BusinessMagazin

Blog

  • Cel mai lent ritm de creştere al economiei americane din 2016 complică candidatura lui Trump

    Problemele Boeing, impactul războiului comercial şi situaţia de pe piaţa muncii au încetinit creşterea celei mai mari economii a lumii anul trecut, un avans mai modest părând să urmeze pe viitor, scrie The New York Times.

    În condiţiile în care America se îndreaptă către alegeri prezidenţiale, întrebarea este dacă alegătorii vor vedea creşterea constantă, dar nespectaculoasă, ca semn al unui succes sau eşec al preşedintelui Donald Trump.

    PIB-ul american a avansat cu 2,1% în trimestrul patru în termeni anuali.

    Pe 2019 ca întreg, economia a înregistrat un avans mai slab decât în 2017 şi 2018.

  • Orban: Muncim câte 16 ore pe zi să rezolvăm nenoricirile lăsate de ăştia

    Ludovic Orban a declarat, duminică, în cadrul Consiliului Naţional al PNL,că fiecare zi e „o istorie”, prin ceea ce fac liberalii, pentru că lucrează fără limită pentru a găsi soluţii „pentru nenorocirile pe care ni le-au lăsat ăştia”. El a zis că în trei luni, PNL a schimbat poziţia României în UE.

    „Mi-ar lua ore întregi să vă spun ceea ce facem zi de zi, pentru că fiecare zi este, de fapt, o istorie. În fiecare zi, atât eu cât şi vicepremierul, cât şi miniştrii, cât şi ceilalţi oameni muncim 14-16 ore pe zi. De la 7-8 dimineaţa, până la 12-1 noaptea, fără nicio limită, pentru a găsi soluţii pentru nenorocirile pe care ni le-au lăsat ăştia, pentru problemele nerezolvate, pentru toate pagubele şi prejudiciile pe care ni le-au generat şi mai ales pentru deficitul îngrozitor, în materie de relaţii cu toţi partenerii de care avem nevoie, pentru a ridica România şi a o aduce pe drumul corect, pe drumul normal”, a zis premierul Ludovic Orban.

    Orban a afirmat că deşi PNL nu are decât trei luni la guvernare, a schimbat „radical” poziţia la nivel european, prin investitorii atraşi şi reuşita ministrului de Finanţe de a lua credite la dobânzi mult mai mici.

    „Nici trei luni nu avem la guvernare şi în timpul acesta s-a schimbat radical poziţia la nivel european, poziţia faţă de România, poziţia mediului de afaceri din România, poziţia potenţialilor investitori care vor să investească în România, poziţia sistemului financiar-bancar şi lucrul acesta se vede, cum reuşeşte Florin Cîţu şi Ministerul Finanţelor să ia credite la dobânzi mult mai performante, care îndatorează mai puţin statul român”, a motivat el.

    „Sigur că nu noi suntem de vină că am ajuns în situaţia să luăm credite. Eu mi-aş dori să luăm credite numai ca să susţinem investiţii, eu mi-aş dori să luăm credite numai ca să asigurăm cofinanţări pentru proiecte finanţate de la nivel european, eu mi-aş dori să luăm credite numai pentru proiecte de dezvoltarea economică a României, nu ca să plătim subvenţii, ajutoare sociale şi salarii umflate cu pompa, care sunt plătite unor oameni care nu merită”, a completat acesta.

    Consiliul Naţional al PNL a avut loc duminică, la Palatul Parlamentului.

  • Cine vrea să îşi ia apartament în 2020: Ce dobânzi practică băncile din top 10 la creditele ipotecare în lei în ianuarie 2020: CEC Bank conduce topul cu cea mai mica dobândă, de 4,51%

    Dobânzile la creditele ipo­te­care în lei percepute de cele mai mari zece bănci din piaţa locală la începutul anului 2020 pornesc de la 4,51% şi ajung la 7,8%, însă acestea nu reprezintă dobânzile efective (DAE), la care se mai adaugă un cumul de costuri şi comi­sioane suplimentare, potrivit unei analize realizate de ZF în baza datelor pe luna ianuarie publicate de platforma Finzoom.

