BusinessMagazin

Blog

  • Atacul, cea mai buna aparare

    Profitand de problemele tot mai mari dintre presedinte si premier, numerele 1 si 2 din PSD au decis sa puna batista pe tambalul certurilor dintre ei si sa incerce sa obtina cat mai multe puncte de pe urma razboiului celorlalti. Ei au lasat deoparte discutiile despre coruptia din propriul partid si alte probleme care tin de reforma PSD si au renuntat la impunsaturile reciproce.

    Marsand pe ideea ca guvernul Tariceanu este „cel mai incompetent“ guvern postdecembrist, ei au iesit la atac cu declaratii tari. Liderii PSD au acuzat actuala putere ca are o „obsesie antidemocratica de a prelua puterea absoluta“ si au anuntat ca se simt datori sa impiedice „instalarea unei puteri totalitare, pentru care nu conteaza legea sau Constitutia, ci doar bunul- plac“. Toate aceste declaratii s-ar putea dovedi de mare impact daca insa ar fi rostite de alti lideri politici decat cei care primeau, la alegerile de anul trecut, un cartonas portocaliu.

  • CONCERTELE ANULUI 2005

    Chiar daca in acest an semnele vitale ale pietei concertelor din Romania au devenit mai evidente, organizatorii de concerte spun ca anul viitor va fi, de fapt, anul concertelor, in care ii vom putea vedea pe Helloween, probabil Faithless si Therion din nou si, din ce in ce mai posibil, Depeche Mode.

    Artist                                        Data                         Organizator
    Omara Portuondo          12 martie                Fundatia Culturala Phoenix
    Joe Zawinul                    8 aprilie                 Solistis Media
    Lhasa                          18 aprilie                 Fundatia Cultural-Artistica Aurel Mitran
    Bobby McFerrin               5 mai                    Fundatia Cultural-Artistica Aurel Mitran
    Faithless                      31 mai                    Fundatia Culturala Phoenix
    Therion                         4 iunie                   Fundatia Aquarius
    Megadeth                    15 iunie                   Fundatia Culturala Phoenix
    Bonfire                        16 iunie                   MC Trust Romania
    Paul Van Dyke              29 iulie                    The Mission
    Apocalyptica                 31 iulie                    Felsziget Management S.A
    Europe                         20 august                Adecor Advertising 
    Jon Anderson                  5 sept.                  Fundatia Culturala Phoenix
    Nightwish                      30 sept.                  Fundatia Aquarius
    Kid Koala                      30 sept.                  Fundatia Culturala Phoenix
    Eliades Ochoa                 2 oct.                    Fundatia Culturala Phoenix
    Paradise Lost                  8 oct.                    ONE Group, Voltz Media & Livada
    Phil Collins                    30 oct.                    Fun Time Production
    Michael Bolton                 9 nov.                   Solistis Media
    Tiesto                           11 nov.                   The Mission

     

    DJ-ii din top 5

    • In lume exista circa 13.000 de DJ-i, dintre care 150 „conteaza“, spune Razvan Opran de la The Mission. Primii cinci DJ-i ai lumii incaseaza cateva zeci de mii de euro pe concert, dar nu mai mult de patru. Daca insumezi inchirierea salii, plata onorariului artistului si plata serviciilor tehnice ajungi, pentru o petrecere cu DJ, la 15 – 60.000 de euro.
      1. Tiesto
      2. Paul Van Dyke
      3. Armin Van Buuren
      4. Sasha
      5. Ferry Corsten

     

    Concerte record

    • CONCERTUL ROCK CU PUBLIC-RECORD: Cea mai mare audienta atrasa de un artist solo a fost intre 180.000 – 184.000 pe stadionul Maracan (Brazilia), la concertul Paul McCartney din 21 aprilie 1990.
    • CONCERTUL ROCK GRATUIT CU PUBLIC-RECORD: Concertul gratuit al lui Rod Stewart de pe plaja Copacabana (Rio de Janeiro), de revelionul anului 1994, a atras 3,5 milioane. de oameni.
    • FESTIVALUL ROCK CU PUBLIC-RECORD: Steve Wozniak din 1983 din California a avut 670.000 de participanti intre 28-30 mai.

  • Legume, fructe, fabrici Si uzine

    Federatia Rusa este de acord sa importe legume si fructe din Republica Moldova. Decizia (nu s-a anuntat inca in ce conditii se vor face aceste importuri) i-a facut pe producatorii moldoveni sa rasufle usurati. Interdictiile impuse in urma cu cateva luni au stopat, practic, exporturile de fructe si legume ale Moldovei, in conditiile in care, de exemplu,  in 2004, Chisinaul a exportat in Rusia 150.000 de tone de fructe si legume.

