BusinessMagazin

Blog

  • BREAKING. AGA Fondului Proprietatea: Procesul de selecţie pentru cine va administra activele de 400 mil. euro se reia după votul decisiv (66,2%). Franklin Templeton continuă interimar, dar pe costuri mult mai mari. Miza: dividendele distribuite de companiile din portofoliu pentru că activele sunt “îngheţate” şi eventualele listări, decise de stat

    Adunarea Generală a Acţionarilor Fondului Proprietatea (AGOA) din 29 septembrie a votat, cu 66,2% din voturile exprimate, anularea procesului de selecţie demarat în 2023 pentru un nou administrator. Cvorumul a fost de aproximativ 34% din totalul drepturilor de vot, ceea ce arată mobilizarea bună a acţionarilor, potrivit datelor ZF.

    Decizia presupune reluarea procedurii sub coordonarea Comitetului Reprezentanţilor, care va trebui să finalizeze selecţia în cel mult 150 de zile şi cu un buget maxim de 1,5 milioane de lei, conform solicitării Ministerului Finanţelor. În aceste condiţii, parteneriatul ROCA – IRE AIFM Luxemburg, desemnat anterior candidat preferat, nu va mai putea fi confirmat, iar Franklin Templeton va continua să administreze fondul în regim de interimat.

    Potrivit clauzei 13.5 din contract, acest regim atrage comisioane mult mai mari pentru administrator: în loc de 1,35% pe an, rata comisionului de bază devine echivalentul a circa 4% pe an, aplicat la capitalizarea bursieră ajustată a Fondului. 

    În cazul FP, evaluat la aproximativ 1,38 miliarde de lei, costurile anuale de administrare ar putea ajunge la circa 52 de milioane de lei, faţă de aproximativ 17 milioane în regim normal. Comisionul de distribuţie de 1,75% pentru dividende şi răscumpărări rămâne neschimbat şi se adaugă suplimentar.

    Rezultatul votului reflectă influenţa unui grup de acţionari străini – fondurile slovene Axor, Equinox şi Intus Invest – care au depăşit recent pragul de 5% şi au contestat transparenţa procesului. Aceştia, sprijiniţi de o parte din investitorii locali de retail, au reuşit să blocheze desemnarea noului administrator şi să impună reluarea procedurii.

    Comitetul Reprezentanţilor al Fondului Proprietatea funcţionează în prezent cu patru membri, după ce Lăcrămioara Isărescu a demisionat în primăvara acestui an. Pe ordinea de zi a AGA se află completarea structurii, prin alegerea unui nou membru cu mandat de trei ani. Candidaţii sunt: Istvan Sarkany – susţinut de fondurile slovene Axor Holding şi Equinox DD, Sebastian Bodu – propus de acţionarul Dragoş Călin, Marian Cristian Mocanu şi Armand Radu Tănase – autopropuşi, respectiv Tănase Stamule – susţinut de Ministerul Finanţelor.

    La data de referinţă a adunării, 9 septembrie, Ministerul Finanţelor controla 12,2% din drepturile de vot ale FP, iar fondurile slovene Axor Holding, Equinox şi Intus Invest cumulau 7,3%. Capitalizarea bursieră a Fondului se ridică la circa 1,38 miliarde lei.

    Adunarea generală este încă în desfăşurare.

    @ Comisioane mai mari

    Clauza 13.5 din contract prevede că, în situaţia în care mandatul expiră, dar nu a fost desemnat un nou administrator, Templeton îşi va păstra atribuţiile până la Data Noii Numiri, iar toate drepturile financiare din contract rămân aplicabile. Diferenţa este că, în această perioadă, comisionul de bază nu se mai calculează la nivel anual, ci la nivelul fiecărei perioade de calcul, adică fiecare trimestru calendaristic.

