BusinessMagazin

Blog

  • Poate nu l-au cautat bine

    Totusi, unde e Usama Bin Laden si cum se face ca pana acum nu l-a gasit nimeni prin muntii din Afganistan sau Pakistan, unde s-a tot spus ca ar fi? Pana acum, americanii au investit mult si fara folos scotocind locurile; din cei 18.000 de militari trimisi in Afganistan, nu mai putin de 5.000 il cauta pe terorist, precizeaza revista Time.

    Ineficienta cautarii a inceput sa-si spuna cuvantul in campania electorala din SUA, asa incat administratia Bush ar trebui sa gaseasca de urgenta alta tactica. Deocamdata, trupele de la granita dintre Afganistan si Pakistan incearca sa-i castige de partea lor pe locuitorii satelor din zona oferindu-le tractoare si generatoare electrice, sperand ca vreun taran le va da intr-o zi o informatie despre Bin Laden.

    Pana atunci insa, mesajele trimise prin curieri de Bin Laden din ascunzatoare continua sa ajunga regulat la agentiile de presa de la Peshawar sau din Islamabad (ultimul dateaza de acum doua saptamani si cere tinerilor musulmani sa se alature cauzei lui, daca el va fi prins sau ucis), ceea ce intareste convingerea americanilor ca seful Al-Qaida se afla pe teritoriul Pakistanului. Punctul de vedere al oficialilor de la Islamabad este ca persoana lui Bin Laden nu conteaza prea mult, dat fiind ca Al-Qaida nu e nicidecum un soi de caracatita mondiala condusa de un creier unic, ci o miscare complet descentralizata, care actioneaza la nivel local, chiar daca are o ideologie comuna.

    Pentru americani insa, mai ales in prag de alegeri, capturarea teroristului are in primul rand o importanta simbolica, asa incat e putin probabil sa renunte la cautari, chiar daca ele au ajuns sa se bazeze acum mai mult pe cadourile oferite taranilor pastuni.

  • Raportul de tara, argument electoral

    Ca si in anii precedenti, raportul de tara al Comisiei Europene despre Romania a continut suficiente elemente folosibile de catre fortele politice autohtone pentru a-si justifica pledoariile in perspectiva alegerilor.

    Faptul ca Romania a obtinut, in sfarsit, statutul de economie de piata functionala a fost exploatat in favoarea sa de partidul de guvernamant, care l-a vazut ca pe o confirmare a politicii sale. Premierul Nastase a spus chiar ca observatiile critice incluse in raportul de tara sunt o modalitate de sprijinire a Romaniei in efortul de integrare in structurile europene. 

    Aliatii PSD din PUR au plusat, comentand ca toate criticile din raport vizeaza nereusitele guvernarii CDR din 1997-2000, care a ruinat economia tarii si a tolerat inflorirea coruptiei.

    Alianta PNL-PD, in schimb, e de alta parere, apreciind ca raportul exprima neincrederea UE in capacitatea guvernarii PSD de a respecta calendarul de integrare. „Consideram ca acest raport reprezinta un gest diplomatic de bunavointa fata de Romania si nu o apreciere a politicilor sale din ultimii ani“, sustine copresedintele aliantei, Calin Popescu-Tariceanu. 

    Liderul PRM, Corneliu Vadim Tudor, a exprimat si el o opinie asemanatoare, numai ca mult mai frust, conchizand ca, „dupa ce a fost repetent doi ani la rand, guvernul roman a trecut in sfarsit clasa, profitand si de indulgenta deosebita a examinatorilor“.

  • Lumea pe scurt

    • REPETITIE PENTRU IRAK

    Puternic contestat de 14 din cei 18 candidati, care au reclamat numeroase fraude, scrutinul prezidential din Afganistan a fost considerat insa corect de Comisia Electorala Centrala si de observatorii OSCE. Un succes  al primelor alegeri prezidentiale din istoria tarii i-ar permite presedintelui american, George W. Bush, sa spuna ca politica sa in Afganistan a dat roade si ca, deci, exista premise ca acest lucru sa se intample si in Irak. Rezultatele alegerilor vor fi cunoscute peste doua sau trei saptamani, insa comentatorii considera ca victoria ii va apartine actualului presedinte interimar, Hamid Karzai, sprijinit de americani.