    Analiza ia în considerare un credit ipotecar standard de circa 220.000 lei, cu dobândă variabilă, fără a se lua în calcul potenţialele reduceri de dobândă care survin din conformarea la anumite condiţii ale creditorului, precum încasarea veniturilor lunare la banca respectivă.

    Astfel, în ce priveşte creditele standard, CEC Bank, cea mai mare bancă a statului român, practică o dobândă de 4,51% la produsul ipotecar de bază, reprezentând cea mai mică dobândă din piaţă. Aceasta este formată dintr-o marjă fixă a băncii de 2,15% şi indicele de referinţă IRCC care este 2,36% pentru primul trimestru din 2020.

    Nivelul dobânzii reper IRCC – indice introdus pe piaţa românească din luna mai 2019 – se modifică trimestrial la datele de 1 ianuarie, 1 aprilie, 1 iulie şi 1 octombrie ale anului sau în prima zi lucrătoare imediat următoare zilei de întâi a trimestrului, dacă data de întâi a trimestrului este zi nelucrătoare. Nivelul dobânzii a scăzut la 2,36% în ianuarie, de la 2,66% în T4 2019.

    OTP Bank România, subsidiara locală a celui mai mare grup bancar din Ungaria, practică a doua cea mai mică dobândă de pe piaţa românească în luna ianuarie, de 5,48%, formată din IRCC şi o marjă fixă de 3,12%. În cazul creditului ipotecar de achiziţii de la OTP, marja poate ajunge şi la 5,42%, ceea ce ar duce dobânda la 7,78%.

    Banca Transilvania, cea mai mare bancă din România după active, practică o dobândă de 5,61% la creditele standard cu dobândă variabilă, reprezentând IRCC, la care se adaugă o marjă a băncii de 3,25%.

    BCR, parte a grupului austriac Erste şi a doua cea mai mare bancă de pe piaţa locală în funcţie de active, se situează pe locul patru în topul dobânzilor oferite de cele mai mari zece bănci din piaţă la credite ipotecare standard cu dobândă variabilă, oferind creditul Casa Mea cu o dobândă de 5,66%, din care marja băncii este de 3,3%. Alpha Bank, subsidiara locală a unuia dintre cele mari grupuri bancare elene, practică o do­bândă 5,81%, din care marja fixă a băncii re­pre­­zintă 3,45%. În acelaşi timp, Raiffeisen Bank oferă creditul ipotecar Casa Ta cu o do­bândă de 5,86%, din care marja băncii este de 3,5%.

    Pe locul şapte se situează Garanti BBVA, a zecea cea mai mare bancă din sistemul românesc, cu o dobândă de 6,05%, unde marja băncii este de 3,69%. BRD-SocGen, subsidiara locală a grupului francez, practică o dobândă de 6,13%, cu marja fixă a băncii de 3,77%.

    Ultimele două poziţii în top zece dobânzi sunt ocupate de ING Bank şi UniCredit Bank, cu dobâni de 6,61%, respective 7,8%. În cazul tuturor băncilor şi produselor, dobânda scade în cazul în care clientul se încadrează într-o serie de criterii specific ale băncilor, sau achiziţionează şi alte produse.

    Datele BNR arată că populaţia avea în primele luni din 2019 o datorie totală de circa 160,7 mld. lei, în creştere cu 7% faţă de aceeaşi perioadă din 2018, ascensiunea fiind influenţată de majorarea creditării bancare, în special ipotecare, care reprezintă cea mai mare parte a îndatorării populaţiei.

    „Contribuţia cea mai importantă la această evoluţie a fost generată de creşterea creditului ipotecar (9,7%), şi într-o mai mică măsură, cea a creditului de consum (5,9%)“, se arată într-un raport asupra stabilităţii financiare realizat de BNR.

    Creditul imobiliar acordat populaţiei s-a menţinut la un nivel important şi a continuat tendinţa ascendentă din ultimii ani. La finalul lunii septembrie 2019 acesta cumula o valoare de circa 90 mld. lei şi a reprezentat 67% din volumul expunerilor totale la nivelul sectorului, potrivit băncii centrale.