    Astfel, dacă în mandatul normal comisionul de bază este de 135 de puncte de bază pe an (1,35%), după expirarea mandatului acesta devine 100 de puncte de bază pe trimestru, echivalentul a circa 4% pe an, aplicat la capitalizarea bursieră ajustată a Fondului. Formula de calcul se raportează la numărul de acţiuni emise şi plătite ale FP, minus acţiunile proprii şi GDR-urile răscumpărate, multiplicat cu preţul mediu ponderat al acţiunii pe perioada de calcul. Comisionul de distribuţie, de 175 de puncte de bază aplicat la dividende, răscumpărări sau returnări de capital, rămâne neschimbat şi continuă să fie datorat trimestrial.

    Contractul prevede că aceste comisioane se calculează şi se facturează trimestrial, în lei, dar plata se face în euro, după conversia la cursul BNR din ultima zi bancară a perioadei. Facturile trebuie verificate şi certificate de către depozitarul fondului înainte de plată.

    Pentru acţionari, asta înseamnă costuri de administrare estimate la aproximativ 52 de milioane de lei pe an, în loc de 17 milioane de lei cât ar rezulta din formula standard. În plus, comisionul de distribuţie de 1,75% pe dividende sau răscumpărări rămâne activ şi ar putea adăuga presiune suplimentară. În paralel, pe masa acţionarilor este şi propunerea de revocare a Comitetului Reprezentanţilor, structură care, deşi criticată uneori pentru lentoare, a funcţionat ca mecanism de control între administrator şi investitori. Eliminarea acestuia ar putea crea un vid de putere exact într-un moment de tranziţie delicată, în care Fondul Proprietatea îşi caută o nouă formulă de guvernanţă.

  • Peste 800 de afaceri s-au născut la Stup, cel mai mare centru de interacţiune a antreprenorilor din România, care aniversează trei ani

    Stup, cel mai mare centru de interacţiune a antreprenorilor din România, a contribuit în decurs de trei ani la înfiinţarea a peste 800 de afaceri, din care 300 au fost lansate în ultimul an. „Stup înseamnă sprijin real pentru lansarea şi creşterea afacerilor, prin consultanţă specializată, servicii digitale, soluţii financiare/non-financiare, evenimente şi workshop-uri”, a transmis Banca Transilvania. 

    Stup este o premieră pe piaţa bancară din România, lansată de Banca Transilvania şi BT Mic în 2022.

    „Stup este partenerul antreprenorilor, un spaţiu al învăţării continue şi al schimbului de idei. Credem în forţa antreprenorilor de a construi şi reconstrui, iar angajamentul nostru pe termen lung este să îi susţinem să devină mai rezilienţi, astfel încât, împreună, să întărim baza economiei din România”, declară Marian Ene director general al BT Mic şi coordonator Stup.

    Cifrele înregistrate de Stup în decurs de trei ani reflectă, pe de o parte, potenţialul mediului antreprenorial local, iar pe de altă parte, impactul Stup în mediul de afaceri. Astfel, peste 100 de persoane interacţionează cu Stup în fiecare zi, un număr de 1.000 de business-uri şi-au extins prezenţa în mediul online, beneficiind astfel de deschidere către o piaţă extinsă, vizibilitate mai mare şi noi perspective de creştere. Totodată, 6.100 de afaceri mici şi start-up-uri au obţinut finanţare prin intermediul companie de microfinanţare a Grupului Banca Transilvania, BT Mic, iar 10.500 de antreprenori au accesat circa 35.000 de soluţii – financiare/non-financiare, de business sau digitale – pentru a răspunde unor nevoi reale, precum contabilitate, facturare, marketing online, gestionarea cash-flow-ului, analiză financiară, servicii juridice, accesarea fondurilor europene, recrutare etc. Acestea sunt puse la dispoziţie de cei peste 20 de parteneri Stup.

  • Băncile globale fac front comun împotriva industriei de criptomonede. SWIFT, cel mai mare sistem de plăţi interbancare la nivel global, pregăteşte un blockchain pentru a rivaliza cu piaţa de criptomonede stabile, evaluată la 300 de miliarde de dolari

    SWIFT, reţeaua globală de tranzacţionare interbancară, îşi va crea primul său blockchain cu scopul de a facilita tranzacţiile între băncile globale, o decizie care vine în concordanţă cu dezvoltarea sectorului de criptomonede stabile (stablecoins).

