Intr-o singura zi, in Bucuresti se produc in jur de 2.000 de tone de gunoi. Cam 20% din cantitate ramane pe spatiile verzi, pe malurile lacurilor, pe terenurile virane ori la periferie. Lucrurile ar urma sa se schimbe insa in curand (nu, nu e vorba de inca o interventie a presedintelui Basescu pentru curatarea gropii Glina).
La periferia orasului Amsterdam exista un parc unde se strang toate deseurile menajere din zona capitalei Olandei, care dupa o selectie preliminara sunt arse la o temperatura intre 1.000 si 1.200 de grade Celsius.
Recolta anuala de peste 850.000 de tone de gunoi se transforma asa in energie electrica livrata sistemului de transport local, institutiilor publice si catre 70.000 de locuinte.
Ce se poate face insa cu cele 800.000 de tone de gunoi care se aduna pe an in Bucuresti? Silvian Ionescu, comisarul general al Garzii Nationale de Mediu, a calculat ca prin arderea gunoaielor in incineratoare moderne se pot obtine circa 40 MW. Adica exact cat este necesarul de energie pentru iluminatul public al Capitalei, plus functionarea metroului si a transportului urban. Primarul general al Capitalei, Adriean Videanu, a anuntat la sfarsitul anului trecut ca municipalitatea este pe cale sa cumpere un incinerator cu plasma, care poate produce atat energie electrica, cat si biogaz prin arderea deseurilor colectate din Capitala. Intrebati acum insa de BUSINESS Magazin care este stadiul proiectului, reprezentantii municipalitatii au raspuns scurt: Nu avem informatii.
Deocamdata, Romania are un sistem de gestionare a deseurilor bazat pe colectare neselectiva (adunarea gunoaielor de-a valma) si eliminare prin depozitare (in gropi de genul celei de la Glina, recent salubrizata in urma interventiei prezidentiale). Din cele circa 8,7 milioane de tone de deseuri municipale generate in 2005 (ultima raportare), 1,61 milioane au ramas necolectate. Din cele care au fost stranse, doar circa 500.000 de tone au fost colectate separat, in vederea reciclarii si recuperarii, conform Strategiei nationale de gestionare a deseurilor. Iar situatia in mediul rural este mult mai rea: daca la orase sunt colectate circa 80% din deseuri, in sate procentul abia se apropie de 12%.
Cand vor ajunge strazile din Romania sa fie la fel de curate ca in UE? Termenele limita ale perioadelor de tranzitie negociate cu Bruxellesul o arata destul de limpede: in 2020. Pana atunci insa, Romania va avea nevoie de 65 de depozite municipale noi, in conformitate cu standardele UE. Dintre acestea, 50 trebuie sa aiba o capacitate medie de 100.000 tone pe an, adica o suprafata de 10 hectare, iar 15 pot avea capacitatea de depozitare la jumatatea celorlalte, afirma Mihaela Petcu, director general al Directiei de implementare a politicilor de mediu din cadrul Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile.
La ultima evaluare a depozitelor de deseuri, facuta in 2004 de Ministerul Mediului, existau 265 de depozite municipale, din care doar 10 erau conforme cu normele UE. In prezent mai sunt in functiune 223 depozite municipale neconforme, care isi vor sista activitatea treptat, pana in 2017. Anul acesta ar trebui inchise 18 depozite, dintre care sase deja nu mai exista.
Investitiile pe care trebuie sa le faca Romania pentru managementul deseurilor se ridica la aproape 4 miliarde de euro, dintre care un miliard de euro numai pentru deseurile menajere. Ministerul Mediului spera ca aceste investitii vor fi facute in principal de sectorul privat. Un depozit ecologic european costa intre 5 si 7 milioane de euro, estimeaza Helmut Burger, directorul grupului de firme AVE, companie care in aprilie a inceput lucrarile la o astfel de groapa de gunoi regionala, in Harghita. Dupa un calcul simplu, depozitele care trebuie construite vor costa deci peste 450 mil. euro. Dar pana la depozitare, deseurile trebuie colectate – si colectate separat, pe categorii de materiale, pentru a putea fi reciclate. De la 1 ianuarie 2008, conform programelor guvernamentale, in toate marile orase vor exista pubele speciale: sticla nu mai are ce cauta langa cartoane si nici PET-urile in tomberonul pentru hartie. Misiunea de a instala tomberoanele si de a incheia contractele cu societatile de salubrizare apartine autoritatilor locale. Deocamdata doar in 20 de localitati au inceput demersurile, dar daca lucrurile decurg conform planului, sistemul de colectare selectiva va fi extins la nivel national pana in 2020.
Pentru firmele de salubrizare, reciclarea deseurilor este o afacere de viitor, dupa spusele lui George Nicolau, consilier de administratie publica si presa in cadrul firmei de salubrizare Rebu. Mai exact, potentialul acestui domeniu a crescut odata cu integrarea in UE, unde toti producatorii sunt obligati sa recicleze deseurile provenite de pe urma produselor lor. Pana sa dea piept cu cerintele comunitare, legislatia autohtona impunea producatorilor sa recicleze doar 20% din cantitatea de ambalaje rezultate, un procent foarte mic pentru a fi profitabil pentru companiile de reciclare. Piata managementului deseurilor, estimata acum la aproximativ 450 de milioane de euro – colectare, transport, valorificare si depozitare – nu este exploatata la maximum. E loc mult de crestere, declara Bogdan Constantinescu, director de marketing la Urban Ramnicu-Valcea, companie care curata strazile din sectorul 6 al Bucurestiului. Gheorghe Barbu, administratorul Schuster & Co Ecologic, firma care raspunde de curatenia Sibiului, estimeaza ca aproximativ 40% din piata nu este acoperita de servicii, mai ales la sate.
