BusinessMagazin

Blog

  • WSJ: Infectarea cu noul coronavirus înseamnă dobândirea imunităţii?

    Oamenii de ştiinţă depun eforturi pentru a afla dacă infectarea cu noul coronavirus înseamnă automat dobândirea imunităţii şi cât timp durează rezistenţa faţă de o nouă infectare, informează publicaţia The Wall Street Journal.

    Pe măsură ce creşte numărul persoanelor care au supravieţuit infecţiei cu noul coronavirus, oamenii de ştiinţă depun eforturi pentru a înţelege cât de bine rezistă aceste persoane la riscul reinfectării şi cât de mult ar putea dura această imunitate greu de dobândit.

    Până acum, cei mai mulţi cercetători medicali care au studiat forme de coronavirus asociate patogenului care cauzează Covid-19 – inclusiv SARS, MERS şi răceala clasică – sunt încrezători că persoanele care se recuperează dobândesc o oarecare imunitate faţă de SARS-CoV-2, conform studiilor preliminare şi raportărilor privind situaţii ale pacienţilor. Încă nu ştiu dacă această protecţie durează câteva luni, câţiva ani sau toată viaţa.

    “Argumentaţia este că răspunsul de protecţie la SARS-CoV-2 va dura un interval cuprins între şase luni şi 60 de ani”, afirmă Martin Hibberd, specialist în noi boli infecţioase la Facultatea din Londra pentru Igienă şi Medicină Tropicală.

    Ori de câte ori sistemul imunitar întâlneşte un nou virus, configurează un sistem de apărare axat pe celule, organe şi ţesuturi. Forţa şi longevitatea acestor forme de apărare sunt influenţate de ereditate, somn, dietă şi igienă.

    Sub presiunea de a rezista, unii agenţi patogeni pot trece de sistemele imunitare dobândind mutaţii.

    SARS-CoV-2 are o rată de mai puţin de 25 de mutaţii pe an, comparativ cu gripa sezonieră, care are circa 50 de mutaţii pe an, conform unei analize a consorţiului Nextstrain (Seattle) şi a Universităţii din Basel (Elveţia). Acest lucru le oferă cercetătorilor speranţa că imunitatea naturală ori un vaccin ar putea oferi protecţie îndelungată, afirmă Pamela Bjorkman, virolog la Institutul Tehnologic din California.

    “Ştim cu certitudine că o mare parte din persoanele expuse la SARS-CoV-2 au reacţii ale anticorpilor relativ decente şi că anticorpii sunt eficienţi. Ceea ce nu ştim este cât timp va dura protecţia. Pornim de la premisa că imunitatea nu este atât de îndelungată ca în cazul alor virusuri”, explică virologul Florian Krammer, de la Facultatea de Medicină Icahn a Spitalului “Mount Sinai” din New York. Dar chiar dacă imunitatea se va dovedi a fi doar temporară, a doua îmbolnăvire ar putea fi mai uşoară decât prima, subliniază dr. Krammer.

  • Chinezii anunţă investiţii masive în mijlocul pandemiei: Gigantul Alibaba plănuieşte să investească 28 miliarde dolari în cloud

    Gigantul chinez Alibaba a anunţat luni că va investi peste 28,2 miliarde dolari în divizia de cloud în următorii trei ani, atrăgând atenţia asupra importanţei acestei zone pentru dezvoltările ulterioare ale businessului de comerţ online, potrivit CNBC.

    Banii vor fi direcţionaţi către investiţii în infrastructură şi alte tehnologii legate de sistemele de operare, servere, cipuri şi reţele, a explicat Alibaba.

    „Pandemia de Covid-19 a adus un stres suplimentar asupra mai multor sectoare economice, dar ne-a şi forţat să punem mai mult accent pe economia digitală”, a spus Jeff Zhang, preşedintele Alibaba Cloud Intelligence.