    Blockchain reprezintă o tehnologie bazată pe un registru digital, de regulă descentralizat, unde fiecare tranzacţie este verificată şi aprobată de către un nod de validatori. Astfel, tranzacţiile au trasabilitate, nu pot fi modificate şi cel mai important oferă transparenţă publicului.

    Consorţiul bancar ce se va implica dezvoltarea acestui blockchain este format din mari renume în industrie precum Bank of America, Citigroup şi NatWest, dar şi alte bănci mai puţin notorii.

    Această mişcare va îmbunătăţii tranzacţiile transfrontaliere, iar blockchainul va permite „ca tranzacţiile să fie înregistrate, secvenţiate, validate şi aplicate prin intermediul contractelor inteligente” spune SWIFT.

    Există o competiţie între băncile tradiţionale, grupurile de plăţi şi industria de criptomonede. Piaţa de criptomonede stabile, evaluată la 300 de miliarde de dolari şi dominată în principiu de Tether şi Circle, apare ca o ameninţare la adresa SWIFT deoarece aceste criptomonede permit utilizatorului să transfere fondurile direct fără nevoia unui intermediar.

    SUA a adoptat în iulie o reglementare în industria criptomonedelor stabile, o mişcare de încurajare pentru bănci precum JPMorgan şi Citi ca să-şi dezvolte produse ce folosesc modelul stablecoin-urilor, acela de a fi ancorate la valoarea dolarului.

     

  • Cum a devenit un colţ de grădină amenajat pentru nuntă inspiraţie de business?

    Florina Bobar lucrează din 2009 în domeniul designului vestimentar, iar deoarece creativitatea a fost mereu motorul său, a început să-şi construiască un business în acest domeniu. Mai întâi a lucrat alături de sora ei în atelierul de design vestimentar Bobar, iar mai apoi s-a decis să se dedice proiectului Colţul Boho, inspirat de ideea unui colţ relaxant în grădină, gândit pentru cununia ei civilă împreună cu prietena ei Anca Lupu, pe care a pierdut-o între timp.

     

    Colţul Boho a luat naştere oficial în 2022, dar povestea lui începe de fapt în 2020, în pandemie. Eram în plină carantină, urma să mă căsătoresc civil şi căutam un decor special pentru acel moment. Am descoperit un backdrop macrame care m-a cucerit, dar nu am găsit nimic de închiriat sau cumpărat în România. Aşa că mi-am spus: «Dar eu nu pot să fac asta?»”, povesteşte Florina, fondatoarea brandului Colţul Boho, care astăzi are un portofoliu concentrat pe genţi lucrate manual şi obiecte textile de zi cu zi, ce păstrează un spirit boho, liber şi autentic.

    Ea îşi aminteşte că o vreme Colţul Boho a însemnat şi decoruri pentru evenimente – închirieri de obiecte, decoruri boeme, piese de accent – o activitate care a prins foarte bine şi care a fost susţinută în mare parte de colaborările frecvente cu prietena ei Anca şi cu aranjamentele florale pe care le făcea aceasta. „După dispariţia ei, ceva s-a schimbat în mine şi, fără să-mi dau seama, nu am mai avut acelaşi entuziasm pentru zona aceasta. Am simţit nevoia să merg în altă direcţie, mai aproape de obiecte practice, durabile, purtabile.”

    Astăzi, ea îşi împarte timpul între Colţul Boho şi un job part-time în social media, unde colaborează cu restaurante, cabinete, saloane sau galerii din Timişoara.

    De altfel, promovarea Colţului Boho o face în principal prin social media – Instagram, Facebook şi Google Ads. „Când sunt consecventă cu postările (3–4 pe săptămână), se vede clar şi în comenzi. Deşi fac marketing pentru alţii cu uşurinţă, pentru Colţul Boho e mai greu să-mi ţin propriul ritm – dar lucrez la asta cu umor şi răbdare”, punctează ea. Florina spune că a pornit businessul cu fonduri proprii, a reinvestit constant ce a câştigat în materiale, accesorii, aparate şi experimente, iar cel mai important susţinător al ei este soţul ei.

