BusinessMagazin

Blog

  • Povestea noului Tinder şi a omului din spatele aplicaţiei de dating cu peste 17.000 de utilizatori, care a schimbat cu totul modul în care ne raportăm la relaţii

    Cu un parcurs profesional care a trecut prin băncile elveţiene Credit Suisse şi Pictet, cât şi prin construirea EMEA Capital, Cenk Gurz spune că a fost mereu în centrul creării de conexiuni valoroase pentru clienţi. De la industria finanţelor, a trecut, la începutul lui 2015, alături de alţi investitori, la industria sentimentelor, bazându-se pe acelaşi principiu. A fondat Btrfly, o aplicaţie de dating cu peste 17.000 de utilizatori şi parteneri premium acum, care a schimbat cu totul modul în care ne raportăm la relaţii, mizând în principal pe întâlnirile în aeroporturi. Anul acesta, noul „Tinder” a ajuns şi în România.

    „În viaţă totul ţine de sincronizare”, a scris Lisa Taddeo, autoare americană, în cartea Trei femei, care, după cum sugerează titlul, prezintă viaţa intimă a trei femei americane, având la bază aproape un deceniu de documentare jurnalistică. Descrisă într-un singur cuvânt, acesta ar fi dorinţă. Deseori, auzim oameni care spun „mi-aş dori”, iar, în rândul prietenelor mele care au jur de 30 de ani şi joburi în companii medii sau mari din Capitală, vine cu o completare: „Mi-aş dori o relaţie”. Unele cred în sincronizare şi speră să fie remarcate pe stradă, în parc, la teatru, la cinema sau la piscină, unele cred în puterea social media şi Facebook dating le vine în ajutor, iar altele şi-au descărcat aplicaţii de dating. Cea mai nouă apariţie la acest capitol în România este Btrfly. Care e povestea noii platforme?

    Cine este în spatele Btrfly?

    „Am avut şansa de a lucra pentru instituţii mari şi de a construi o pistă bună de vânzări. Atât la Credit Suisse, cât şi la Pictet creez întâlniri grozave pentru clienţi. Înainte de a începe Btrfly, am făcut parte dintr-o echipă care a construit EMEA Capital, un manager de active de dimensiune medie cu sediul în Londra. Cu toate acestea, Btrfly este cea mai mare realizare a mea cu cei 17.000 de utilizatori şi parteneri premium; împreună cu membrii echipei Btrfy am construit un nou model de afaceri”, spune Cenk Gurz, cofondator şi CEO al Btrfly, pe F6S, reţea de socializare similară cu platforma LinkedIn. La începutul acestui an, în luna aprilie, antreprenorul cu background financiar a preluat funcţia de director executiv la Bank J. Safra Sarasin, o bancă privată elveţiană cu o istorie ce datează din 1841, potrivit informaţiilor publicate de Gurz pe profilul său de LinkedIn.

    Aceasta are sediul în Basel şi face parte din grupul brazilian J. Safra. În 2013, Safra Group a achiziţionat Bank Sarasin & Co. Ltd şi a fuzionat-o cu filiala sa Bank Jacob Safra Elveţia, stabilind astfel prezenţa actuală a băncii în statul elveţian. Cenk Gurz a studiat la Universitatea McGill, una dintre cele mai cunoscute instituţii de învăţământ superior din Canada şi una dintre cele mai importante universităţi din lume, unde şi-a luat licenţă de comerţ şi în finanţe, în perioada 1997-2000. Apoi, în 2006 a devenit analist financiar autorizat de CFA Institute, iar un an mai târziu a fost autorizat în managementul riscului financiar de Global Association of Risk Professionals (GARP). „Btrfly is a digital airport lounge”, adică îşi propune să ofere experienţă de lounge de aeroport, iar persoanele care ajung acolo se cunosc prin intermediul aplicaţiei. „Salonul nostru nu are pereţi”, se arată pe site-ul Btrfly. Astfel, utilizatorii, în timp ce aşteaptă la aeroport, se pot conecta cu alţi călători, să facă networking şi să împărtăşască informaţii de călătorie sau să găsească parteneri de călătorie pentru cursa vieţii.