    Intre timp, autoritatile moldovenesti se confrunta cu o situatie ciudata: Tiraspolul se grabeste sa vanda fabrici si uzine. Ultima incercare n-a avut succes, uzina de masini de turnat S. Kirov din Tiraspol nu si-a gasit cumparator. Pretul de start a fost de 1,3 milioane de dolari (aproximativ un milion de euro), noul proprietar urmand sa investeasca in jur de 8 milioane de dolari. In ultimii trei ani, autoritatile din Tiraspol au incasat 51,5 milioane de dolari din vanzarea fabricilor si uzinelor, in vreme ce Chisinaul descurajeaza cum poate aceste privatizari, pe care le considera nelegitime.

    De Chisinau sunt interesate nu doar Bucurestiul, Kievul si Moscova ci, mai nou, si Bratislava. Un oficial al Ministerului slovac al Apararii a propus saptamana trecuta, la Chisinau, infiintarea unui contingent militar mixt slovaco-moldovenesc care sa ofere asistenta umanitara in zonele de conflict. Inainte de asta, Moldova („tara care din consumatoare de securitate s-a transformat in exportatoare de securitate“) ar trebui sa elaboreze un plan de reforma a armatei, a mai sugerat oficialul slovac. In plus, Bratislava a oferit Chisinaului sprijin in procesul de integrare europeana.

  • Cat de uninominale vor fi listele electorale?

    Partidele din coalitia guvernamentala vad in mod diferit introducerea votului uninominal. Este o problema de fond, iar de felul in care ea va fi rezolvata va depinde infatisarea si calitatea noului Parlament. UDMR este total impotriva introducerii votului uninominal. Am ramane cu doar cateva mandate, se teme Marko Bela, care atrage atentia ca multe tari europene au renuntat la acest tip de vot.

    In schimb, PD merge pe o varianta maximala, cu vot uninominal atat la Camera Deputatilor, cat si la Senat, in vreme ce PNL si PC doresc sa imbine votul uninominal cu cel mixt, in cazul ambelor camere ale Parlamentului. PSD are, de asemenea, un proiect care vizeaza introducerea votului uninominal, proiect la care a renuntat insa, in legislatura trecuta. E probabil ca rezultatul sa fie o combinatie intre sistemul proportional si cel uninominal, daca nu cumva totul va ramane la nivel de dezbateri.

  • Si ce folos daca Mutu a dat doua goluri cu Andorra?

    Marti, 16 august: Presedintele Traian Basescu trecedin nou pe la podul de la Maracineni, Buzau, obiectivulde infrastructura cel mai afectat de inundatii.

    „Maine cu siguranta trec premierul si toti ministrii buluciti la pod, ca atat timp cat am fost in concediu au uitat sa mai treaca pe la pod. De maine, bulucesc toti!“, a afirmat Basescu. El a tinut sa precizeze ca a facut mai multe vizite in zona nu pentru ca s-ar fi indragostit de acest obiectiv, ci pentru ca este cea mai importanta paguba produsa de inundatii in infrastructura. Miercuri, 17 august: Premierul Tariceanu, direct vizat de afirmatii, ii raspunde presedintelui, afirmand ca nu se duce ca sa se plimbe, ci ca sa evalueze, ca inginer, stadiul realizarii lucrarilor de refacere a podului.

     „La podul de la Maracineni am mers pana in momentul in care am considerat necesar si acel moment a fost determinat de interventiile pe care le-am facut pentru ca fortele umane si mijloacele tehnice sa fie la nivelul necesar realizarii lucrarilor in timp“, a explicat premierul. El a mai spus ca nu trebuie sa se duca personal in fiecare zi la acel pod.

    „Eu nu sunt sef de santier, dar in momentul in care am vazut, pentru ca sunt inginer constructor si ma pricep si eu, m-am dus. Si, cu ochiul inginerului, pot sa apreciez daca lucrul se desfasoara la nivelul si in ritmul care sa ne permita realizarea termenelor de dare in functiune“, a spus prim-ministrul. Doua declaratii care arata cum cei mai inalti demnitari inteleg sa conduca tara. Nu stiu daca presedintele si premierul ar trebui sa-si consume atat de mult energia la acest pod de la Maracineni. Poate ar trebui sa „consume benzina“ pentru a se intalni cu investitori si a-i convinge sa aloce fonduri pentru Romania. Decat sa se intreaca pe tema „cine a trecut de mai multe ori pe la pod“, presedintele si premierul ar trebui sa-si bata gura pe tema cum se pot crea mai multe locuri de munca, pentru ca fiscul sa aiba de unde lua impozite ca sa finanteze refacerea podului de la Maracineni.