     

    Cele mai bune dobânzi din piaţă în condiţii perfecte de creditare

    Topul celor mai bune dobânzi din piaţă se schimbă atunci când clientul se încadrează în anumite condiţii specifice de creditare sau atunci când este dispus să mai achiziţioneze încă unu sau mai multe produse de la banca de la care contractează creditul ipotecar. Astfel, datele se schimbă şi pe exemplul reprezentativ ales de ZF, cu un credit de 220.000 de lei pe o perioadă de 30 de ani.

    Cel mai bun credit din piaţă este creditul ipotecar cu card, de la CEC Bank, care vine cu o dobândă de 4,26% şi o DAE (Dobândă Anuală Efectivă) de 4,87%, potrivit datelor agregate de ZF de pe platforma Finzoom. Al doilea cel mai bun credit din piaţă este oferit tot de cea mai mare bancă a statului român şi este produsul standard, care vine cu o dobândă de 4,51% şi DAE de 5,13%.

    Pe locul trei în acest clasament se situează BCR, a doua cea mai mare bancă din piaţă, cu produsul Casa Mea, în cazul în care optează şi pentru virarea venitului lunar în conturile deschise la această bancă. În aceste condiţii, clientul poate accesa o dobândă de 5,06% şi DAE de 5,19%.

    Banca Transilvania, cea mai mare bancă din România, oferă al patrulea cel mai ieftin credit ipotecar din piaţă, pe exemplul ales de ZF, prin produsul standard ipotecar, dacă se optează pentru încasarea venitului într-un cont BT. Astfel, dobânda se situează la 5,01%, iar DAE la 5,26%.

    First Bank, fosta Piraeus Bank, o instituţie financiară care se poziţionează pe piaţă în căutarea clienţilor cu venituri lunare de peste 1.000 de euro, oferă un produs ipotecar care se situează pe locul cinci în acest top. Creditul Proprietar, cu virarea venitului într-un cont deschis la First Bank, aduce o dobândă de 5,11%, la o DAE de 5,27%.

     

  • De astăzi, Pilonul II poate deţine până la 15% dintr-o companie, în loc de 10%, şi poate investi şi în companii necotate şi parteneriate public-private

    De astăzi, cei mai mari investitori de la Bursa românească, respectiv admi­nistratorii de pensii private prin intermediul fondurilor Pilon II, vor putea investi în noi clase de active şi vor putea să deţină până la 15% dintr-o societate, în creştere de la 10%, potrivit noilor reglementări ale Autorităţii de Supraveghere Financiară.

    Astfel, fiecare din cele şapte fonduri de pensii private Pilon II din România, care prin intermediul administratorilor au active de circa 13 miliarde de euro ale 7,4 milioane de români, vor putea să-şi diversifice portofoliul de investiţii.

    Acestea pot investi 15% din active în acţiuni şi obligaţiuni care rezultă în urma unor parteneriate public-private, precum proiecte de infrastructură, 10% în investiţii private de capital, chiar şi companii nelistate, şi 3% în acţiuni imobiliare listate. De asemenea noile reglementări ale ASF permit ca fondurile să poată deţină până la 15% dintr-o companie, în urcare de la 10% anterior, în contextul în care unele se apropie de cel din urmă prag.

    Desigur, legislaţia doar va permite aceste reglementări în vigoare de astăzi, dar decizia finală de a investi în fiecare din cele trei clase de active va aparţine admi­nistra­torilor.

    Probabil cea mai riscantă investiţie din rândul celor trei – PPP, imobiliar listat şi companii necotate –, este cea în companiile nelistate întrucât acestea sunt dificil de evaluat şi nici nu există disponibil un preţ public, unul de tranzacţionare.

    Cel mai probabil administratorii acestor fonduri nu vor vinde din deţinerile actuale, precum acţiuni şi titluri de stat, pentru a se orienta către noile active, asta dacă vor alege să meargă pe această strategie, în contextul în care viramentele românilor sunt de circa 700 mil. lei lunar către aceste fonduri. Strategia de investiţii a oricărui administrator de pensii Pilon II este una pe termen lung, caracterizată în general de „buy and hold“.

