de 20 şi 50 de ani pentru un total de 140 de miliarde de dolari, în scopul finanţării cheltuielilor guvernamentale în domenii critice, precum apărarea.

    Primul lot de obligaţiuni a debutat la bursele din Shanghai şi Shenzen, oferind un mai mare acces investitorilor de retail, anterior titlurile de stat vânzându-se doar la ghişeele băncilor.

    „Investitorii de retail puteau accesa foarte greu titlurile de stat. Aceasta este o ocazie specială”, a explicat un broker din Shanghai.

    Obligaţiunile ofereau un randament de 2,57% în momentul listării, însă preţul acestora a crescut cu 13% înainte de a fi suspendate de la tranzacţionare. Ulterior, preţul obligaţiunilor s-a majorat cu încă 25%, tranzacţionarea fiind suspendată pentru a doua oară.

    Titlturile de stat chinezeşti sunt considerate foarte atractive de investitori, acestea fiind percepute ca active sigure în detrimentul pieţei imobiliare. În acest timp, dobânzile la depozitele oferite de bănci continuă să scadă, investitoriin rămânând cu puţine opţiuni pentru a-şi plasa banii.

  • Spania, Norvegia şi Irlanda intenţionează să recunoască în mod oficial statul Palestina

    Statutul de stat palestinian a fost recunoscut de peste 130 din cele 193 de state membre ale ONU, potrivit Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei.

    „Astăzi, Irlanda, Norvegia şi Spania anunţă că recunosc statul Palestina. Fiecare dintre noi va întreprinde acum toate măsurile naţionale necesare pentru a pune în aplicare această decizie”, a declarat premierul irlandez Simon Harris într-o conferinţă de presă la Dublin.

    Măsura va intra în vigoare în toate cele trei ţări la 28 mai, a declarat ministrul irlandez de externe Micheál Martin.

    Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a spus că războiul din Gaza „a arătat clar că obţinerea păcii şi a stabilităţii trebuie să fie preconizată de rezolvarea problemei palestiniene”.

    „În mijlocul unui război, cu zeci de mii de morţi şi răniţi, trebuie să menţinem în viaţă singura alternativă care oferă o soluţie politică atât pentru israelieni, cât şi pentru palestinieni: Două state, care să trăiască unul lângă altul, în pace şi securitate”, a declarat Støre.

    Premierul Spaniei, Pedro Sanchez, a declarat: „Vom recunoaşte statul palestinian pentru pace, coerenţă şi justiţie”.

    „Această recunoaştere nu este împotriva poporului israelian şi cu siguranţă nu este împotriva evreilor. Nu este în favoarea Hamas. Este în favoarea coexistenţei”.

  • Un tratament al măduvei spinării redă funcţia motorie pacienţilor paralizaţi, în cadrul unui studiu

    Un tratament al măduvei spinării a redat funcţia motorie pacienţilor paralizaţi. 90% dintre pacienţii participanţi la un nou studiu şi-au recăpătat forţa la braţe după ce au primit o terapie experimentală.

    Este vorba despre o stimulare electrică neinvazivă a măduvei spinării cu ajutorul ARC-EX, după care cercetătorii au măsurat siguranţa şi eficienţa sistemului, menţionează Fox News.

    90% dintre pacienţii paralizaţi şi-au recăpătat forţa sau funcţia la nivelul braţelor după ce au făcut terapia.

    Bolnavii au înregistrat o „îmbunătăţire semnificativă” a funcţiei mâinilor şi braţelor, potrivit unui comunicat de presă.

    Studiul, publicat în revista Nature Medicine, a inclus 65 de participanţi la 14 centre de top pentru leziuni ale măduvei spinării din SUA, Europa şi Canada.

    Îmbunătăţirea a fost observată chiar şi la persoanele ale căror leziuni au avut loc cu până la 34 de ani în urmă.

  • Fotbalul este pe bani mulţi: Inter Milano, celebrul club de fotbal italian, este preluat forţat de către fondul de investiii american Oaktree Capital, după ce acţionarul chinez nu a reuşit sa îşi plătească datoria

    Oaktree Capital a luat măsuri pentru a prelua controlul asupra Inter Milano după ce proprietarii chinezi ai clubului de fotbal nu au reuşit să ramburseze la timp un împrumut de 400 de milioane de euro, scrie FT. 

