Trei miliarde de euro profit. Atat au reusit anul trecut sa stranga la un loc cele mai mari 100 de companii private din Romania, potrivit topului realizat de BUSINESS Magazin pe baza datelor publicate pe site-ul Ministerului Finantelor.
Insa una dintre legile de baza ale jurnalismului spune ca orice cifra este relevanta pentru un cititor doar daca este pusa intr-un context. Daca acest context este reprezentat de profiturile pe care le-au realizat in anul 2005 cele mai mari 100 de companii private din Romania – mai putin de 1,7 miliarde de euro -, atunci se poate considera ca anul trecut a reprezentat un tur de forta pentru marile companii, fie ca a fost vorba de operatori de telefonie mobila, producatori de materiale de constructii sau importatori de masini.
Pe de alta parte, daca reperul este grupul Exxon, cea mai profitabila corporatie din lume, potrivit editiei din acest an a topului publicat de revista Fortune – 39,5 miliarde de dolari (peste 31,5 miliarde de euro) -, atunci suma profiturilor realizate de cele mai mari companii din Romania ar fi dus cu siguranta la debarcarea imediata a directorului executiv.
Chiar si asa, companiile multinationale din Romania se declara an de an multumite de profiturile realizate de filialele de aici, ale caror rezultate depasesc in mod regulat an de an estimarile initiale, indiferent ca este vorba de comercianti precum Metro sau Carrefour, operatori de telefonie mobila precum Orange sau Vodafone si chiar firme de materiale de constructii precum Lafarge sau Holcim.
De altfel, Lafarge Romcim, Carpatcement Holding si Holcim Romania au fost anul trecut companiile cu cea mai mare rata de profitabilitate in topul BUSINESS Magazin, daca excludem operatorii de telefonie mobila Orange si Vodafone, activi intr-o industrie cunoscuta pentru ratele mari de profitabilitate.
Cel mai dinamice sunt domeniile cu volume de vanzari mari, precum retailul, domeniile consolidate – cu un numar restrans de jucatori importanti, precum telefonia si domeniile cu potential de export, crede Radu Stoicoviciu, partener in cadrul PricewaterhouseCoopers Management Consultants.
Intr-adevar, cea mai notabila modificare intre gigantii de pe piata romaneasca – am numit aici cele mai putin de zece companii care au trecut de un miliard de euro cifra de afaceri – a fost scaderea Mittal Steel Galati si a Rompetrol Rafinare, care a permis producatorului de automobile Dacia sa ajunga cea de-a treia companie privata din Romania ca marime. Iar cresterea cu peste 30% a afacerilor, pana la aproape 1,6 miliarde de euro, a fost determinata aproape exclusiv de cererea mare de Logan la export.
Spre deosebire de alti ani insa, nu toate firmele din top 100 au inregistrat cresteri de venit si de profituri. Chiar daca afacerile cumulate ale firmelor din top 100 au crescut cu 22%, pana la aproape 39 de miliarde de euro (sau 40% din PIB), una din zece companii a anuntat anul trecut afaceri mai mici. Si la profituri, indicator ce a crescut in medie cu aproape 60% fata de anul precedent, evolutia companiilor e departe de a putea fi considerata liniara. Chiar daca jumatate au anuntat profituri mai mari cu cel putin 20%, au existat 13 companii care au cunoscut un regres al profitului, iar alte 13 au fost si mai ghinioniste si au inregistrat pierderi.
La polul celalalt, 16 companii au trecut in 2006 pe profit dupa un an 2005 incheiat cu pierderi, cel mai notabil exemplu fiind Mittal Steel Galati, a doua companie privata ca marime de pe piata romaneasca, sau Petrotel Lukoil si Lukoil Romania, prin care grupul rusesc Lukoil deruleaza activitati pe piata locala.
Chiar daca aproape 90% dintre companiile din topul realizat pe baza cifrelor de afaceri de anul trecut au fost prezente si in editia anterioara, exista si cateva exceptii importante. Printre acestea se afla atat firme fondate si detinute de antreprenori romani, precum reteaua de magazine de materiale de constructii Ambient (intrata direct pe locul 79), cat si filiale ale unor retaileri internationali precum Kaufland (locul 43) si Bricostore (locul 83). De altfel, comerciantii reprezinta una dintre cele mai bine reprezentate industrii in topul companiilor private, alaturi de petrol si gaze, productia de bunuri de larg consum si materialele de constructii.