    Fondurile de pensii private, administrate cu o strategie caracterizată în principal de „buy and hold“, vor putea astfel să-şi majoreze deţinerile individuale la companiile de la bursa românească, inclusiv la Banca Transilvania, cea mai mare bancă din România. Potrivit celor mai recente date, cele de la S1/2019, cea mai mare deţinere din capitalul social al băncii de la Cluj o are NN Pensii, de 5,8%, arată datele ZF. Dar unele fonduri se apropie de 10% la alte companii.

    De exemplu Allianz Viitorul Tău, al doilea cel mai mare fond Pilon II din România, după NN Pensii, are o deţinere de 8,8% din Ropharma, arată calculele ZF făcute pe baza celui mai recent raport semestrial, cel din iunie 2019. Recent Allianz Ţiriac Pensii Private, care adminstrează trei fonduri de pensii private, inclusiv AZT Viitorul Tău, a lichidat deţinerea de 10% de la Vrancart.

    Cele şapte fonduri de pensii administrate privat din România au investiţii de 9,9 miliarde de lei (2,1 miliarde de euro) la S1/2019 în acţiuni ale companiilor listate la bursa de la Bucureşti, în creştere cu 34% faţă de finele anului 2018, potrivit calculelor realizate de ZF din rapoartele semestriale ale fondurilor.


     

  • NY Times: Secretizarea informaţiilor, veche meteahnă a Chinei, a permis răspândirea coronavirusului

    The New York Times a făcut un tablou al celor şapte săptămâni cruciale ale epidemiei provocate de noul coronavirus din China, de la apariţia primelor simptome, la începutul lunii decembrie, la decizia de a închide oraşul Wuhan, prin intermediul a zeci de interviuri cu rezidenţi, medici şi oficiali.

    O boală misterioasă a lovit şapte pacienţi dintr-un spital, iar un medic a încercat să îşi avertizeze colegii de breaslă. “Este carantină în secţia de urgenţe”, a scris medicul Li Wenliang pe un chat, pe 30 decembrie, referindu-se la aceşti pacienţi. “Este înfricoşător”, i-a răspuns un coleg, după care a întrebat de epidemia care a izbucnit în China în 2002 şi care a ucis aproape 800 de persoane. “Revine SARS (Sindromul Acut Respirator Sever, n.r.)?”.

    Apoi, în mijlocul nopţii, autorităţile din Wuhan l-au convocat pe Li, pentru a le spune de ce a răspândit “zvonuri”, iar, trei zile mai târziu, acesta a fost forţat să semneze o declaraţie potrivit căreia avertismentul său constituie “comportament ilegal”.

    Boala nu era SARS, ci ceva similar, o maladie provocată de un nou tip de coronavirus, care ulterior a dus la decesul a 304 persoane şi infectarea a 14.380 de oameni la nivel mondial.

    Modul în care Guvernul chinez a gestionat etapa iniţială a epidemiei – alegând să secretizeze totul în loc să confrunte în mod deschis criza în creştere, pentru a evita avertismentul public şi stânjeneala politică – a permis virusului să se răspândească rapid, scriu jurnaliştii de la The New York Times.

    În acele săptămâni, autorităţile au încercat să reducă la tăcere medici şi alte persoane care au încercat să avertizeze publicul, au minimalizat pericolul, iar cei 11 milioane de locuitori ai oraşului Wuhan au fost incapabili să se protejeze, pentru că nu au fost informaţi la timp.

    Autorităţile au închis o piaţă agro-alimentară presupusă a fi zona de unde s-a răspândit virusul, dar au informat că au luat acea măsură pentru a o renova.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • A fost înregistrat primul deces cauzat de coronavirus în afara Chinei

    Autorităţile din Filipine au anunţat duminică primul deces din această ţară cauzat de noul tip de coronavirus, fiind vorba despre un cetăţean chinez, originar din Wuhan, oraşul de unde a izbucnit epidemia, informează site-ul agenţiei de presă Reuters.

    Departamentul filipinez al Sănătăţii a informat că persoana decedată este un cetăţean chinez în vârstă de 44 de ani, care a murit sâmbătă, 1 februarie.

    Potrivit aceleiaşi surse, bărbatul a decedat după ce a dezvoltat o formă severă de pneumonie din cauza infecţiei cu noul tip de coronavirus.
    Acesta este primul deces cauzat de acest virus înregistrat în afara Chinei.