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

  • Deşeuri de colecţie

    Deşeurile care nu ajung la gunoi se pot dovedi utile, transformându-se în obiecte necesare omului. O asemenea idee i-a venit designerului londonez Max Lamb, care a creat a colecţie de mobilă şi articole pentru casă pentru un hotel din Bali, Desa Potato Head, folosind deşeurile provenite din activitatea acestuia, „Wasted 001”, la care a colaborat cu meşteşugari locali, scrie Dezeen. S-au întrebuinţat, printre altele, cearşafuri uzate, ulei de gătit, sticlă spartă sau sticle de plastic de la turişti, dar nu numai, care au fost transformate în diverse obiecte. Spre exemplu, la realizarea scaunelor din colecţia „Wasted 001” s-au folosit dopuri de sticle şi tuburi de pastă de dinţi, rămăşiţele din procesul de producţie devenind tăvi, suporturi de pahare şi inele pentru şervete, iar din polistiren vechi şi cochilii de stridii s-au confecţionat dozatoare de săpun.

  • De la plajă în oraş

    Genţile dungate sau de pai pentru mers la cumpărături sau la plajă îşi găsesc o nouă întrebuinţare, deoarece o mare parte din posesoarele lor încep să le poarte şi prin oraş sau la serviciu, scrie The Telegraph. Aceasta se datorează faptului că, pe lângă că sunt frumoase, sunt şi comode şi se pot căra multe lucruri în ele, spun experţii din domeniul modei. Tendinţa nu a scăpat atenţiei unor case de modă sau retaileri de modă, ca Net-a-Porter sau Loewe, dar nu numai, care şi-au adaptat oferta, astfel încât pentru astfel de genţi există acum opţiuni de lux care pot fi asortate la ţinute de vară.


     

     

  • Practicienii în insolvenţă şi-au ales o nouă conducere: avocatul Cătălin Andrei Dascăl a fost desemnat preşedinte, cu un mandat de patru ani

    Uniunea Naţională a Practicienilor în Insolvenţă din România (UNPIR) anunţă că avocatul Cătălin Andrei Dascăl a fost desemnat în rolul de preşedinte al instituţiei pentru următorii patru ani.

    „Avem responsabilitatea de a duce mai departe ceea ce s-a construit şi de a răspunde, cu soluţii concrete, noilor provocări din sistemul juridic şi economic”, spune noul preşedinte.

    Structura de conducere a UNPIR este organizată pe mai multe niveluri: preşedintele, Biroul Executiv şi Consiliul Naţional de Conducere, alături de Instanţa Superioară de Disciplină şi Comisia Centrală de Cenzori – organisme cu roluri specializate în funcţionarea internă a profesiei.

    Componenţa noului Consiliu Naţional de Conducere este:

    • Sîrbu Anca Cristina      
    • Tîrnoveanu Stan  
    • Zăpodeanu Daniela Marioara   
    • Popa Carmen
    • Velican Oana Luminiţa
    • Bălan Niculae
    • Gros Emil Ionel
    • Alexandru Magdalena  
    • Turmac Mihaela
    • Anghel Dana Simona
    • Moisescu Ioana Irina
    • Godîncă-Herlea Vasile
    • Dobocan Laurenţiu Dan
    • Dragomir Florin
    • Barbu Florin-Daniel
    • Frangu Virgil

    Componenţa Instanţei Superioare de Disciplină este:

    • Popa Marius Cristian
    • Hromei Ramona Maria
    • Stănescu Elena Ligia
    • Moţ Marius Macedon
    • Popa Mariana
    • Chiticariu Laura Elena
    • Ghiţă Marius Cristian
    • Cîrmaciu Cristian
    • Mateiţă Florian Marin

    Componenţa Comisiei Centrale de Cenzori este:

    • Florea Lucian Cristian
    • Spînoche Raluca
    • Chirilesc Ana-Maria
    • Alexa Ionelia
    • Ardeleanu Ioan

    Uniunea Naţională a Practicienilor în Insolvenţă din România (UNPIR), structură de utilitate publică, reprezintă şi reglementează în România profesia de practician în insolvenţă. În cei 25 de ani de activitate UNPIR a ajuns la 35 de filiale la nivel naţional, iar numărul membrilor compatibili a depăşit 3.000 de persoane, organizate în peste 670 societăţi profesionale.