    De multe ori ii judecam si ii alegem pe politicieni in functie de ce declara, de cat de tari sunt in vorbe. De prea putine ori ne uitam daca acesti politicieni au facut ceva, daca vorbaria lor i-a convins pe straini sa investeasca in tara, daca se pot lauda cu ceva palpabil, care poate fi cuantificat.   

    Presedintele Basescu a declarat ca va fi un jucator, ca se va implica in politica de zi cu zi a tarii si ca nu va sta deoparte, asa cum a facut predecesorul sau, Ion Iliescu. Pana acum a fost doar un jucator care vorbeste mai mult decat sa faca „pe teren“ ceva. Exact ca Mutu, care este cel mai bun jucator, dar care nu se poate lauda cu ceva palpabil.

    Este jucatorul care cand vorbeste aduce cel mai mare rating, este pe prima pagina a ziarelor, dar nu are la activ nici un Campionat European, nici unul mondial, nici un gol cu Olanda. In schimb, a dat doua goluri cu Andorra si a fost cel mai bun jucator de pe teren.

    Ce folos pentru tara daca presedintele Basescu are cea mai ridicata cota de audienta dupa ce trece pe la podul de la Maracineni? A crescut nivelul de trai dupa acele vizite, a adus vreun investitor, a scazut inflatia sau a mai crescut euro ca sa nu mai piarda exportatorii? Nimic din toate astea. Bine, asta ar fi treaba premierului si a Guvernului. Dar presedintele a spus ca vrea sa fie un jucator si ar trebui sa-si asume astfel si evolutia economiei. Cresterea economica incepe sa-si piarda din suflu, iar ultimele date statistice arata ca si productivitatea pierde teren. Investitiile straine bat pasul pe loc, iar numarul de salariati din industrie scade. In schimb, numarul functionarilor publici creste cu 15.000 in sase luni. A crescut atat de mult economia, s-a marit populatia, ca sa se justifice cresterea numarului de functionari publici? Nimic din toate astea, ci dimpotriva.

    Tot luptandu-se la pod, presedintele si premierul uita ca nu vor avea de unde sa plateasca „podul“ daca nu se ingrijesc de economie, care da primele semne de incetinire a cresterii.

  • Willkommen in Casa Lux

    Saptamana trecuta, vestea achizitiei grupului de presa Casa Lux de catre trustul german Burda nu a surprins prea tare publisherii locali. In schimb, le-a starnit curiozitatea: cu cat s-a vandut? Punand cap la cap estimarile din piata si calculele unor tranzactii de acest gen, BUSINESS Magazin avanseaza o ipoteza: intre 6 si 8 milioane de euro.

    Daca as fi vandut in urma cu 8 ani, mi-ar fi placut sa tot creez si sa tot vand“, marturiseste, relaxata, Mariana Braescu, proprietarul absolut al grupului de presa Casa Lux – pe care l-a vandut saptamana trecuta nemtilor de la Burda. In tonul Marianei Braescu nu se simte o renuntare la mass-media – dimpotriva, ea spune ca are in lucru niste proiecte – ci altceva. Liniste, multumire. In 11 ani, Mariana Braescu a reusit sa transforme circa 20.000 USD (cat estimeaza cheltuielile demararii proiectului Casa Lux) in cateva milioane bune de euro. „Am avut o viata de soldat. Am adunat noptile nedormite de cand am pornit Casa Lux si am calculat ca numarul acestora ar echivala cu un an de zile. Dar am avut ambitia sa imi duc la bun sfarsit ce mi-am propus: sa creez un brand si sa il «cuplez» cu un grup strain de presa“, spune proprietarul Casei Lux, careia ii place sa i se spuna „Doamna Casa Lux“.