    • INCA UN OSTATIC UCIS

    Ostaticul britanic Ken Bigley, capturat la Bagdad de teroristii islamisti la 16 septembrie, a fost decapitat saptamana trecuta, ceea ce a provocat o puternica reactie emotionala in Anglia. Fratele lui Bigley a cerut guvernului de la Londra sa retraga trupele din Irak, afirmand ca „Tony Blair are sange pe maini“. Impactul uciderii inginerului britanic este cu atat mai accentuat cu cat, potrivit casetei video difuzate de teroristi, Bigley a cerut inca o data ajutorul guvernului sau inainte de a muri, pentru a treia oara in cursul detentiei sale. 

    Opinia publica din Marea Britanie sperase pana in ultimul moment ca Bigley va fi eliberat, asa cum s-a intamplat cu cele doua ostatice italience, Simona Pari si Simona Torretta, recent eliberate de rapitori dupa trei saptamani de captivitate. 

    • TURCIA, IN SFARSIT LA MASA CU UE

    Cea mai spectaculoasa decizie referitoare la extinderea Uniunii Europene, adoptata saptamana trecuta, consta in acceptarea de catre Comisia Europeana a deschiderii negocierilor cu Turcia. 

    Cu rezerva – importanta – ca aderarea, chiar daca prevazuta pentru 2015, nu este garantata: autoritatile de la Bruxelles au luat in calcul posibilitatea unei „suspendari“ a negocierilor, in cazul in care reformele din Turcia vor fi intrerupte, ca si impunerea, dupa aderare, a unei clauze permanente de supraveghere, care limiteaza libera circulatie a imigrantilor turci in statele din UE.

  • Intrebati-ne pe noi

    Ca sa nu mai piarda investitii in favoarea tarilor vecine, Agentia Bulgara pentru Investitii Straine (BFIA) si Asociatia Industriasilor din Bulgaria s-au gandit sa infiinteze un site (www.iinbulgaria.com) care sa le ofere asistenta strainilor care vor sa-si plaseze banii in economia bulgareasca. 

    Directorul BFIA, Pavel Ezekiev, s-a plans saptamanalului Sofia Echo ca Bulgaria a pierdut in ultimii doi ani cateva mari investitii straine, fiindca n-a stiut cum sa-si promoveze oportunitatile la timp si sa ofere suficiente informatii despre conditiile de afaceri de aici. 

    Printre ocaziile pierdute, Ezekiev a citat mutarea in Romania a centrului de servicii pentru Balcani al companiei Oracle, deschiderea de catre Hyundai-Kia a unei uzine auto in Slovacia si intentia unui consortiu format din Toyota, Peugeot si Citroën de a construi o uzina in Republica Ceha.

  • LNM nu scapa din ochi Estul

    LNM va investi, in urmatorii trei-cinci ani, peste un miliard de dolari in companiile sale din Europa Centrala si de Est – in Romania, Polonia, Cehia, Bosnia-Hertegovina si Macedonia. Sumele necesare vor fi asigurate din resursele grupului.

    In Romania, LNM este proprietarul combinatului Sidex Galati si al producatorului de tuburi din fonta si otel Tepro Iasi. Anul trecut, grupul controlat de miliardarul indian Lakshmi Mittal a preluat alte doua societati din siderurgia romaneasca, producatorul de tevi Petrotub Roman si Siderurgica Hunedoara.

    In cadrul strategiei sale de extindere in Europa Centrala, LNM si-a manifestat interesul pentru privatizarea a inca doua companii siderurgice – Huta Czestochowa din Polonia si Vitkovice Steel din Cehia.