In aceste conditii, firmele de salubritate si-au planificat pentru anul acesta investitii semnificative cu scopul de a-si consolida pozitia pe piata. Urban, de exemplu, si-a bugetat pentru perioada 2007-2008 investitii de 6,5 milioane de euro numai pentru implementarea sistemului de colectare selectiva a deseurilor. In total vom face investitii de 25 de milioane de euro in perioada urmatoare in utilaje, dupa ce anul trecut am cheltuit aproximativ 12,3 milioane de euro in acelasi scop, spune Constantinescu. Urban, care colecteaza zilnic 1.150 tone de deseuri, spera sa incheie anul in curs cu o cifra de afaceri de 220 de milioane de lei (69,4 mil. euro), cu aproape 52% mai mult decat anul trecut. Urban presteaza pentru 25 de administratii publice locale cu o populatie de peste 1,4 milioane de locuitori, la care se adauga peste 20.000 clienti – institutii publice sau firme.
In afara de Urban, in Capitala mai sunt inca trei societati care au contracte pentru salubrizare: Rebu (sectoarele 1, 4, 5), Supercom (sectorul 2) si Rosal (sectorul 3). Toate si-au extins serviciile si in tara. Noi am inceput investitiile de acum doi ani, iar in acest moment, 80% din parcul auto este nou, spune reprezentantul firmei care are o cifra de afaceri de 30 de milioane de euro. La randul ei, Supercom a investit in dotari aproximativ 30 de milioane de euro. In afara de sectorul 2, compania colecteaza deseurile si din cateva localitati din Dambovita si Teleorman, judete unde intentioneaza sa se extinda, potrivit directorului general Ilie Ciuclea. La sfarsitul lui 2007, Ciuclea spera sa ajunga la o cifra de afaceri cu 20% mai mare decat cea de anul trecut, situata la 20,7 milioane de euro.
Investitii in recipiente, autospeciale si utilaje specifice face si Schuster & Co Ecologic, care a prestat anul trecut servicii de salubrizare in valoare de 3,8 milioane de euro. Firma care face curat in actuala capitala culturala europeana va cheltui anul acesta 600.000 de euro, dupa ce anul trecut a investit un milion de euro tot in dotari.
Austriecii de la AVE Group se axeaza pe extinderea serviciilor de colectare si pe constructia de gropi ecologice pentru depozitarea deseurilor. Dupa dezvoltarea serviciilor de colectare selectiva a deseurilor va fi viabila si construirea unui incinerator de mare putere. Dureaza totusi 10 ani sa devina rentabil un sistem de incinerare si producere de energie, considera Helmut Burger.
Austriecii de la AVE Group au inceput afacerile in Romania din 2006, odata cu preluarea unei firme de salubritate din Odorheiul Secuiesc. In afara de depozitul regional pentru Harghita, care va fi dat in functiune anul viitor, AVE va mai construi un depozit de deseuri si la Petrila, cu o capacitate de aproximativ un milion de tone de deseuri, ce va putea fi utilizat timp de 30 de ani. In ceea ce priveste investitiile viitoare, reprezentantii companiei spun ca au in vedere 15 proiecte care vizeaza achizitii si parteneriate strategice cu firme mari din tara.
Prin preluarea recenta a firmei de salubritate Rom Etrans Serv din Zalau, AVE a ajuns sa aiba in portofoliu si strazile din Zalau si Jibou. Compania anticipeaza ca pana in 2015 va deservi doua milioane de romani, veniturile din Romania urmand sa ajunga la 10% din totalul cifrei de afaceri. AVE a incheiat anul trecut cu o cifra de afaceri de circa 280 de milioane de euro.
Pentru evolutia pietei, pariul cel mare este acum cu mentalitatea producatorilor si a consumatorilor: daca va adopta modelul occidental, Romania va incepe sa recicleze deseurile si nu va mai trimite totul la groapa de gunoi (din totalul deseurilor municipale, aproximativ 95% sunt depozitate in fiecare an, conform datelor din Strategia nationala de gestionare a deseurilor), iar cantitatea de deseuri provenite din ambalaje se va reduce. Ministerul Mediului a elaborat un ghid privind scaderea cantitatii de deseuri provenite din ambalaje, solutia propusa fiind concentrarea produselor: furnizorii ar urma sa nu mai foloseasca ambalaje voluminoase doar ca produsul sa para mai mare. De exemplu, ghidul recomanda ca la cumparaturi, sacosele din plastic sa fie inlocuite cu unele fabricate din porumb, iar pasta de dinti sa nu mai fie ambalata si in cutia de carton, pe motiv ca este vorba de un ambalaj in plus si nefolositor.