    Btrfly… în România

    Aplicaţia, pornită iniţial în Marea Britanie, s-a extins în Slovacia, Cehia, Ungaria şi România. Pe plan local, aplicaţia Btrfly a apărut la începutul acestui an, din luna februarie luând amploare pe TikTok. De altfel, ea a fost popularizată şi de cântăreaţa Amme, care a lansat recent piesa Zodiac. „Mai bine să ai fluturi în stomac, decât gândaci în urechi. Încearcă aplicaţia Btrfly”, este sloganul companiei, descriind că prin câteva clicuri dai de calea simplă şi originală de a cunoaşte oameni noi, fie că sunt aproape sau chiar departe fizic. Site-ul platformei Btrfly din România este operat de compania Btrfly S.E., cu sediul în Bratislava, capitala Slovaciei.

    Această companie îl are CEO pe Tomáš Krč, potrivit profilului său de LinkedIn. „Conectează-te cu ei online şi împărtăşeşte-ţi story-urile (după modelul celor de la Instagram – n. red.). Se va crea automat o simpatie reciprocă între voi, pe baza intereselor comune. Cu un abonament vei avea şi alte beneficii, vei putea afla cine ţi-a văzut profilul şi cine te place”, se arată pe site-ul Btrfly. Abonamentul costă circa 10 euro/săptămână. Generaţia Z, reprezentată de tineri care are au până în 25 de ani, spune că îi lipseşte viaţa sexuală, fiind afectată de mai multe cauze, precum costul vieţii sau lipsa job-urilor. Circa 65% dintre tineri sunt nemulţumiţi de viaţa intimă, potrivit unui studiu făcut de o aplicaţie de dating, acolo unde îşi caută jumătatea. „Îmi place foarte mult aplicaţia pentru că e simplu şi uşor de utilizat, designul super-modern şi pentru că astfel pot cunoaşte o mulţime de oameni interesanţi”, a scris Ion,
    28 de ani, o recenzie. „Activează aplicaţia într-un club, la un festival sau pe stradă. Oriunde te vei afla, este posibil ca următoarea ta întâlnire să fie acolo. Istoricul de 24 de ore te asigură că nu vei pierde acest contact niciodată.”, se arată pe site-ul Btrfly. Însă doi tineri susţin că nu au găsit fete din Mangalia, respectiv Brăila, pe această aplicaţie, acelea fiind zonele lor de interes.

    „O persoană se îndrăgosteşte în mai puţin de 4 minute”, astfel că aplicaţiile de dating, precum Tinder, Bumble, Hinge, Match, Happn ori Badoo, s-au înmulţit în urma cererii crescute din acest domeniu, Tinder fiind cel care a avut un succes uriaş. Bumble are însă o poveste interesantă în spate, fiind pornit de cofondatoarea Tinder şi cofondatorul platformei de întâlniri online Badoo, Andrei Andreev, şi fiind lansat în urma unei investiţii de 10 milioane de dolari, potrivit Business Insider.  

    Platforma Btrfly  (fluture – trad.) a fost lansată în 2015, cu un an mai târziu decât Bumble, în Londra, Marea Britanie, fiind dedicată, în principal celor care călătoareau cu avionul şi şi-ar fi putut găsi dragostea în terminalul de îmbarcare. Astfel, presa britanică a numit Btrfly „Tinder pentru aeroporturi”.

  • Kinga Daradics devine CEO al eMAG Ungaria, piaţă unde retailerul online a finalizat recent o investiţie de 100 mil. euro: misiunea ei va fi să consolideze poziţia companiei

    ♦ În 2011, Kinga Daradics devenea cel mai tânăr CEO din industria petrolieră locală, la numai 30 de ani preluând frâiele MOL România.

    Kinga Daradics, cunoscută pe plan local pentru mandatul său de CEO al MOL Româ­nia, una dintre cele mai puternice companii din piaţa petrolieră locală, a preluat de luna aceasta funcţia de CEO al eMAG Ungaria.

    „În ultimii ani, eMAG şi-a consolidat con­tinuu prezenţa în Ungaria, prin îmbună­tăţirea infrastructurii logistice şi de livrare. Compania şi-a deschis recent propria bază logistică automatizată în Dunaharaszti. În urma atingerii acestui prag, eMAG anunţă şi o schimbare importantă în conducerea eMAG Ungaria: din decembrie 2023, Da­niel Spiridon (fostul CEO) va fi responsabil de managementul regional al Fashion Days (platforma online axată pe modă a eMAG Group), în timp ce Kinga Daradics va fi noul director general al filialei din Ungaria“, a anunţat compania.