  • Domnul Joe“, planuri mari

    Florentin Banu, omul de afaceri care a dezvoltat marca de napolitane Joe, si-a extins afacerile si in domeniul auto, printr-un joint-venture cu o firma din Germania, care urmeaza sa deschida o fabrica de componente auto. Valoarea tranzactiei nu a fost facuta publica.

    Firma infiintata de Florentin Banu, Banuinvest, mai are in derulare o investitie intr-un centru sportiv din Timisoara, care cuprinde un teren de tenis, un teren de fotbal si un centru de aerobic si de fitness. Proprietarul marcii Joe a anuntat ca Banuinvest urmeaza sa functioneze ca un fond de investitii, intentionand sa se implice in „startup-uri“ din industrie sau din domeniul imobiliar.

    Pana acum, cea mai importanta investitie a lui Florentin Banu este reteaua de supermarketuri Artima. In prezent, reteaua de supermarketuri Artima include 12 magazine, insa pana la sfarsitul anului vor mai fi deschise inca doua.

  • Furtuna Duelfer

    Raportul intocmit de seful inspectorilor americani in Irak, Charles Duelfer (foto), pe tema armelor de distrugere in masa ale lui Saddam Hussein a starnit nu unul, ci mai multe scandaluri.

    Pe de o parte, raportul afirma ca Irakul a renuntat la armele de distrugere in masa in 1991 si ca nu avea nici un program de inarmare cu arme chimice, biologice sau nucleare in momentul invaziei americane, in 2003. Aceasta clarificare a devenit imediat arma in campania electorala din SUA, unde candidatul democrat la Presedintie, John Kerry, s-a folosit deja de ea in a doua dezbatere televizata cu presedintele Bush, de vinerea trecuta. Pe de alta parte, raportul afirma ca Saddam Hussein a sabotat cu succes regimul sanctiunilor impuse de ONU, mituind politicieni si inalti functionari din ONU, Franta, China, Rusia si din alte tari, reusind sa incheie contracte de export de petrol de peste 11 miliarde de dolari.

    In al treilea rand, Saddam Hussein ar fi incalcat embargoul privind comertul cu arme, izbutind sa cumpere armament si echipamente militare dintr-o serie de tari, printre care Rusia, China, cele doua Corei, Iordania, Egipt, Siria, India, dar si Franta, Italia, Romania, Polonia si Bulgaria. 

    Cea mai virulenta reactie diplomatica la raportul Duelfer a venit din partea Frantei, care a protestat fata de „metodele utilizate in acuzarea, fara dovezi, a unor companii si cetateni francezi“. Este vorba, in principal, despre fostul ministru de interne Charles Pasqua, acuzat ca ar fi primit bonuri pentru 11 milioane de barili de petrol din Irak, precum si de societatile petroliere franceze Total si SOCAP, care ar fi primit 101 milioane de barili de petrol, respectiv 93 de milioane.

  • Multi candidati, putini eligibili

    Dupa mai multe amanari in ultimele saptamani, Uniunea Nationala PSD+PUR si-a lansat la Sala Palatului, in cadru festiv, candidatii pentru alegerile parlamentare. Au fost invitati toti cei 500 de candidati propusi pe liste, indiferent ca s-au regasit sau nu pe locuri eligibile.

    Listele de candidati au fost aprobate sambata de Biroul Executiv Central al PSD, fara a le fi fost insa prezentate membrilor acestui organism. Decisiv pentru aprobarea listelor a fost insa nu votul BExC, ci girul presedintelui Ion Iliescu, care a avut joi o discutie pe aceasta tema cu premierul Adrian Nastase. 