Constructiile au contribuit din plin la cresterea economica din ultimii ani, ritmul de crestere a sectorului depasindu-l permanent in ultimii trei ani pe cel al PIB. Cea mai mare diferenta a fost in 2006, anul in care producatorii de materiale de constructii au ajuns sa fie la fel de profitabili ca operatorii de telefonie mobila. Potrivit datelor Institutului National de Statistica, in timp ce PIB a inregistrat anul trecut o crestere de 7,7% in termeni reali, sectorul constructiilor a crescut cu mai bine de 19%. Sectorul constructiilor va fi in urmatorii ani unul dintre cele mai dinamice. Este o consecinta directa atat a investitiilor straine directe, cat si a evolutiei sectorului de real estate, unde diferenta intre cerere si oferta este inca mare, este de parere Stelian Marian, managing director al Synergon Consulting.
In acest context, ce alte companii s-ar mai putea strecura in top in urmatoarea perioada? Radu Stoicoviciu, de la PricewaterhouseCoopers si Bogdan Belciu, director general al AT Kearney, mizeaza pe firmele de retail pe termen mediu si lung, dar pe masura ce economia va continua sa se dezvolte, ponderea acestora va scadea in favoarea altor sectoare. Este cazul industriei petroliere, precum si al altor domenii legate de prelucrarea metalelor si minereurilor, care au fost sustinute de evolutiile spectaculoase ale preturilor anumitor materii prime si minereuri la nivel mondial.
Industria – cu motorul dat de domeniul auto – va creste ca aport in PIB in urmatorii doi ani. Daca se va finaliza contractul de privatizare a uzinei Daewoo cu Ford, va fi un succes care va putea determina aparitia unui al doilea hub auto in zona Olteniei, este de parere Stelian Marian.
Piata de aviatie ar putea aduce in atentie in urmatorii ani alte doua companii romanesti – Blue Air si Carpatair, care cocheteaza cu nivelul de 100 de milioane de euro cifra de afaceri.
Industria media a depasit deja de anul trecut granita celor 100 de milioane de euro, prin Pro TV SA, care opereaza canalele de televiziune Pro TV, Acasa TV, Pro Cinema, Pro TV International si Sport.ro. Cu 118 milioane de euro afaceri, Pro TV SA a fost, alaturi de Orange Romania, compania cu cea mai mare marja a profitului net din cele aproximativ 200 de firme analizate de BUSINESS Magazin.
Cel mai mare profit absolut a fost insa realizat anul trecut de Petrom, care cu 648 de milioane de euro este departe de companiile aflate pe locurile urmatoare – Orange (401 milioane de euro) si Vodafone (324 de milioane de euro). In schimb, cel mai mare profit pe angajat (851.000 de euro) a fost obtinut de Spedition UMB, una dintre firmele omului de afaceri Dorinel Umbrarescu. Intre firmele din top 100 cel mai bine s-a situat Renault Nissan Romania, importatorul pe piata locala al grupului francez Renault, cu aproximativ 640.000 de euro pe angajat.
Indiferent de domeniu insa, analistii spun la unison ca este foarte probabil ca urmatorii ani sa aduca o consolidare a pietei, loc pentru nou-intrati fiind doar in masura in care acestia vor aloca investitii importante. In schimb, multe firme private romanesti vor fi achizitionate de firme concurente din alte tari, puncteaza Bogdan Belciu.
Energie
Veniturile din piata de energie electrica au crescut in 2006, in special pentru furnizori, cu aproximativ 10%. Aceasta este insa o medie intre cresterea furnizorilor desprinsi din Electrica SA si privatizati (precum Electrica Oltenia, Moldova, Banat sau Dobrogea) si a Energy Holding, singura companie privata de furnizare de electricitate intrata in top 100 dupa cifra de afaceri. Energy Holding a avut o crestere de 30% in 2006, ajungand la venituri de 306 milioane de euro. Energy Holding va ramane probabil si anul viitor singurul furnizor privat de electricitate din acest top – deoarece PetProd sau EuroPEc sau Elcomex (furnizori privati care detin sub 2% din piata – n. red.) nu vor avea puterea sa salte atat de mult, spune Jean Constantinescu, analist al pietei de energie.
Dintre companiile desprinse din Electrica SA si privatizate, cel mai mare salt l-a inregistrat Electrica Muntenia Sud (al carei contract de privatizare, desi finisat anul trecut, a fost semnat abia in vara acestui an, datorita unor anchete privind procesul de privatizare). Electrica Muntenia Sud nu a fost, asadar, condusa de italienii de la Enel in ultimul an, ci tot de Electrica SA, iar Jean Constantinescu atribuie o mare parte din performante ritmului alert de crestere a mediului economic.