    Alibaba este cel mai mare furnizor de servicii de cloud în China, după cota de piaţă – însă a rămas încă în urma unor giganţi precum Amazon şi Microsoft, potrivit datelor Synergy Research.

    În ciuda faptului că astăzi veniturile provenite din divizia de cloud computing reprezintă doar 7% din veniturile totale ale gigantului, Alibaba vrea să dezvolte mai mult acest segment.

    „Cred că ar putea fi…principalul business al Alibaba în viitor”, a spus Daniel Zhang, CEO-ul şi preşedintele Alibaba, într-un interviu cu CNBC din 2018.

     

     

  • Care este sectorul cu pierderi de sute de miliarde de euro provocate de pandemia de COVID-19

    Noile cercetări arată că retailerii de modă vor avea pierderi de până la 20% din valoare din cauza pandemiei de coronavirus, scrie RetailGazette.

    Raportul Global 500 2020 al Brand Finance a constatat că retailerii ar putea pierde peste 900 de miliarde de euro ca urmare a pandemiei. Cifra a fost estimată pe baza pierderii din sector între 1 ianuarie şi 18 martie. Raportul a dezvăluit, de asemenea, primele 10 cele mai valoroase mărci de îmbrăcăminte din lume. Nike ocupă prima poziţie pentru al şaselea an consecutiv, înregistrând o creştere anuală de 7% a valorii mărcii, la 27 de miliarde de lire sterline (la 1 la 1 ianuarie 2020). Mai jos, clasamentul:

    1. Nike
    2. Gucci
    3. Adidas
    4. Louis Vuitton
    5. Cartier
    6. Zara
    7. H&M
    8. Chanel
    9. Uniqlo
    10. Hermès

    Levi’s a fost retailerul cu cea mai rapidă creştere anuală din sector (38%), în timp ce Valentino şi Gap au înregistrat cea mai rapidă scădere a valorii brandului (-39%).

    „Pandemia de COVID-19 va lovi cu siguranţă sectorul de îmbrăcăminte – Brand Finance a prezis că mărcile de îmbrăcăminte s-ar putea confrunta cu o scădere a valorii brandului de 20%”, a declarat Richard Haigh, directorul Brand Finance.
    În Marea Britanie, de pildă, vânzările din acest sector au înregistrat o scădere de 4,3% în martie, cea mai mare scădere din istorie consemnată de studiile BRC-KPMG. În SUA, BBC scrie că vânzările din retail au suferit, luna trecută, o scădere record de 8,7%.

    În plan local, specialişti din domeniu spun că lucrurile e posibil să intre în normal începând cu prima lună de vară. Bogdan Marcu, partner, Retail Agency, Cushman & Wakefield Echinox, consideră că după ieşirea din starea de urgenţă, unele businessuri îşi vor reveni repede, în funcţie de impactul pe care l-a avut pandemia de COVID-19 asupra sectorului în care activează. El se aşteaptă ca unele companii să îşi regleze activitatea în lunile iunie sau iulie.
     

  • UE ar putea avea nevoie de încă 500 de miliarde de euro pentru atenuarea efectelor pandemiei

    Uniunea Europeană ar putea avea nevoie de 500 de miliarde de euro în plus pentru atenuarea efectelor pandemiei, afirmă Klaus Regling, directorul Mecanismului European de Stabilitate.

    Miniştrii de Finanţe ai statelor din zona euro au ajuns la un acord săptămâna trecută privind un plan de asistenţă financiară pentru atenuarea efectelor economice generate de criza coronavirusului. Planul are valoarea de 500 de miliarde de euro.

    Întrebat, în cadrul unui interviu acordat cotidianului italian Corriere della Sera, cum ar putea fi alocate aceste fonduri, Klaus Regling, directorul Mecanismului European de Stabilitate, a răspuns: “Este greu de spus în acest moment. Fondul Monetar Internaţional prevede o recesiune de 7,5% în zona euro, dar spune că ar putea fi chiar mai rău”.