  • Când întreaga planetă va fi în ruine, cele mai importante date vor fi la loc sigur: O peşteră dintr-un arhipelag al Oceanului Artic adăposteşte cea mai mare rezervă de informaţii creată vreodată

    Majoritatea minelor de cărbune din Svalbard – un arhipelag norvegian din oceanul Arctic – au fost închise, aşa că localnicii şi-au rebranduit vastele întinderi de permafrost drept atracţii pentru oamenii de ştiinţă şi pentru cei care îşi fac planuri în caz de Apocalipsă. De jur împrejurul oraşului, pot fi ţinute la loc sigur o mulţime de lucruri. Există până şi un tratat semnat de aproape 50 de ţări în 1920, inclusiv România, care implică faptul că zona va rămâne neutră în caz de război. În alte cuvinte, este locul ideal pentru un reset de software la nivel global, potrivit Bloomberg.

    Una dintre atracţiile zonei este Seiful Global de Seminţe din Svalbard, loc în care sunt ţinute cantiţăţi imense de seminţe de plante şi cereale necesare supravieţuirii omenirii în eventualitatea unei foamete globale sau al unui dezastru nuclear.

    La câteva minute de condus de seiful cu seminţe se află Arhiva Mondială din Arctica, unde se găsesc unele dintre cele mai importante coduri tip sursă din lume, prin care înţelegem un set specific de instrucţiuni pentru limbajele de programare. Serverele şi driverele nu sunt suficient de rezistente pentru acest tip de sarcină, aşa că datele sunt stocate pe ceea ce pare a fi un set de role clasice de film care sunt ţinute în carcase de plastic de mărimea unor cutii de pizza. Cei care vor ajunge în cazul unui dezastru planetar în situaţia în care să citească datele vor avea nevoie de o lupă pentru a putea descifra datele sub formă de imagini, text şi linii de cod. Compania norvegiană care produce aceste filme – Piql AS – foloseşte materiale compuse din oxizi de fier care pot rezista până la 750 de ani în condiţii normale şi până la 2000 de ani dacă sunt ţinute în zone uscate şi lipsite de oxigen.

    Pe rafturi se pot găsi o parte din arhivele Vaticanului, o serie de cărţi funciare din Brazilia, o mulţime de filme italiene şi reţeta pentru un sos de hamburger al unui lanţ de fast food. GitHub, un serviciu de stocare a datelor achiziţionat în 2018 de Microsoft pentru 7,5 miliarde de doalri, va fi cel mai mare chiriaş al arhivei. GitHub plănuieşte să stocheze 200 de cutii a câte 120 gigabiţi fiecare. În plus, se mai pot găsi în arhive sistemele de operare Linux şi Android, pe lângă alte 6.000 de aplicaţii open source.

    Desigur, ne-am putea gândi că dacă planeta ajunge în situaţia în care Svalbard este ultimul loc rămas neatins, codurile pentru YouTube ar fi de o inutilitate inimaginabilă. Însă un contraargument ar fi că acest tip de tehnologie reprezintă una dintre marile realizări ale omenirii, alături de capodoperele literaturii, muzicii şi picturii. Ideea care stă la baza tehnologiei open source este că dacă scrii un cod vei avea posibilitatea de a-l da mai departe, codul putând fi upgradat în mod constant în acest fel.

    În aceste condiţii, GitHub va fi deosebit de important, în condiţiile în care un programator nu va avea nevoie să rescrie complet fiecare parte a unei aplicaţii. Tot ce va trebui să facă este să caute în vasta bibliotecă open source şi să aleagă codul în cauză. Companii precum Facebook, Google şi Amazon au folosit tehnologia open source pentru a-şi construi neţele globale care analizează mişcările a miliarde de oameni în online şi offline.

    Totuşi, un scenariu apocaliptic va avea nevoie de semnificativ mai multe resurse informatice. Peşterile din oceanul Arctic reprezintă doar primul pas în ceea ce GitHub doreşte să fie o serie de depozite răspândite peste tot în lume care vor stoca cele mai importante coduri create vreodată, nu doar pe cele preferate de Microsoft.