    Dar nu numai in industrie este Mariana Braescu cunoscuta astfel, ci si in analele OSIM (Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci), unde „Doamna Casa Lux“ figureaza ca marca inregistrata, precizeaza Braescu pentru BUSINESS Magazin. Mai mult, marca Doamna Casa Lux este singurul brand care ii va apartine in continuare, iar acest lucru „este stipulat in contract“. Ce altceva mai este stipulat in contract, in afara de vanzarea celor sapte titluri? Primul lucru pe care il mentioneaza Braescu este acela ca numele ei va aparea in continuare pe coperta si in casuta redactionala, in calitate de director fondator. Al doilea lucru: faptul ca va asigura tranzitia grupului din punct de vedere logistic. Iar timp de doi ani va asigura consiliere grupului Burda pe partea titlurilor Casa Lux. In ce priveste echipa redactionala, nu vor fi disponibilizari in urma preluarii, conform acelorasi intelegeri contractuale.

    Dar cel mai important alineat din contract – valoarea tranzactiei – ramane sub tacere. Nici Casa Lux, nici Burda nu sufla o vorba. Dar nu aceasta tacere alimenteaza curiozitatea celorlalti publisheri. Ci faptul ca, la un moment dat, aproape fiecaruia dintre ei le-au facut cu ochiul performantele publicatiilor editate de Casa Lux. Adica cifrele din Studiul National de Audienta (SNA) si rata de profitabilitate a grupului. In primul caz – pentru necunoscatorii industriei de media – de notat faptul ca Practic in Bucatarie are un public de peste 1,1 milioane de cititori (conform ultimelor livrari de date din SNA). Aceasta audienta o plaseaza pe primul loc in topul publicatiilor din Romania –  ca numar de cititori. Iar in ce priveste profitabilitatea, aceasta este de „peste 50%“, spune cea care va mai sta in fotoliul de patron al Casei Lux pana la sfarsitul anului (cand Burda isi va intra efectiv in drepturi).

    Poate tocmai aceste date de audienta si financiare explica de ce publisherii nu au parut surprinsi saptamana trecuta la aflarea vestii vanzarii. Afacerea era buna, coapta, deci avea toate premisele sa se vanda acum. Asta pe de o parte. Pe de alta parte, chiar unii dintre ei au „curtat“, la randul lor, acest grup de presa – iar vestea ca in jurul Casei Lux roiesc petitorii s-a aflat in industrie. Cumparatorul si valoarea tranzactiei erau piesele care mai lipseau din puzzle-ul vanzarii. „Am avut cinci oferte pana acum. Dar am preferat Burda, pentru ca este un business de familie, ca si Casa Lux, dar si pentru ca este un nume international de incredere“, spune Braescu. Ea nu a nominalizat celelalte oferte, dar a mentionat ca, printre acestea, s-a numarat si un trust international care nu este prezent in Romania, dar care ar fi vrut, prin aceasta achizitie, sa penetreze piata romaneasca.

    In ce priveste publisherii locali, indiciile petitorilor sunt slabe. De pilda, Peter Jansen de la Sanoma Hearst spune ca Sanoma nu a facut vreo oferta, dar ca „si-a exprimat interesul“. Razvan Corneteanu de la Ringier nu a comentat, dar spune ca „simte o invidie profesionala colegiala pentru reusita celor de la Burda“. Cristina Simion de la Edipresse a fost categorica: „Nu am facut nici o oferta de preluare sau de joint-venture grupului Casa Lux“. Toti trei insa au cazut de acord ca vanzarea Casei Lux era un pas firesc in procesul de consolidare a pietei de publishing, dar si ca noua achizitie va intari pozitia grupului Burda pe piata, „mai ales pe segmentul publicatiilor practice, segment pe care este deja puternic si in care are suprematia in cateva tari deja“, subliniaza Cristina Simion de la Edipresse.

    Asadar, piesa cumparatorului a iesit la iveala. Mai ramane cea financiara. S-au vehiculat mai multe variante: „in jur de 4 milioane de euro“, „peste sase milioane“, „in jur de 8 milioane“. Un cunoscator al fenomenului achizitiilor de acest gen spune ca, in astfel de cazuri, valoarea tranzactiei reprezinta de cinci ori valoarea profitului companiei de vanzare. La care se mai adauga si alti coeficienti, cum ar fi pozitia pe piata a trustului (pe segmentele in care este prezent – , n.r.) sau valoarea brandului. De pilda, daca trustul care este de vanzare ocupa prima pozitie pe un segment de piata, atunci mai poate pretinde un plus de 10% valorii de vanzare calculate dupa regula multiplicarii profitului. Daca ocupa pozitia a doua, atunci i se scad 10% din valoarea respectiva. In ce priveste valoarea brandului, sunt cativa indicatori-standard care se iau in considerare, pe langa cei financiari (cum ar fi favorabilitatea brandului, puterea acestuia in mintea consumatorului sau capacitatatea de a genera business pe viitor).