    “Aş spune că pentru a doua etapă avem nevoie de cel puţin încă 500 de miliarde de euro din partea instituţiilor europene, dar ar putea fi mai mult. De accea, va trebui să putem discuta cu mintea deschisă despre noile instrumente, dar să folosim şi instituţiile existente, întrucât este din ce în ce mai uşor. Inclusiv înainte de toate Comisia Europeană şi bugetul UE. O regândire a fondurilor europene ar putea contribui mult la menţinerea împreună a ţărilor Uniunii Europene”, a subliniat Klaus Regling.

  • Premierul Edouard Philippe: Situaţia epidemică se ameliorează în Franţa / Urmează o “criză economică brutală”

    Situaţia epidemică se ameliorează în Franţa, dar criza nu s-a încheiat, a declarat duminică seară premierul Edouard Philippe, avertizând că va începe o “criză economică brutală”.

    “Trăim o criză medicală de o foarte mare intensitate. Nu este prima epidemie cu care se confruntă Franţa, dar aceasta are o amploare pe care nu am mai cunoscut-o în perioada modernă”, a declarat premierul Edouard Philippe într-o conferinţă de presă, potrivit publicaţiilor Le Figaro şi Le Parisien.

    “Criza medicală nu s-a încheiat. Sigur că marcăm puncte împotriva epidemiei. Situaţia se îmbunătăţeşte lent, dar sigur. Dar nu am ieşit din criza medicală”, a precizat Edouard Philippe.

    “Această criză medicală va genera o criză economică ce abia începe. Va fi brutală”, a avertizat Edouard Philippe.

    “Măsurile restrictive funcţionează. Am constatat că majoritatea cetăţenilor francezi au respectat restricţiile, astfel că s-a permis limitarea numărului de bolnavi în spitale”, a subliniat Edouard Philippe.

    În Franţa se înregistrează 152.978 de cazuri de infectare cu noul coronavirus şi 19.349 de decese, conform datelor prezentate de Universitatea Johns Hopkins.

  • Rafila: Avem nevoie de o strategie pentru reluarea vieţii economice

    Alexandru Rafila spune că este nevoie de o strategie progresivă de reluare a vieţii economice şi avertizează că sistemul sanitar nu poate fi susţinut fără economie.

    Avem nevoie de o reluare progresivă a vieţii social şi economice, consideră profesorul Alexandru Rafila.

    În vreme ce multe ţări au început deja să ridice restricţiile de circulaţie, România nu a anunţat încă vreun plan în acest sens.

    „Să sperăm că data de 15 mai va coincide cu încetarea stării de urgenţă, dar în paralel trebuie să existe şi o strategie de reluare progresivă a vieţii economice, sociale”, a declarat pentru MEDIAFAX profesorul Rafila.

    Potrivit profesorului, în lipsa activităţii economice, sistemul de sănătate nu mai poate fi finanţat.

    Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, spune că se aşteaptă la încă una-două săptămâni de creştere a numărului de cazuri de Covid-19 şi le-a cerut românilor încă şapte-zece zile de răbdare.

  • Rafila: Copiii trebuie să iasă, să se joace, să alerge. 15 mai – o dată rezonabilă

    Copiii trebuie să iasă, să se joace, să alerge, iar probabil că data de 15 mai este o dată rezonabilă pentru România, spune prof. dr. Alexandru Rafila: „Trebuie să ne gândim şi la persoanele vârstnice, care trebuie încurajate să facă mişcare în cursul serii, când circulaţia este redusă”.

    De mai bine de o lună copiii României stau în casă. Medicii spun că sănătatea lor poate fi afectată din cauza lipsei mişcăriii şi a soarelui. În Spania premierul are de gând să relaxeze această restricţie din 27 aprilie, astfel încât copiii să poată lua aer curat.