    Aşadar, posibilităţile unui astfel de plan sunt aproape infinite în situaţii de urgenţă la nivel global. În plus, după cum a început 2020, de la asasinatul generalului iranian Qasem Soleimani, la răspândirea incediilor din Australia şi izbucnirea coronavirusului, ideea unui buton de reset pentru întreaga planetă nu mai pare să fie scoasă dintr-un roman SF.

     

  • Noul coronavirus din China: Teorii ale conspiraţiei şi informaţii false, propagate în social media

    Teorii ale conspiraţiei şi informaţii false despre originea şi impactul noului tip de coronavirus descoperit în China sunt propagate pe reţelele de socializare online cu aceeaşi repeziciune cu care se răspândeşte virusul la nivel global.

    Dezinformarea porneşte de la informaţii distorsionate despre evenimente reale, în acest caz fiind vorba despre o simulare privind o posibilă pandemie cu coronavirus care a avut loc la Centrul pentru siguranţa sănătăţii Johns Hopkins din SUA, în octombrie 2019.

    De asemenea, pe reţelele de socializare online a fost distribuit un articol apărut pe 24 ianuarie pe site-ul InfoWars în care se susţinea că Fundaţia Bill şi Melinda Gates şi alţii “au prezis decesul a până la 65 de milioane de persoane în timpul unor simulări efectuate în urmă cu trei luni”.

    În luna octombrie 2019, la Centrul pentru siguranţa sănătăţii Johns Hopkins din Baltimore, statul american Maryland, a avut loc un exerciţiu, numit “Evenimentul 201”, care a avut ca subiect măsurile de urgenţă care ar trebui să fie luate în eventualitatea unei “pandemii foarte grave”. Dar simularea nu a avut ca subiect noul tip de coronavirus apărut în China, numit oficial 2019-nCoV, şi nu a avut ca rezultat predicţii privind numărul de decese în viaţa reală provocate de un virus.

    “Pentru a fi foarte clari, Centrul pentru siguranţa sănătăţii şi partenerii nu au făcut predicţii în timpul simulării. În scenariu, am creat o pandemie cu coronavirus fictivă, dar am declarat clar că nu este vorba despre o predicţie”, a transmis centrul într-un comunicat.

    “În schimb, simularea a servit pentru a sublinia provocările legate de pregătire şi reacţie care ar putea apărea în cazul unei pandemii foarte grave. Nu prezicem acum că vor muri 65 de milioane de persoane din cauza nCoV+2019. Simularea a inclus o versiune nouă de coronavirus, iar informaţiile pe care le-am folosit pentru modelarea impactului potenţial al virusului fictiv nu sunt similare “, a mai transmis centrul.

    Scenariul a avut la bază o maladie care debutează la o fermă de porci din Brazilia şi se răspândeşte la nivel global, provocând moartea a 65 de milioane de persoane. Informaţiile şi înregistrările video de la eveniment sunt disponibile online, iar centrul a transmis că a mai găzduit manifestări similare şi în trecut.

    Faptul că simularea a avut ca subiect un nou tip de coronavirus nu este suprinzător, a declarat David Hamer, profesor de sănătate globală şi medicină la Universitatea din Boston, pentru FactCheck.org, o platformă care încearcă să lupte împotriva dezinformării pe plaformele social media. Hamer spune că scopul unor simulări de acest tip – la care participă reprezentanţi din diverse domenii, din cercetare, sănătate publică şi guvern – este de “a prezenta un scenariu necunoscut şi a avea echipe care colaborează pentru a dezvolta măsuri de urgenţă”.

    “Simulările pot fi destul de intense. Creatorii încearcă să le facă suficient de realiste”, a mai spus acesta. “Virusuri ale sistemului respirator, preum coronavirusul, SARS (Sindromul Respirator Acut Sever) şi MERS (Sindromul Respirator din Orientul Mijlociu) sunt exemple potrivite pentru a fi folosite în astfel de simulări, pentru că se răspândesc foarte repede”, a explicat profesorul.

    Este important, a mai spus acesta, să se înţeleagă faptul că 2019-nCoV este doar un virus dintr-o clasă mai mare, o familie relativ comună de agenţi patogeni, care au capacităţi variate de a provoca infecţii.