    Mariana Braescu spune ca brandul a avut o pondere „foarte mare“ in valoarea tranzactiei, la stabilirea careia a ajuns in urma unui audit realizat de o companie de branding internationala, care nu este prezenta in Romania. Braescu nu a spus nici numele companiei, nici valoarea brandului rezultata in urma acestei evaluari. Cert este ca este „mult mai mare“ decat un milion de euro, suma care fusese vehiculata neoficial in urma cu cativa ani.

    Dar, lasand brandul la o parte si revenind la regula generica a multiplicarii profitului de cinci ori, ar rezulta ca grupul de presa Casa Lux a avut o valoare de vanzare de circa 5.400.000 euro. Calculul pleaca de la cifrele puse la dispozitia BUSINESS Magazin de catre Casa Lux (grupul a avut un profit net de 43.828.491 mii lei vechi in 2004, adica aproximativ 1.081.000 de euro). Valoare care nu include insa procentele pentru pozitia de lider pe segmentele in care este prezenta si nici pe cea a brandului.

    Care va fi urmatoarea tranzactie de acest gen, pe termen mediu? Nimeni nu da nume, dar toti fac diverse previziuni. Razvan Corneteanu spune ca vor disparea „publicatiile care au in spate alte interese si cele care nu performeaza“. Peter Jansen crede ca au mai ramas „putine perle“ de acest gen pe piata si estimeaza ca vom asista la deal-uri in sectorul publicatiilor H&D (case si decoratiuni) si cel auto. Iar Cristina Simion spune ca ne putem astepta la fuziuni si achizitii si pe piata internationala, „care sa schimbe configuratia pietei locale“, deci nu numai la preluari de publicatii/grupuri de publicatii romanesti de catre grupuri internationale de presa. „Putem vedea intrari pe piata ale unor grupuri care inca nu sunt prezente in Romania. Dar putem asista si la injectii de capital ale unor fonduri de investitii in afaceri rentabile din publishing.“ Concret? „Orice companie de publishing care are o cifra de afaceri sub 10 milioane de euro, fie va fi vanduta, fie va fuziona cu o companie cu pozitie similara“, este de parere Dragos Stanca de la Publimedia.

    Dar pana la astfel de miscari de amploare, publisherii dau ocol unei „perle“ care nu vrea sa se desprinda sub nici o forma din locul sau: Formula AS. Ei cand ii va veni randul? Si, mai ales, cine se va bucura de ea si pe cati bani?

  • De stiut

    • BRONZ ADJUDECAT

    La ultima livrare a datelor SNA, Casa Lux ocupa locul al treilea in topul publisherilor (ca numar de cititori). Ceea ce inseamna ca, in urma tranzactiei de saptamana trecuta, Burda isi adjudeca peste 1,6 mil. cititori. Adunand cele doua universuri, rezulta un total de 2.870.000 de cititori, cifra ce propulseaza Burda de pe pozitia a cincea in top, pe a doua.


    Trust                              Nr. publicatii                       Audienta
                                                  in SNA                       neta (mii pers.)
    Ringier                          15                              3.590
    Publimedia                    11                              1.855
    CASA LUX                       5                               1.640
    Intact                            3                               1.442
    BURDA                           6                               1.230
    Sanoma Hearst               7                                  985
    Catavencu                      4                                  975
    Edipresse                       6                                  968

    Sursa: SNA, realizat de BRAT. Perioada: 3 mai 2004 – 24 aprilie 2005; Nota: Audienta neta – persoane care citesc numar de numar cel putin o publicatie a trustului respectiv, persoanele care citesc doua sau mai multe publicatii fiind luate In considerare o singura data.

     

    • CASA LUX, IN CIFRE

    3.658.339 EURO cifra de afaceri a grupului in 2004
    1.081.330 EURO profitul net in 2004
    3.162.110 EURO incasari de publicitate intre ianuarie 2004-iunie 2005* (rate-card)
    1.640.000 CITITORI la ultima livrare SNA (mai 2004-aprilie 2005)

     * sursa: Alfa Cont. Valoarea Insumeaza doar veniturile atrase de publicatiile monitorizate de Alfa Cont (Casa Lux, Casa de Vacanta, Practic In Bucatarie, Practic – Idei pentru casa, gradina si apartament). De notat ca suma nu include Incasarile publicatiilor: Draga Mea, Carticica Draga Mea pentru copii si colectia Carticica Practica (apare trimestrial). NOTA: cifra de afaceri si profitul net reprezinta echivalentul In euro al sumelor exprimate In lei vechi si puse la dispozitia Business MAGAZIN de catre Casa Lux (convertirea s-a facut la valoarea euro a BNR pentru 2004).