     

     

  • Un nou faliment de răsunet: Gigantul american First Brands Group intră în faliment, cu datorii de peste 10 mld. dolari. Este unul dintre cele mai spectaculoase colapsuri din ultimii ani

    First Brands Group a solicitat protecţie împotriva falimentului, declarând datorii totale de peste 10 miliarde de dolari, marcând unul dintre cele mai spectaculoase colapsuri din pieţele de datorii private din ultimii ani, scrie FT. 

    Compania de piese auto cu sediul în Ohio a depus duminică seara cerere de protecţie conform Capitolului 11 la tribunalul din Districtul de Sud al Texasului, formalizând prăbuşirea bruscă a unei afaceri care a împrumutat miliarde de dolari pe pieţele private şi a ridicat îngrijorări legate de practicile de creditare riscantă de pe Wall Street.

    În cererea de faliment, First Brands – deţinută de omul de afaceri născut în Malaezia, Patrick James – nu a dezvăluit pasivele exacte, dar a estimat că acestea se încadrează într-o categorie între 10 şi 50 de miliarde de dolari, în timp ce activele ar fi între 1 şi 10 miliarde de dolari.
    Detaliile complete ale situaţiei financiare ar putea apărea abia peste un timp, având în vedere natura haotică a prăbuşirii companiei, alimentată de îngrijorările privind utilizarea finanţării în afara bilanţului.

    First Brands le spusese anterior creditorilor că, în martie, avea datorii pe termen lung de 5,9 miliarde de dolari, faţă de aproape 1 miliard de dolari în numerar, însă mulţi creditori se tem acum că există miliarde de dolari suplimentare în finanţări opace, legate de facturi şi stocuri.
    Un comitet special care va fi înfiinţat ca parte a procedurii de faliment va conduce o investigaţie asupra acestor aranjamente de finanţare off-balance sheet, potrivit unei persoane familiare cu situaţia.

    În cererea de duminică au fost listaţi mai mulţi investitori instituţionali cu expunere la aşa-numitul “factoring” al First Brands – finanţarea facturilor – inclusiv o unitate de administrare a activelor din cadrul băncii americane de investiţii Jefferies.
    Nevoia companiei de a cere protecţie a fost accelerată după ce una dintre băncile sale a confiscat recent o parte din numerar, a relatat anterior Financial Times.

    First Brands a obţinut o finanţare de urgenţă de 1,1 miliarde de dolari de la creditori, ca parte a procedurii de faliment, sumă pe care o va folosi pentru a-şi finanţa operaţiunile în timp ce îşi restructurează activitatea şi încearcă să-şi reducă datoriile.

    Viteza cu care poziţia financiară a First Brands s-a deteriorat i-a şocat pe investitorii din piaţa de datorii şi a atras atenţia asupra standardelor de due diligence în pieţele de credit aflate în expansiune.
    Cu doar două săptămâni în urmă, împrumuturile grupului se tranzacţionau încă la niveluri care indicau un sentiment relativ relaxat cu privire la finanţele sale. Până vineri, datoriile cu prioritate maximă se vindeau la o treime din valoarea nominală, în timp ce împrumuturile subordonate erau cotate la câţiva cenţi pe dolar.

    Alături de prăbuşirea creditorului subprime auto Tricolor de la începutul lunii, căderea rapidă a First Brands a stârnit îngrijorări privind pierderi semnificative pentru unii dintre cei mai cunoscuţi jucători de pe Wall Street şi posibile efecte de contagiune în întreaga piaţă de datorii corporative.
    Falimentul de mare amploare ar putea zgudui industria pieselor auto, care este deja afectată de politicile tarifare ale preşedintelui SUA Donald Trump, din cauza dependenţei puternice de producţia externă.