    O altă informaţie răspândită pe reţelele de social media a fost aceea că Fundaţia Gates “a finanţat un grup care deţinea patentul pentru virus şi acum sprijină financiar cercetările pentru crearea unui vaccin care să stopeze răspândirea acestuia”.

    Însă patentul la care se face referire – nr. 10.130.701 – este pentru o versiune modificată a unui virus al bronşitei infecţioase aviare, un alt tip de coronavirus, care afectează păsările, nu oamenii. Patentul este deţinut de Pirbright Institute – un centru de cercetare din Marea Britanie -, care se ocupă cu prevenirea maladiilor virale la animale de fermă, iar mutaţiile create au rolul de a slăbi virusul pentru a putea fi folosit ca vaccin.

    Matthew Frieman, specialist în coronavirusuri, de la Universitatea din Maryland, SUA, a confirmat pentru platformă că patentul nu are legătură cu noul virus din China.

    La rândul lui, Centrul Pirbright a transmis un comunicat prin care arată că nu se ocupă de coronavirusuri umane, ci animale, în special cele specifice păsărilor. Totodată, deşi centrul britanic este finanţat şi de Fundaţia Gates, munca pentru acel vaccin nu a fost sprijinită financiar de acea organizaţie.

    Fundaţia Gates finanţează în mod curent cercetări în domeniul combaterii bolilor, inclusiv pentru dezvoltarea şi livrarea de vaccinuri. Recent, a anunţat că va oferi suma de 10 milioane de dolari şi suport tehnic pentru sprijinirea eforturilor din China şi Africa de stopare a răspândirii noului coronavirus.

    Numărul deceselor provocate de noul tip de coronavirus descoperit în China a ajuns, sâmbătă, la 304, o creştere cu 45 de cazuri faţă de ziua precedentă, a anunţat televiziunea chineză de stat CCTV, citată de site-ul agenţiei de presă Reuters.

    De asemenea, potrivit aceleiaşi surse, numărul total de cazuri de infecţie cu acest virus a ajuns la 14.380, după ce sâmbătă au fost confirmate 2.590 de noi cazuri.

    La nivel mondial, peste 20 de ţări au raportat peste 130 de cazuri de infecţie cu acest virus. Cele mai multe dintre aceste persoane călătoriseră recent în provincia Hubei sau erau turişti chinezi.

  • Ce avea în casă un colonel din cadrul Serviciul de Securitate rusesc: 72 milioane de dolari, 8 milioane de euro şi 811 milioane de ruble. Se estimează că Serviciul de Securitate a furat doar în ultimul deceniu 110 miliarde de dolari din asset-urile băncilor din Rusia

    Un caz nemaiîntânit de fraudă şi mită a avut loc în Moscova, unde Kirill Cherkalin – membru al Serviciului Federal de Securitate a Rusiei – deţinea o cantitate impresionantă de cash. Mai exact, Cherkalin avea în casă 50 milioane de dolari, 1,8 milioane de euro şi 17 milioane de ruble. În centrul oraşului, într-un apartament pe care îl împărţea cu o iubită, avea mai multe cutii de pantofi, genţi şi valize umplute cu 22 milioane de dolari, 6,5 milioane de euro şi 794 milioane de duble. Per total, deţinea circa 100 milioane de dolari în valută, ceasuri din aur şi diamante, patru apartamente şi o casă de aproape 500 m² în Razdory, o suburbie a Moscovei unde şi-au construit case cei mai bogaţi oameni ai societăţii ruse, scrie Bloomberg,

    Cherkalin nu este nici vreo autoritate de la Kremlin, nici vreun oligarh care şi-a construit averea prin exploatarea petrolului. Până primăvara trecută, a fost colonel al unuia dintre zecile de subdepartamente din cadrul Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB), principalul succesor al sovieticului KGB.

    În vârstă de 38 de ani, Cherkalin este o figură centrală în peisajul mondial al supravegherii bancare. În perioada în care noile reglementări înceapu să lichideze credite pe bandă rulantă, şi în care acuzaţiile de spălare de bani, fraudă şi furt apăreau într-un ritm record, Cherkalin era principalul manager al Departamentului K, sectorul financiar al unităţii de contra-spionaj din cadrul FSB-ului. Împreună cu alte autorităţi de reglementare, putea să decidă ce bănci vor fi închise şi dacă proprieterii primeau sau nu sentinţe definitive.