    „Cred că şi în România trebuie gândită o astfel de măsură, probabil că nu tot din 27 aprilie, pentru că, ştiţi, evoluţia epidemiei în ţara noastră are un decalaj de circa 3 săptămâni faţă de Spania, 2-3 săptămâni, probabil că 15 mai este o dată mai rezonabilă pentru România, dar cred că acest tip de gândire este unul corect”, e de părere Alexandru Rafila.

    Profesorul Rafila spune că şi vârstnicii ar trebui să iasă afară, însă, deocamdată aceste schimbări nu sunt reglementate oficial.

    „Copiii, sigur, în timpul zilei trebuie cumva să iasă, să se joace, să alerge, să facă mişcare, dar probabil că trebuie să ne gândim un pic şi la persoanele vârstnice, care să fie încurajate eventual să facă plimbări, să facă mişcare, în cursul serii, când circulaţia este redusă”, a mai precizat profesorul Alexandru Rafila.

    Cel mai recent raport al OMS arată că paşii de ridicare a restricţiilor trebuie să fie făcuţi gradual, cu intervale de timp pentru a evalua impactul lor. Ideal ar fi un interval de minim două săptămâni – care corespunde perioadei de incubaţie a virusului – între fiecare măsură de restricţie ridicată.

     

     

  • Numeroase ţări pregătesc relaxarea restricţiilor pe baza unor noi măsuri. Experţii cer prudenţă

    Numeroase ţări au adoptat planuri de relaxare a restricţiilor antiepidemice, în contextul scăderii numărului de contagieri şi pe baza unor măsuri clare, precum intensificarea testării şi localizarea rapidă a contactelor persoanelor infectate, iar experţii avertizează că este necesară prudenţă.

    Principalul criteriu pentru relaxarea restricţiilor antiepidemice rămâne încetinirea răspândirii epidemiei, fiind necesare unele măsuri suplimentare:

    – intensificarea efectuării testelor pentru depistarea persoanelor infectate;
    – depistarea rapidă a contactelor persoanelor infectate, prin diverse aplicaţii digitale;
    – consolidarea “capabilităţilor locale de reacţie” – în special abilitatea de izolare rapidă a noilor focare de contagiere.

    “Pentru ţările care au gestionat bine până acum furtuna Covid-19, presiunile asupra guvernelor de a redeschide societăţile şi economiile sunt intense: din partea mediilor de afaceri care au asistat la suspendarea unor întregi segmente industriale; din partea analiştilor politici care interpretează datele economice şi văd doar indicatori intraţi în zone de roşu; din partea familiilor nerăbdătoare să vadă copiii reveniţi la şcoli; din partea cetăţenilor disperaţi să revină la lucru şi să restabilească normalitatea în vieţile lor. Însă riscurile unor relaxări prea mari şi prea devreme sunt foarte reale, iar experţii medicali avertizează că graba ridicării premature a restricţiilor riscă să genereze un al doilea val de infecţii, cu grad mai mare de mortalitate, subminând câştigurile obţinute cu greu până acum”, notează cotidianul The Guardian.

    Australia

    Premierul Scott Morrison a anunţat un plan de relaxare graduală a restricţiilor. “Am parcurs drumul în criză, acum va trebui să parcurgem drumul spre ieşirea din criză. Va fi un drum pas cu pas, experimental, este un teritoriu neexplorat. Nicio ţară din lume nu a fost încă în această etapă, vom colabora cu toţii şi vom găsi un drum”, a afirmat Scott Morrison.

    În patru săptămâni, liderii politici din Australia vor reevalua restricţiile antiepidemice şi vor stabili dacă pot fi relaxate ori anulate. În şase luni, Guvernul speră că sistemul economic va începe relansarea. Dar distanţarea socială ar putea dura câţiva ani, până la găsirea unui vaccin sau până la dobândirea imunităţii comunitare.

    Noua Zeelandă

    Guvernul din Noua Zeelandă a aplicat măsuri de eradicare a virusului Sars-CoV-2. Curba infecţiilor a fost stabilizată, dar oameni de ştiinţă reuniţi în grupul numit “Plan B” îndeamnă premierul Jacinda Ardern să ridice restricţiile, argumentând că strategia de eradicare a virusului nu poate avea succes, generând criză economică şi rezultate medicale mai grave decât virusul.