    În 2011, Kinga Daradics devenea cel mai tânăr CEO din industria petrolieră lo­cală, la numai 30 de ani preluând frâiele MOL România. La acel moment, MOL România era un business de 560 de milioane de euro, cu o cotă de piaţă de 11% şi 127 de benzinării. În mai 2014, MOL a cumpărat cele 42 de staţii Agip prin care italienii de la ENI erau prezenţi pe piaţa locală. Un an mai târziu, MOL a adus în România con­cep­tul Fresh Corner, un concept de benzinărie unde clienţii găsesc, pe lângă combustibil, şi produse din gama cumpărăturilor zilnice, un accent foarte puternic fiind pus pe partea de cafea. În 2016, la finalizarea mandatului său MOL ajunsese la peste 200 de benzinării şi un rulaj de peste un miliard de euro, cu o cotă de paţă de aproape 20%.

    După finalizarea mandatului, în 2016, Kinga Daradics a preluat funcţia de director de platforme şi soluţii integrate la nivelul grupului MOL, cu sediul în Budapesta. Din acest moment a devenit vizibilă orientarea sa spre zona de tehnologie, transformare di­gi­tală, dezvoltare software şi fintech. Kinga Daradics a studiat la mai multe instituţii naţionale şi internaţionale de învăţământ superior, inclusiv Harvard Business School, Thunderbird Arizona, Universitatea din Sheffield şi Universitatea Corvinus.

    „eMAG Ungaria este cea mai impor­tan­tă platformă de comerţ online din Unga­ria, iar conducerea acestei companii repre­zintă o o­portunitate unică pentru mine. Este o provo­care deosebit de importantă pentru mine fap­tul că la eMAG nu ne concentrăm doar pe propria creştere, ci ne-am asumat şi sar­cina de a dezvolta întregul ecosistem in­tern de comerţ online“, a declarat Kinga Daradics.

    Potrivit informaţiilor eMAG, compania are acum în Ungaria 800 de angajaţi şi un business de circa 330 de milioane de euro.

    „Obiectivele sale includ consolidarea po­ziţiei de lider de piaţă a companiei, îmbu­nă­tăţirea experienţei de cumpărături pentru clienţii eMAG şi asistarea partenerilor comer­ciali maghiari pentru a ajunge pe piaţa forma­tă din 35 de milioane de consumatori din regi­une“, a mai precizat compania. Până la închi­derea ediţiei, Kinga Daradics nu a putut fi contactată pentru declaraţii suplimentare.

    „Îi urăm bun venit Kingăi Daradics în noul său rol de CEO al eMAG Ungaria şi suntem încrezători că solidele sale cunoştinţe despre piaţa maghiară vor completa know-how-ul nostru regional de comerţ electronic şi investiţiile în tehnologie şi infrastructură logistică“, a spus la rândul său Tudor Manea, CEO-ul eMAG Group.

  • Afacerile producătorulului de carne în sistem integrat, Ferma Zootehnică, controlat de familia Lazăr din Baia Mare, au crescut cu 14% în primele zece luni din 2023

    ♦ „Profitabilitatea companiei a crescut cu aproximativ 20% în primele zece luni din acest an“.

    Producătorul de carne şi preparate din carne în sistem integrat Ferma Zootehnică, controlat de familia Lazăr din Baia Mare, a realizat în primele zece luni din acest an o cifră de afaceri de 43 mil. euro, în creştere cu 14% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit informaţiilor furnizate de companie. Oficialii produ­că­torului Ferma Zooteh­nică esti­mează pentru anul în curs afa­ceri de circa 52 mil. euro şi un profit de aproximativ 2 mil. euro. La nivel de grup, afacerile ar putea ajunge la 66-68 mil. euro până la finalul anului.

    „Profitabilitatea companiei a crescut cu aproximativ 20% în primele zece luni din acest an datorită unei gestionări mai bune a fluxurilor de aprovizionare, producţie şi distri­buţie, implicit şi a costurilor aferente. Nu putem să nu menţionăm că EBITDA (câştiguri înainte de dobânzi, taxe, depreciere şi amortizare) a crescut cu 15% în primele 10 luni, ceea ce reflectă o bună gestionare a afacerii, o îmbunătăţire constantă a profitabilităţii.“, au declarat pentru ZF Transilvania oficialii companiei Ferma Zootehnică.