    De-a lungul ultimului deceniu, James a transformat grupul său dintr-o afacere industrială de nişă din Ohio într-o întreprindere multinaţională vastă, printr-o serie de achiziţii finanţate prin datorie.
    Pe lângă fabricile din SUA, răspândite de la California până în Pennsylvania, First Brands are operaţiuni în locaţii la fel de îndepărtate precum România, Mexic şi Taiwan.
    Operaţiunile internaţionale ale companiei nu au fost incluse în cererea de faliment de duminică. First Brands l-a numit pe Charles Moore, managing director la firma de restructurare Alvarez & Marsal, în funcţia de Chief Restructuring Officer.

    Depunerea cererii de faliment este a doua într-o săptămână legată de James, după prăbuşirea mai multor entităţi cu scop special (SPE) care furnizau finanţare în afara bilanţului conglomeratului de piese auto.

  • Simona Cocoş, Director General Zentiva Romania si Moldova: Industria de medicamente generice a contribuit cu 1,1% din PIB în 2023, este un actor important şi ar trebui să devină un actor strategic

    Industria de medicamente generice a contribuit cu 1,1% din PIB în 2023, este un actor important şi ar trebui să devină un actor strategic, a declarat Simona Cocoş, Director General Zentiva Romania si Moldova în cadrul conferinţei  ZF HEALTH&PHARMA SUMMIT 2025

    ”Aşteptăm măsuri concrete din partea miniserului. Anul trecut spuneam că industria este între ministere şi nu se ocupă nimeni de ea, nici de la Sănătate, nicide la Economie. Sunt ţări care au avansat mai repede. De exemplu Cehia a stabilit 4 domenii strategice şi vor să ajungă în top 10 ţări în UE. Industria farma, auto, apărare şi semiconductorii sunt zone prioritare. Noi semănăm cu ei. Avem 40 de producători locali , companii care pot furniza medicamentele necesare României. Industria este contributor la echilibrarea balanţei comerciale, căci 40% din ce se produce aici se exportă”.

    Ce a mai declarat Simona Cocoş: 

    ►Industria de medicamente generice a contribuit cu 1,1% din PIB în 2023. Plătim multe taxe şi suntem un actor important şi ar trebui să devenim un actor strategic.

    ►Companiile din farma nu pot accesa uşor ajutorul de stat. Se poate investi prin parteneriate public-privat pentru fabrici. Statul poate să ajute pentru stocurile de materii prime esenţiale.

    ►E nevoie de susţinerea mediului de operare pentru medicamente generice. Acum nu este favorabil companiilor.  De ce ai aduce investiţii în România dacă ţi-ar fi mai uşor în altă parte.

    ►Zentiva are prezenţă europeană, iar cele două fabrici din România contează mult în grup. Piaţa locală a evoluat foarte frumos în ultimii ani. Important e cum trecem de acest hop economic şi să ne ţinem de planurile noastre. Noi avem un plan până în 2028 şi ne ţinem de el.

    ►In anii în care guvernul caută reducerea cheltuielilor, medicamentele generice ar trebui prioritizare. Sper să văd măsuri în acest sens.

     

  • O mare companie aeriană va desfiinţa mii de locuri de muncă în următorii ani. Aceasta reprezintă cea mai mare reducere de personal de la criza COVID-19.

    Compania germană Lufthansa a anunţat luni un plan de reducere a personalului cu 4.000 de angajaţi, majoritatea în Germania, în principal în departamentele administrative, pentru a-şi creşte rentabilitatea. Aceasta reprezintă cea mai mare reducere de personal de la criza COVID-19.

    Compania, care are 103.000 de angajaţi în întreaga lume, va implementa aceste reduceri prin digitalizare, automatizare şi optimizarea proceselor, potrivit Le Figaro.

    În paralel, Lufthansa plănuieşte să achiziţioneze peste 230 de aeronave noi până în 2030, într-un efort de modernizare masivă a flotei.

    Anunţul survine într-un context economic dificil pentru Germania, cu recesiune şi şomaj în creştere. De asemenea, sunt tensiuni sociale, piloţii fiind întrebaţi dacă vor să declanşeze o grevă.