    Guvernul Noii Zeelande se va reuni luni, pentru a stabili dacă alerta va fi redusă de la nivelul 4 la nivelul 3.

    Germania

    Cancelarul Angela Merkel a anunţat un “succes intermediar fragil” generat de măsurile de distanţare socială. “Avem un spaţiu mic de manevră”, a atras atenţia Angela Merkel, recomandând purtarea de măşti medicale în spaţii publice.

    Şcolile din Germania ar urma să fie redeschise pe 4 mai, iar unele magazine, cele cu suprafeţe sub 800 de metri pătraţi, pe 20 aprilie.

    Cehia

    Guvernul de la Praga a anunţat un plan în cinci etape pentru relaxarea restricţiilor.

    În ultima etapă, programată pe 8 iunie, ar urma să poată fi redeschise hotelurile şi marile centre comerciale.

    Italia

    Restricţiile privind deplasările ar urma să fie relaxate pe 4 mai. Au fost deschise deja librăriile, spălătoriile, unele benzinării. Angajaţii din domeniul forestier şi IT şi-au reluat activităţile.

    Austria a permis redeschiderea magazinelor mici. Celelalte magazine vor fi redeschise pe 2 mai, iar restaurantele la jumătatea lunii mai.

    Danemarca a redeschis şcolile primare. Restaurantele şi cafenelele rămân închise, iar adunările mai mari de zece persoane sunt interzise până pe 10 mai. Adunările de sute de persoane sunt interzise până în august.

    Conform unei hărţi realizate de CNN, în Europa, interdicţiile stricte privind deplasările (măsurile variază) sunt menţinute în numeroase ţări, inclusiv în Franţa, Marea Britanie, România, Ucraina, Rusia, Portugalia. Au fost anunţate planuri de relaxare a unor măsuri în Cehia, Danemarca, Austria, Germania, Islanda, Italia, Norvegia, Elveţia. Belarus şi Suedia nu au aplicat restricţii stricte.

    În Statele Unite, Administraţia Donald Trump a elaborat un plan de reluare a activităţilor economice în trei etape, în funcţie de situaţia epidemică, fiecare etalpă durând câte 14 zile.

    Spania a permis revenirea la lucru a sute de mii de angajaţi, dar restricţiile privind deplasările sunt menţinute pentru restul populaţiei şi ar putea fi prelungite după data de 27 aprilie.

    În Israel, premierul în exerciţiu, Benjamin Netanyahu, a anunţat relaxarea unor restricţii, precizând că procesul va fi etapizat şi monitorizat atent.

    În Serbia, preşedintele Aleksandar Vucici a anunţat un plan de relaxare graduală a restricţiilor începând de marţi.

  • Serverele forţelor aeriene din Statele Unite au fost sparte de un „batalion” de 60 de hackeri

    Spre sfârşitul anului trecut, un grup de 60 de hackeri au spart serverele forţelor aeriene din Statele Unite, scrie Forbes.

    Între 23 octombrie şi 20 noiembrie, un „batalion de hackeri”, cum a fost descris de Dr. Michael Parker – şeful departamentului de informaţii şi comandantul adjunct al forţelor aeriene americane, au reuşit să intre în serverele Centrului de Date Virtuale ale aviaţiei americane.

    Spargerea serverelor a fost efectuată în urma unui parteneriat al Departamentului de Apărare din Statelor Unite cu platforma HackerOne, proiectată să întărească rezistenţa servelor.

    O acţiune similară a avut loc în 2016, când Departamentul de Apărare lansa „Hack the Army Challenge” – o provocare amicală iniţiată în ideea de a întări securitatea armatei americane.

    Prima provocare acest fel a fost lansată tot în 2016, când a fost iniţiat proiectul „Hack the Pentagon”. În urma proiectului, hackerii au reuşit să descopere 146 de vulnerabilităţi, fiind plătiţi cu 275.000 de dolari.