    Definitivarea listelor a iscat dispute intense in partid, in contextul luptei pentru locurile eligibile, pe care se vor regasi acum mai putin de jumatate din actualii parlamentari ai PSD. Numai in ultima saptamana insa, din cauza acestor dispute, doi fruntasi ai PSD si-au dat demisia din partid: directorul general al Zonei Libere Constanta-Sud Agigea si Basarabi, Marin Seceleanu, respectiv deputatul de Cluj Alexandru Lapusan. Pe locurile eligibile au fost promovati, in schimb, consilierii prezidentiali Corina Cretu si Octavian Stireanu, lideri ai PSD ca Alexandru Athanasiu sau Adrian Severin, respectiv o parte a candidatilor PUR (Dan Voiculescu, Codrut Seres, Romeo Hanganu, Pantelimon Manta, fostul ministru Silvia Ciornei si medicul Irinel Popescu).

  • Tranzactiile saptamanii

    1. Grupul german Henkel va obtine lichiditati de 2,1 miliarde de dolari, prin renuntarea la participatia de actiuni la producatorul american de detergenti si pesticide Clorox. Acesta isi va rascumpara cota de 29% din actiuni detinuta de Henkel, platind 2,84 miliarde de dolari, in active si numerar. 

    Cu suma obtinuta, grupul german va reusi sa-si finanteze o noua achizitie pe piata americana, respectiv preluarea companiei de detergenti si cosmetice Dial Corporation. Henkel cumparase Dial Corporation la inceputul acestui an, pentru 2,9 miliarde de dolari, iar finantarea acestei achizitii prin vanzarea de actiuni a parut o varianta mai logica si mai avantajoasa decat emiterea de obligatiuni sau vanzarea altor active.

    Printre activele rascumparate de Henkel de la Clorox se numara o participatie de 20% la societatea mixta Henkel Iberica, prezenta pe piata din Spania si Portugalia, precum si activitatile Clorox in domeniul pesticidelor, evaluate la 740 de milioane de dolari. 

    2. Grupul european aerospatial si de aparare EADS face primul pas important pe piata americana, prin preluarea companiei Racal Defence, in valoare de 130 milioane de dolari.

    „Pe de o parte, aceasta afacere ne faciliteaza accesul la Departamentul american al Apararii, iar, pe de alta parte, americanii vor beneficia de o tehnologie pe care o vor putea vinde mai usor pe pietele din Europa si Orientul Mijlociu“, a declarat un purtator de cuvânt al grupului.

    Programul de extindere a EADS in SUA, enuntat cu cateva luni in urma, vizeaza initial afaceri de valoare mai mica, intre 50 si 100 de milioane de dolari, urmand ca pe termen mediu si lung sa abordeze si achizitii mai importante, in valoare de pana la 600 de milioane de dolari. Consortiul european a incercat de mai multe ori pana acum sa penetreze piata americana, dar fara succes, in conditiile in care in SUA exista o reticenta destul de mare fata de preluarea de catre straini a tehnologiilor de aparare americane. 

    Racal Defence are 180 de angajati in California si aproximativ 140 in Europa. Compania estimeaza venituri de pâna la 100 de milioane de dolari in 2005.  Aproximativ 70% din veniturile firmei provin din Statele Unite, din contracte de productie de echipamente si furnizare de servicii.

  • Actionari polonezi la Credisson

    Enterprise Investors, cel mai mare administrator de fonduri de investitii din Europa Centrala, a preluat un pachet de 41% din actiunile Credisson, cel mai important furnizor de credite de consum din Romania, pentru 9 milioane de euro. Tranzactia a inclus atat achizitia de actiuni de la alti actionari, cat si o operatiune de majorare a capitalului. Dupa aceasta tranzactie, structura actionariatului Credisson este: Polish Enterprise Fund V (fond administrat de Enterprise Investors) cu 41%, Oresa Ventures – 37%, Florin Andronescu (fondatorul si directorul executiv al companiei) – 20% si DBG Eastern Europe – 2%.

    Credisson este o societate specializata in intermedierea si acordarea de credite de consum, desprinsa anul trecut din Flanco.

    Enterprise Investors – companie inregistrata in Polonia – este la a doua investitie pe piata romaneasca, dupa preluarea, in 1999, a unui pachet de actiuni ale operatorului de telefonie mobila Orange pentru suma de 20 de milioane de dolari.