     

    • IN-BRIEF

    Piata de publishing a cunoscut mai multe miscari de consolidare: de la vanzari de marca pana la parteneriate strategice. Dar cele mai notabile „miscari“ (dupa dimensiunea tranzactiilor) au aparut in ultimii doi-trei ani.

                Tranzactia                                           Val. estimata

    • Vanzarea Casa Lux                     6-8 mil. euro
      catre Burda (2005)
    • Preluarea Cotidianului                       N/A*
      de grupul Catavencu (2004) 
    • Vanzarea Evenimentul                 cca. 5 mil. USD**
      Zilei catre Ringier (2003)
    • Vanzarea Pro Sport                     6-7 mil. USD
      catre Ringier (2003)

    * De notat ca nu a fost vorba despre o vanzare, ci despre o fuziune Intre cele doua companii (Grupul Catavencu si RH Printing), pe doua titluri: Cotidianul si Radio Guerilla, ambele grupuri avand participare egala. Pentru primul an si jumatate, cei doi parteneri s-au angajat sa faca o investitie comuna de 2,5 milioane DE euro In proiectul comun (sursa: reprezentantii companiilor). ** ESTMaRILE PRIVIND SUMA CU CARE A FOST VANDUT Evenimentului Zilei AU FOST MAI VAGI pentru ca nemtii de la Gruner und Jahr au vandut ziarul CATRE RINGIER In cadrul unei tranzactii internationale, la pachet.

  • Noul cadru tranzactional

    Conferinta TED desfasurata la Oxford s-a constituit intr-un exercitiu de „gandire la nivel inalt“ care a pus in evidenta tendintele majore care se contureaza in ultimii ani si care-i vor influenta cu siguranta pe urmatorii.

    TED (Technology, Entertainment and Design) este un eveniment anual – conferinta ar fi un termen prea restrictiv – care reuneste experti in domeniul tehnologiei, divertismentului si designului pentru a-si impartasi ideile despre viitorul nostru comun.

    „Experti“ este un termen oarecum inadecvat, pentru ca desi pianistul Herbie Hancock este un maestru al jazzului, cu greu poate fi considerat un „expert in divertisment“.

    Domeniile evocate de nume sunt limitate mai degraba din ratiuni istorice – de fapt evenimentul aduna si personalitati din lumea stiintei, a afacerilor si a artei. Prima reuniune TED a avut loc in 1984, pornind de la observatia ca cele trei domenii au o puternica tendinta de convergenta. Nu intamplator, atunci a fost prezentat computerul Macintosh de la Apple si compact-discul de la Sony.

    Insa evenimentul a devenit regulat abia sase ani mai tarziu, reunind de atunci la Monterey (California) peste 800 de personalitati de prim rang.

    Din 2002 gazda evenimentului este Chris Anderson – redactorul-sef al revistei Wired – iar din acest an TED ia o anvergura internationala prin TEDGlobal, conferinta organizata la Oxford (Marea Britanie) la mijlocul lunii iunie. Una dintre cele mai interesante sectiuni de la TEDGlobal a fost cu siguranta cea numita „Co-op World“, care l-a avut printre invitati si pe Jimmy Wales, fondatorul proiectului Wikipedia.

     Ideea dezbatuta a fost ca pe baza colaborarii informale prin internet apar semnele unui nou mod de productie si ca aceasta „productie sociala“ va crea inevitabil o presiune asupra lumii institutionale a prezentului. „Este pentru prima data de la revolutia industriala cand cele mai importante mijloace si componente ale nucleului economiei sunt la indemana populatiei“ – remarca Yochai Benkler de la Yale. Computerele si retelele de comunicatii – tot mai puternice si mai usor de folosit – sunt cele care pot declansa colaborarea creativa din care s-a nascut pana acum nu doar miscarea „open source software“, ci si numeroase alte proiecte bazate pe aceleasi principii.

    Charles Leadbeater – analistul preferat al lui Tony Blair – a remarcat faptul ca aceasta tendinta nu este tocmai noua, iar exemplul pe care l-a adus este sugestiv.