    În prezent, Cherkalin este închis într-un penitenciar din Moscova în urma unor acuzaţii de fraudă şi şpagă, însă nu a comentat până acum pe baza celor întâmplate. În noiembrie, avocatul acestuia declara că sumele de bani găsite în apartament veneau din „surse din afara legii”.

    Cazul lui Cherkalin scoate în evidenţă amprenta economică a aparatului de securitate din timpul „mandatului” de 20 de ani al lui Vladimir Putin la cârma Rusiei. Deşi nu apare în statistici oficiale sau rapoarte, influenţa FSB-ului şi agenţiilor de aplicare a legii se extinde până în sectorul de business, denaturând pieţele şi subminând investiţiile.

    Timp de ani de zile, sectorul bancar a fost o mină de aur pentru serviciile de securitate, sumele găsite în apartamentul lui Cherkalin fiind extrem de mari până şi pentru un oligarh al petrolului sau pentru un miliardar din big tech. Autorităţile de reglementare, incluzând aici Banca Centrală, au declarat că managerii de departament au furat circa 7 trilioane de ruble (100 miliarde de dolari) din asset-uri băncilor doar în ultimul deceniu.

  • Temperaturi de 21 de grade anunţate pentru sudul ţării. Agricultorii aşteaptă recolte slabe

    Meteorologii anunţă că ziua de 4 februarie va fi cea mai caldă din lună, urmând să se înregistreze 21 de grade la Calafat, în judeţul Dolj. Au înflorit deja ghioceii, iar agricultorii spun că se aşteaptă la recolte slabe anul acesta, mai mici cu 1,5 tone la hectar, în cazul cerealelor.

    În Oltenia, începutul lunii februarie va aduce temperaturi minime cuprinse între 1 şi 9 grade, anunţă meteorologii, care spun că vremea este anormală pentru această perioadă.

    De asemenea, se preconizează că ziua de 4 februarie va fi cea mai călduroasă zi a lunii, când, la Calafat, în judeţul Dolj, se vor înregistra maxime de 21 de grade.

    „Până la mijlocul lunii februarie, vremea va fi mai caldă decât normalul, iar în unele zile, valorile maxime de temperatură vor atinge 14-15 grade şi, poate, chiar vor depăşi aceste valori. Marţi, 4 februarie, va fi cea mai caldă zi, cu valori maxime de temperatură între 16 şi 21 grade, deci deosebit de călduroasă pentru perioada în care ne aflăm. Minimele de temperatură vor fi şi ele pozitive, de la valori cuprinse între 1 şi 4-5 grade, în această dimineaţă, până la valori cuprinse între 3 şi chiar 9 grade în următoarele dimineţi”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Ion Marinică, meteorolog.

    Vremea frumoasă este motiv de îngrijorare, spun specialiştii, care atrag atenţia că seceta din ultima perioadă şi temperaturile ridicate vor face ca producţiile de cereale să fie mai mici chiar şi cu 1,5 tone la hectar.

    „În zona Olteniei, putem spune că avem o iarnă atipică deoarece nu am înregistrat prag de zăpadă până la această dată. În schimb, am avut temperaturi foarte ridicate pentru această perioadă, iar vegetaţia s-a dezvoltat mult mai rapid decât era normal. În aceste condiţii şi ghioceii au înflorit. Sigur, este anormal. Este motiv de îngrijorare faptul că la începutul lunii februarie avem această înflorire a ghioceilor, dar perioada de vegetaţie a plantelor îşi urmează cursul firesc în condiţiile date. Acelaşi lucru se întâmplă şi cu cerealele păioase cărora le-a lipsit acel strat de zăpadă. Pot fi diminuate producţiile ce se vor obţine la cerealele păioase cu o tonă, o tonă şi jumătate la hectar”, a declarat, pentru MEDIAFAX, inginerul Viorel Vătămanu, agrometeorolog CMR Oltenia.

    De asemenea, producţii scăzute se vor înregistra şi la rapiţa de toamnă, spun agricultorii.

    Potrivit specialiştilor, temperaturile din această perioadă sunt cu 5 – 8 grade mai mari faţă de media multianuală a lunii.