    Compania a finalizat anul 2022 cu o cifră de afaceri de 228 mil. lei (46,2 mil. euro), în creştere cu 16,6% faţă de anul anterior, potrivit calculelor ZF făcute pe baza datelor existente pe site-ul Ministerului Finanţelor.

    Ferma Zootehnică a realizat anul trecut un profit net de 7,7 mil. lei (1,5 mil. euro), cu un număr mediu de 445 de angajaţi, conform datelor publice.

    Grupul de firme cuprinde companiile Ferma Zootehnică, Cow Center, Pig Center, Chicken Center şi Bioagro Bovine FZO. Afacerea dezvoltată de familia Lazăr în nord-vestul ţării constă în creşterea animalelor, abatorizarea şi producţia de carne şi preparate din carne. Pe lângă fermele proprii de animale, un abator şi trei unităţi specializate de producţie, familia Lazăr deţine şi 26 de magazine proprii de desfacere, potrivit unor informaţii furnizate anterior de companie.

    „Activitatea investiţională a crescut şi ea în 2023, societatea investind aproximativ 3 miloane euro în echipamente şi utilaje performante, precum şi în modernizarea fermelor. În plus, în primăvara anului 2023 a avut loc recepţia şi darea în folosinţă a patru hale noi de creştere a păsărilor, dotate cu tehnologie de ultimă oră.“, au mai spus oficialii companiei.

    Pentru 2024 compania a bugetat investiţii de aproximativ 3-4 mil. euro în modernizarea fabricilor de prelucrare a cărnii din Baia Mare. Tot în 2024, Ferma Zootehnică intenţionează construirea a 3 hale de creştere a animalelor, pentru ca materia primă să provină în proporţie de aproximativ 90% din fermele proprii.

    Proprietarii Fermei Zootehnice controlează întreg lanţul, de la producţia materiei prime până la producţia preparatelor din carne şi distribuţia acestora către consumatorul final. Compania are magazine de desfacere în toată ţara, aprovizionate prin intermediul propriei flote de distribuţie. Brandurile deţinute sunt Ferma Zootehnică, Pui de Moroşan şi Mara-Muu.

    „La nivel de grup, numărul de salariaţi este de aproximativ 650 de oameni, menţinându-se relativ constant în ultimii ani. Peste jumătate din salariaţii Fermei Zootehnice au o vechime de peste 8 ani. Avem persoane care lucrează la noi încă de la înfiinţarea firmei“, au mai spus reprezentanţii companiei. Ferma Zoo­teh­nică este o companie cu ca­pital 100% românesc, care a fost înfiinţată în anul 1993 de soţii Rodica şi Flo­rin Lazăr, cei doi acţionari ai companiei. Printre com­petitorii Fermei Zootehnice se numără producătorii de mezeluri Unicarm, Cris-Tim, Agricola şi alţii.

  • Ciolacu promite debirocratizarea procedurii pentru ocuparea posturilor din sănătate

    Astfel, pentru asigurarea continuităţii serviciilor medicale, va fi aprobată de Guvern o soluţie legislativă care să permită ca fiecare post vacantat în sistemul public de sănătate să fie ocupat prin concurs, fără a mai fi nevoie de Memorandum adoptat în şedinţa de Guvern.

    Măsura va simplifica procedura de ocupare prin concurs a posturilor vacantate din sistemul public de sănătate.

    De asemenea, reprezentanţii Guvernului şi cei ai sindicatelor din sănătate au discutat găsirea unor soluţii de angajare în sistemul public de sănătate a tinerilor medici specialişti.

    „Perspectiva creşterilor salariale pentru angajaţii din sistemul de sănătate şi eliminarea inechităţilor salariale au fost, de asemenea, discutate, în contextul aprobării de către Guvern a proiectului de buget pentru anul viitor”, a transmis Guvernul.

    Consultările între reprezentanţii Guvernului şi cei ai sindicatelor din sănătate vor continua.

  • Iohannis, despre disputa dintre Ciolacu şi Muraru: Nu ne face deloc bine

    „Discuţiile care au fost în SUA… Probabil ar fi fost bine ca această vizită să fie mai bine pregătită de ambele părţi. Faptul că acolo au apărut public anumite divergenţe nu ne face bine absolut deloc. Astfel de chestiuni trebuie discutate în interior, nu în afară. Deci, aici mai avem de lucru”, spune Klaus Iohannis.