    Oaktree, cu sediul în Los Angeles, unul dintre cei mai mari investitori în datorii în dificultate din lume, a declarat miercuri că a „preluat proprietatea” noii campioane a Italiei, după ce retailerul chinez Suning nu a reuşit să ramburseze un împrumut pe trei ani care a expirat la 21 mai.

    Această mişcare marchează punctul culminant al unei lupte publice acerbe între Oaktree şi Suning pentru noii campioni italieni încoronaţi şi face ca puternicul investitor de 192 de miliarde de dolari să devină proprietarul unuia dintre cele mai faimoase cluburi din lume, fiind pentru prima dată când deţine un astfel de activ.

    Steven Zhang, fiul în vârstă de 32 de ani al fondatorului Suning, pe care l-a instalat în funcţia de preşedinte al clubului, a acuzat în weekend Oaktree că a subminat încercările de a „găsi o soluţie amiabilă” şi a avertizat că „comportamentul său prezintă acum riscuri potenţiale pentru club, care ar putea pune serios în pericol stabilitatea acestuia”.

    În ultimele săptămâni, Suning a încercat să negocieze o refinanţare cu gigantul american al obligaţiunilor Pimco, dar aceste discuţii au fost complicate de Oaktree şi, în cele din urmă, nu au avut succes.

    O persoană apropiată de Oaktree a declarat că Suning a avut „destul timp” pentru a refinanţa împrumutul pe trei ani. Nu a fost „planul de bază” al Oaktree să preia proprietatea clubului „dar la un moment dat trebuie să luăm măsuri pentru a ne proteja investiţia”.

  • Un grup de acţionari Tesla critică pachetul salarial de 56 de miliarde de dolari al lui Elon Musk

    O coaliţie de acţionari ai Tesla Inc. îşi îndeamnă colegii să respingă pachetul salarial de 56 de miliarde de dolari pentru directorul general Elon Musk, pe care consiliul de administraţie al companiei a cerut investitorilor să îl aprobe din nou, scrie Bloomberg.

    Amalgamated Bank, SOC Investment Group şi alţi şase semnatari care deţin o mică parte din acţiunile Tesla au declarat că Musk este distras de angajamentele sale faţă de celelalte cinci companii pe care le controlează şi că nu serveşte interesele producătorului auto. De asemenea, grupul a îndemnat acţionarii să voteze împotriva realegerii directorilor Kimbal Musk – fratele lui Elon Musk – şi James Murdoch.

    „Tesla suferă de un eşec de guvernanţă care necesită atenţia şi acţiunea noastră urgentă”, a scris grupul într-o scrisoare adresată acţionarilor.

    Pachetul salarial al lui Musk, pe care acţionarii l-au aprobat pentru prima dată în 2018, i-a acordat CEO-ului premii în acţiuni pe măsură ce capitalizarea de piaţă a Tesla a crescut şi pe măsură ce aceasta a atins anumite obiective operaţionale. Deşi compania a îndeplinit toate condiţiile pentru ca Musk să primească plata integrală a opţiunilor de acţiuni, un judecător din Delaware a anulat acordul la sfârşitul lunii ianuarie, spunând că a fost nedrept faţă de acţionarii care nu au fost informaţi pe deplin cu privire la detaliile cheie.

    Consiliul de administraţie al Tesla supune la vot pentru a doua oară pachetul de plată pentru a dovedi că investitorii susţin în continuare premiul. Acesta a îndemnat investitorii să ratifice pachetul salarial al lui Musk şi a angajat un consilier strategic pentru a stimula participarea investitorilor de retail. Compania şi-a programat adunarea anuală pentru data de 13 iunie.

    Mulţi semnatari ai solicitării de luni au publicat o scrisoare deschisă adresată consiliului de administraţie al Tesla în urmă cu mai bine de un an, exprimându-şi îngrijorarea cu privire la numeroasele angajamente ale lui Musk şi solicitând o întâlnire cu preşedintele consiliului de administraţie Robyn Denholm. 

    Decizia lui Musk de a cumpăra Twitter, numit acum X, a „jucat un rol important în performanţa scăzută a Tesla”, au spus acţionarii. Aceştia notează că unul dintre motivele declarate de consiliul de administraţie pentru amploarea premiului acordat directorului general a fost acela de a-l menţine pe Musk concentrat pe succesul pe termen lung al companiei.