    Bicicletele „mountain bike“ au fost create de niste tineri din nordul Californiei, pasionati de ciclism in natura dar nemultumiti de bicicletele prea sensibile pe care le aveau la dispozitie. Au bricolat cu ce au avut la dispozitie si au creat ceva cu totul nou, cu 10-15 ani inainte ca marile companii producatoare sa realizeze valoarea comerciala a acestui sortiment (care astazi reprezinta circa 65% din totalul vanzarilor in SUA). Ceva asemanator, dar la alta scara, se petrece acum in spatiul Retelei. Experienta lui Jimmy Wales pune un accent in plus pe diferenta dintre ritmurile dezvoltarii in conditii institutionale si cele ale cooperarii informale.

    Primul proiect de enciclopedie online pe care l-a incercat s-a numit Nupedia si se baza pe echipe de editori si recenzenti care trebuia sa valideze si sa publice materialele trimise de voluntari, dar a reusit sa produca doar cateva articole. Wikipedia a eliminat insa toate restrictiile si s-a dezvoltat intr-un ritm uluitor, ceea ce demonstreaza un alt aspect important: comunitatile virtuale poseda capacitatea si mijloacele de a se organiza in mod dinamic si eficient. De altfel si alte exemple demonstreaza modul in care computerele si internetul fac posibila o veritabila „explozie a creativitatii“. O adevarata presa alternativa a fost constituita din milioane de blog-uri, care prin interconectare devin o platforma de dialog si dezbatere din ce in ce mai influenta.

     Tot din mediul ne-institutional vin din ce in ce mai multe initiative de marcare a continutului pentru a-l face mai usor de regasit. Retele peer-to-peer au adus solutii inovatoare de partajare a continutului. Sistemele de relationare si colaborare informala in retele au ajuns sa fie adoptate si de organizatii formale, care par sa identifice deja o tendinta. Relatia dintre acest „nou cadru tranzactional“ – cum il numeste profesorul Bankler – si modul traditional de functionare a societatii va fi cu siguranta una tensionata. De altfel, putem observa ca tensiunile deja se manifesta, domeniul cel mai vizibil fiind cel al proprietatii intelectuale. Insa, pe de alta parte, vorbitorii au remarcat si semnele unor noi formule prin care aceasta „productie sociala“ se poate incadra intr-o noua ecuatie economica. Companiile cladite pe baza unor comunitati sunt doar un prim exemplu.

  • Sapte idei despre Internet

    In august 1991, sir Tim Berners-Lee publica primul site de Internet si punea bazele WorldWideWeb. Inventatorul www a fost intrebat de BBC despre viziunea sa asupra a ceea ce este si ce ar trebui sa devina reteaua mondiala de computere.

    1. CE E INTERNETUL AZI: Internetul este un mediu nou, universal, dar nu este in sine un mediu care ii determina pe oameni sa faca lucruri bune sau rele. In schimb, le permite oamenilor sa faca ceea ce vor intr-un mod eficient. Le permite sa se exprime intr-un spatiu care nu cunoaste limitari geografice.

    2. DESPRE BLOGGING: Intr-o anumita masura, fenomenul blog-urilor (jurnale personale online – n.r.) a fost prevazut inca de la inceputul anilor ‘90. Primul browser a fost de fapt un editor, un program in care oricine putea sa citeasca ce s-a scris anterior, dar putea si sa adauge propriile comentarii. Cam asta inseamna blogging-ul astazi.

    3. VALOAREA INFORMATIILOR: Se spune ca pe Internet gasesti numai minciuni si prostii. Dar daca te-apuci sa aduni la intamplare hartii aruncate pe strada sau sa scotocesti in gunoi, ce sanse ai sa dai peste hartii de valoare? Foarte mici. Cand navighezi pe Internet la intamplare, cum poti sa te astepti sa gasesti numai lucruri de calitate?

    4. PENTRU UN INTERNET MAI BUN: Nu ma simt responsabil pentru orice actiune a umanitatii. Presupun ca ma simt oarecum responsabil atunci cand oamenii apeleaza la Internet asteptandu-se la ceva si obtin cu totul altceva. Banuiesc ca asta este si motivul pentru care sunt implicat in World Wide Web Consortium (organizatie care reglementeaza aplicatiile software folosite online) si pentru care o multime de oameni se straduiesc sa imbunatateasca Internetul.