    Reacţia lui vine după disputa din timpul vizitei lui Marcel Ciolacu în SUA, când ambasadorul României în SUA, Andrei Muraru, a afirmat că a fost exclus de la întâlnirile politice pe care premierul le va avea în Statele Unite ale Americii.

    Ulterior, premierul a declarat, la Antena 3 CNN, că “lipsa de anvergură şi reacţia emoţională” a lui Andrei Muraru nu l-au calificat pentru a fi ambasador şi a precizat că presupune că ministrul de Externe, Luminiţa Odobescu, va avea o discuţie cu preşedintele României pe acest subiect.

  • 500 de blocuri din Capitală, fără apă caldă şi încălzire din cauza unei avarii

    Conform companiei, sunt vizate blocuri din următoarele zone: Calea Giuleşti, Bulevardele Iancu de Hunedoara şi Banu Manta, Şoseaua Nicolae Titulescu, Calea Dorobanţi, Calea Floreasca, strada Nicolae Caramfil din Sectorul 1, Şoseaua Ştefan cel Mare din Sectorul 2, precum şi strada Nicolae Filimon, Calea Griviţei, Bulevardul Constructorilor şi complexul studenţesc Regie din Sectorul 6 al Capitalei.

    Avaria s-a produs în zona Podului Grozăveşti, pe conducta cu diametrul de 1000 mm. Au fost deja începute, în regim de urgenţă, manevrele de sectorizare, închidere şi golire a conductei, apoi cele de aerisire. Ulterior, vor fi efectuate sudurile pentru reparaţia avariei şi încărcarea magistralei.

    Furnizarea agentului termic pentru apă caldă şi căldură va fi sistată până în data de 15 decembrie 2023, ora 23.30.

    „Dispeceratele Companiei Municipale Termoenergetica Bucureşti şi echipele de intervenţie lucrează în regim permanent pentru soluţionarea problemelor apărute. Pe măsură ce intervenţiile se finalizează, punctele termice vor fi repuse în funcţiune mai repede decât termenul estimat”, a transmis compania.

  • George Simion: Mi-au luat 30% din bani pentru că am făcut protest în timpul pandemiei

    „Mi-au luat din bani 30 %. 7.625 de lei. Dragi prieteni, cu reţinere 30 % din salariu mi se opreşte, pentru că am făcut protest în timpul pandemiei. Vreau să vă arăt fluturaşul de salariu, cum vi-l arăt în fiecare lună, de 5 luni încoace nu mai pot dona 10.000 de lei, adică 90 % din acest salariu, pentru că mi se reţin şi am 7600”, a spus liderul AUR într-o filmare pe Facebook.

    El spune că va donaîn luna decembrie 6000 de lei din cei 7.600 de lei.

    „Foarte multă lume donează în luna decembrie, eu vreau să fim buni şi să ajutăm în luna ianuarie, pentru că atunci nu mai e nimeni bun. Vreau să-mi lăsaţi în comentarii locul unde ar trebui să ajungem în luna ianuarie, să ne ajutăm semenii, cazuri disperate. Nu putem să facem bine pentru toată populaţia, nu suntem la guvernare, dar o să încercăm să ajutăm cât mai mulţi oameni, cu alimente, cu burse pentru copii, eu în patru copii cărora le dau burse lunare”, a mai spus Simion.

    George Simion prezintă şi alte venituri încasate în calitate de parlamentar.

    „Primesc 4.600 de lei, sumă pentru chirie. Genţi de bani. 1.400 de lei (..) pentru transport, deci mai sunt şi alţi bani. Mai avem 4176 lei diurna pentru luna octombrie. O să mai am şi pentru noiembrie şi pentru decembrie. Voi cât aveţi diurnă, vă întreb aşa?”, a spus Simion.

    Preşedintele AUR întreabă funcţionarul de suma forfetară, însă acesta afirmă că va fi încasată pe data de 18 decembrie.

  • Ministerul Muncii explică modul în care se calculează punctele de pensie: E destul de simplu

    Potrivit Ministerului Muncii, în noua lege a pensiilor (Legea nr. 360/2023 se arată că „punctajul lunar se calculează prin raportarea venitului brut lunar realizat sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuţiei de asigurări sociale, la câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat din anul respectiv”.

    Câştigul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat este de 6.789 de lei.