    După testul efectuat în 2019, cei 60 de hackeri au descoperit 460 de vulnerabilităţi în serverele forţelor aeriene, câştigând 290.000 de dolari pentru eforturile depuse.

    „Ţelul Forţelor Aeriene ale Statelor Unite este de a fi lideri, inovatori şi războinici în aer, spaţiu şi cyberspaţiu, iar parteneriatul cu HackerOne ne va ajuta să ne asumăm riscurile necesare pentru a ne întări apărarea”, a spus Dr. Michael Parker.

     

  • Studiu pentru COVID-19 în SUA: Numărul infectaţilor, cu 85% mai mare decât cei declaraţi

    Cel mai mare studiu făcut în Statele Unite, de Universitatea Stanford, pentru a afla adevărata dimensiune a epidemiei de COVID-19 relevă că numărul celor infectaţi este de zeci de ori mai mare decât cifrele oficiale, scrie The Guardian.

    Studiul, realizat de cercetători de la una dintre cele mai prestigioase universităţi americane, Stanford, a fost realizat cu un grup de 3.300 de oameni, din districtul Santa Clara, din California. De 50, până la 85 de ori mai mulţi oameni au fost bolnavi de Covid-19 fără ştie, faţă de ceea ce era cunoscut. Între 48.000 şi 81.000 de oameni, adică de 50, până la 85 de ori faţă de cifra oficială de 1094 de cazuri confirmate, au fost depistate.

    La momentul studiului, 50 de oameni infectaţi cu virusul SARS Cov-2 muriseră în Santa Clara. Noile cifre arată şi o rată a mortalităţii mult mai mică. În vreme ce, în SUA, rata mortalităţii este de 4,1%, cercetătorii de la Stanford au stabilit, pe baza noilor cifre, că este între 0,12% şi 0,2%.

    Studiul a fost făcut prin teste de identificare a anticorpilor la indivizi care nu au avut simptome. Aceste teste arată dacă oamenii au fost deja bolnavi de Covid-19 şi s-au vindecat. Asemenea studii de prevalenţă sunt necesare pentru ca oamenii de ştiinţă să poată avea o imagine clară a epidemiei şi a putea face o strategie pe viitor.

    „Are implicaţii pentru modelele epidemiologice folosite pentru a construi politicile şi a estima ce înseamnă asta pentru sistemul nostru sanitar”, a declarat Eran Benavid, profesor la Universitatea Stanford, citat de The Guardian.

    Nu poate fi vorba însă de o imunitate de masă, prin extrapolarea rezultatelor se ajunge la concluzia că doar 3% din oameni au avut Covid-19. Cercetătorii sunt prudenţi în a aplica rezultatele studiului la nivel naţional, pentru că, spun ei, sunt diferenţe între modul în care boala a afectate diferite zone ale ţării.

    Sunt însă în lucru şi ale studii de prevalenţă la scară largă, unul cu 10.000 de oameni, făcut de Institutul Naţional al Sănătăţii din SUA şi unul făcut de Universitatea Berkeley, pe 5000 de oameni.

    „Ar fi un paşaport pentru a ne întoarce în siguranţă la lucru, dar avem două constrângeri: nu ştim dacă anticorpii ne protejează sau pentru cât timp ne protejează, iar procentul populaţiei care are anticorpi este foarte mic”, spune Arthur Reingold, profesor de epidemiologie la Berkeley.

    Sunt peste 735.000 de cazuri de Covid-19 în Statele Unite. Preşedintele Donald Trump susţine o relaxare a restricţiilor de circulaţie, însă sondajele arată că două treimi din americani se tem ca acest lucru să nu se întâmple prea repede, în condiţiile în care nu există suficientă capacitate de testare. Potrivit New York Times, înainte de redeschiderea Statelor Unite este nevoie de triplarea capacităţii de testare.