    5. LECTII DESPRE LUCRURI RELE: Internetul poate fi folosit si pentru a strange informatii despre cum sa faci tot felul de nenorociri, cum sa construiesti explozivi, cum sa ucizi pe cineva, cum sa otravesti pe cineva si tot asa. Exista un risc ca aceasta unealta, Internetul, sa fie folosita in scopuri periculoase. Este o unealta foarte puternica. Dar asta nu inseamna ca nu dorm bine noaptea. Pentru ca eu presupun ca Internetul poate fi folosit intr-o masura cel putin egala pentru lucruri extraordinare. Unul dintre acestea ar fi accesul la educatie al oamenilor din tarile defavorizate.

    6. LA MATURITATE: Cand va implini 30 de ani, ma astept ca Internetul sa fie ceva foarte obisnuit, despre care lumea sa nu mai vorbeasca atat. Cand vrei sa scrii un articol, nu spui „o sa scriu un articol folosind un pix si hartie“. Pixul si hartia sunt lucruri obisnuite, de la sine intelese.

    7. LIBER SI DEMOCRATIC: As vrea ca Internetul sa-si pastreze usile deschise si oricine sa aiba acces, asa cum este astazi. Sper sa devina o platforma pentru a construi ceva cu totul nou si foarte special, ceva la care azi nici nu ne putem gandi.

  • 100.000 de variante pentru un singur software

    Firma dumneavoastra s-a dezvoltat si aveti nevoie de asistenta computerului pentru a tine in ordine operatiunile de zi cu zi. In acest moment, apare de obicei nevoia de a achizitiona un program software personalizat, idee care nu este insa mereu foarte usor de pus in practica.

    In primul rand, pentru ca trebuie gasit exact acel program care sa aiba functiile de care aveti nevoie si, bineinteles, nici pretul nu trebuie sa fie exagerat. Ce faceti insa cand programul pe care il cautati nu a aparut inca pe piata sau daca aveti nevoie de un proiect pentru care nu vreti sa angajati permanent pe cineva?

    Site-ul www.RentACoder.com este o adevarata bursa a programatorilor care lucreaza pe proiecte, loc unde se intalnesc cererea si oferta. Aici puteti fie angaja un programator pentru a va duce la bun sfarsit un proiect, fie, daca printre abilitatile personale se numara si scrisul de linii de cod, puteti sa va oferiti spre inchiriere serviciile si cunostintele de programare pentru o companie.

    Indiferent daca reprezentati o firma care produce ace cu gamalie sau un gigant de talia Apple sau Microsoft, daca va inscrieti alaturi de ceilalti 41.000 angajatori, pe www.RentACoder.com puteti gasi mana (sau mai bine zis, degetele) de lucru de care aveti nevoie. Ceea ce trebuie sa faceti este sa va creati un cont cu adresa de e-mail si parola care sa contina informatii personale despre dumneavoastra si despre compania pe care o conduceti.

    Dupa aceea, descrieti proiectul sau software-ul pe care il vreti si specificati alte cateva detalii, cum ar fi perioada de timp in care sa fie finalizata munca si care va fi suma platita. De aici, nu mai trebuie decat sa asteptati, pentru ca programatorii inregistrati pe site, peste 100.000 la numar, vor avea ocazia sa puna intrebari suplimentare si sa faca oferte cu privire la suma pe care vor sa o incaseze.

    Practic, nu mai trebuie decat sa alegeti unul dintre acesti ofertanti, sa asteptati ca acesta sa finalizeze proiectul, dupa care se va face transferul de bani, printr-un cont al companiei Exhedra Solutions, detinatoarea site-ului, de la dumneavoatra catre programatorul de software. La final, aveti posibilitatea sa dati si un calificativ „angajatului“. De cealalta parte, daca sunteti in cautare de lucru in domeniu IT, ca programator, site-ul va ofera posibilitatea sa colaborati la eventuale proiecte sau sa raspundeti la intrebari. Aveti la dispozitie un motor de cautare care sa gaseasca ofertele de munca dupa anumite criterii, iar tot ce trebuie sa faceti este sa va inscrieti pe lista la proiectele de care sunteti interesati.

    Lasand deoparte comisionul de 15% din incasari pe care il platiti companiei pentru ca v-a intermediat afacerea, job-urile de pe site pot fi destul de banoase. Un proiect mic aduce programatorului mai putin de 100 de dolari, in timp ce crearea unui software pentru o companie mare poate aduce venituri de pana la 5.000 de dolari.

BusinessMagazin