    „Exemplu: Ai un câştig brut de 6.991 de lei (aproximativ 4.000 lei net)? Îl împarţi la câştigul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale (6.991 de lei împărţit la 6.789 de lei), rezultă 1,02978 puncte pe luna respectivă. Se utilizează cinci zecimale. Ce se întâmplă cu aceste puncte lunare? Se adună, se împart la 12 luni şi rezultă punctajul anual. Punctajele anuale acumulate se adună, iar suma se înmulţeşte cu Valoarea Punctului de Referinţă (VPR) care e de 81 de lei din 2024”, scriu reprezentanţii ministerului pe Facebook.

    Aceştia dau şi un exemplu concret: „Ai muncit 35 de ani şi ai avut venituri contributive exact cât este câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat?Înseamnă că ai acumulat 35 de puncte (35 puncte X 81 de lei). Rezultă o pensie brută de 2.835 de lei”.

    Conform aceleiaşi surse, la numărul total de puncte se mai adaugă şi punctele de stabilitate pentru că sunt peste 25 de ani de muncă: 0,5 puncte pe an între 26 şi 30 de ani şi 0,75 puncte pe an între 31 şi 35 de ani.

    „În exemplul nostru rezultă 6,25 puncte de stabilitate. Adică încă 506,25 lei la pensie. În total, o pensie de 3.342 lei. După impozitare, pensia cuvenită rezultată este de 3.208 lei”, arată Ministerul MUncii.

    Comform acestuia, acest calcul este valabil din septembrie 2024, când intră în vigoare Legea nr. 360/2023.

  • BREAKING. Guvernul s-a resemnat cu un deficit bugetar de 94 mld. lei, adică 6% din PIB, conform proiectului de buget, mult peste ţinta de 4,4% din PIB de la început de an

    Finanţele publică în mod neaşteptat un deficit bugetar de 6% în 2023. Este prima asumare publică a unui deficit mai mare de 4,4% din PIB, cât era ţinta asumată în faţa Comisiei Europene. România se află în procedura de deficit excesiv, adică s-a angajat că va reduce treptat deficitul până la 3% din PIB, limita prevăzută de tratatele europene.

    Mai multe ţări europene au în acest moment deficite mai mari, dar nu se află în procedura de deficit excesiv, pentru că limitele au fost suspendate din cauza pandemiei, războiului din Ucraina şi crizei energiei. În cazul României, însă, procedura a fost demarată pentru deficitul bugetar din 2019, când guvernul Orban cu ministrul Florin Cîţu la Finanţe au închis bugetul cu un deficit de 4,6% din PIB.

    Deficitul bugetar pe final de 2023 va fi de 6% din PIB, conform calculelor ZF pe baza documentelor publicate astăzi în transparenţă decizională de către Ministerul de Finanţe. Conform Strategiei Fiscal-Bugetare, deficitul bugetar ajunge la 94 mld. lei, după ce statul ar urma, până la final de an, să încaseze venituri de 521 mld. lei şi cheltuieli de 615 mld. lei.

     

  • Oficial: Creşte contribuţia la Pilonului II de pensii private de la 3,75% la 4,75% de la 1 ianuarie

    De asemenea, sunt eliminate neclarităţile legislative, în sensul că impozitarea plăţilor efectuate de administratorii Pilon II rămâne la 10%, şi nu cu pragurile progresive de 15% şi 20% de la pensiile speciale, scrie Ziarul Financiar.

    Orice majorare a contribuţiei se reflectă în economiile de bătrâneţe ale salariaţilor români. OUG publicată miercuri consfinţeşte majorarea la 4,75%, după ce o formă anterioară, din urmă cu câteva săptămâni din spaţiul public, prevedea amânarea majorării contribuţiei.

    Potrivit unor anexe analizate de ZF din OUG, salariaţii români vor vira 17,3 miliarde de lei la fondurile de pensii private Pilon II în 2023, cu 35% mai mult decât estimarea pentru 2023 publicată de Ministerul Finanţelor.

    Majorarea contribuţiei înseamnă că lunar în medie viramentele vor fi de circa 1,4 mld. lei, în creştere cu aproximativ 300 mil. lei. Această majorare se va regăsi şi în lichiditatea bursieră de la Bucureşti în contextul în care fondurile de pensii private Pilon II sunt cei mai mari investitori, cu deţineri semnificative precum 26% din Banca Transilvania, 31% din Fondul Proprietatea, 14% din Petrom.