O crestere de 6% si trecere pe profit a avut insa CEZ Romania, actionarul majoritar al CEZ Electrica Oltenia. Cehii de la CEZ au obtinut un profit de 30 de milioane de euro. Se putea insa si mai bine, spune Doru Voicu, directorul de dezvoltare al companiei.
Bugetasem un profit mai mare pentru 2006, de 33 de milioane de euro, dar nu a fost cum am tintit, din cauza pierderii unor clienti si in special a Alro Slatina, care si-a schimbat reteaua de la distributie la transport, explica Doru Voicu. Acesta spune insa ca 2006 a fost un an foarte bun, iar 2007 va fi la fel de bun: Pentru anul acesta estimam o crestere cu 30% a profitului, dar si o crestere a cifrei de afaceri, datorita castigarii unor noi clienti, cel mai important fiind Feral Tulcea (companie specializata in producerea de feroaliaje – n. red.), mai spune Voicu.
Constructii
Boom-ul de anul trecut de pe piata imobiliara nu putea sa nu lase urmari in conturile companiilor din constructii. Urmari benefice, desigur, dat fiind ca producatorii de materiale de constructii au inregistrat cresteri serioase ale afacerilor, dar mai ales ale profitabilitatii.
Filialele locale ale Lafarge, Carpatcement si Holcim – cei trei mari producatori de ciment care controleaza piata romaneasca – au inregistrat anul trecut profituri record, ce au variat intre un sfert si o treime din vanzari. Iar daca veniturile au crescut cu 30-40% fata de 2005, profitul net s-a majorat cu 50-150%. Intr-o situatie similara s-a aflat si grupul austriac Holzindustrie Schweighofer, care produce la Sebes cherestea destinata in special constructiilor rezidentiale. Afacerile au crescut cu 30%, in timp ce profitul net s-a dublat fata de 2005.
Inevitabil, perioada fasta prin care trece piata constructiilor – sector ce a inregistrat anul trecut o crestere cu 19%, fata de un avans al PIB cu 7,7%, potrivit statisticilor oficiale – s-a resimtit si in vanzarile comerciantilor de materiale. Retelele de magazine Arabesque, Praktiker, Ambient si Bricostore au avut cresteri semnificative, e drept ca si pe fondul extinderii retelei de distributie. Cum si in primul semestru, valoarea lucrarilor din constructii a crescut exploziv (peste 30% fata de 2006, potrivit INS), topul primelor 100 de companii din 2007 va consemna urcari ale celor deja inclusi in acest clasament, precum si – foarte posibil – noi intrari.
Comert
Una din sapte companii din topul celor mai mari 100 de firme private din Romania figureaza in domeniul comertului si distributiei. Explicabil, avand in vedere ca piata de retail din Romania este estimata la aproximativ 10 miliarde de euro anual, iar cea mai mare companie – Metro Cash & Carry – a ajuns la afaceri de peste 1,5 miliarde de euro, fiind a patra companie privata din Romania ca marime.
Pe masura ce puterea de cumparare creste, si alte firme mari de retail isi vor imbunatati pozitia din clasament, iar piata comertului se va consolida, fie prin investitii directe sau prin achizitii, apreciaza Radu Stoicoviciu, partener in cadrul PricewaterhouseCoopers Management Consultants. O astfel de investitie directa, de ordinul sutelor de milioane de euro, a propulsat filiala locala a grupului german Kaufland direct in prima jumatate a topului celor mai mari 100 de firme, cu o cifra de afaceri de peste 230 de milioane de euro.
In randul celor mai mari 100 se afla si companii dezvoltate local precum Arabesque si, de anul acesta, Ambient, ambele cu activitati in domeniul comertului cu materiale de constructii. Foarte aproape de a intra in top 100 a fost si un alt comerciant roman de articole de bricolaj, Dedeman Bacau, cu afaceri de peste 112 milioane de euro anul trecut.
Diferentele fata de topul anterior apar nu doar la cifrele de afaceri, ci mai ales la profituri, ca urmare a optimizarii raportului dintre venituri si costuri, declara Adina Timplaru – corporate communications manager al Metro Cash & Carry Romania si Moldova. Metro si Selgros si-au dublat profitul anul trecut, iar Carrefour si Billa au anuntat cel putin o triplare a acestui indicator. Am avut noi deschideri si magazinele deja existente au performat foarte bine, spune Andreea Mihai, director de marketing la Carrefour Romania. Totusi, dintre comercianti si distribuitori, cea mai mare marja de profit a fost realizata de un comerciant local, Domo – aproximativ 8% din cifra de afaceri de 122 de milioane de euro. Aceasta se datoreaza, potrivit lui Lorand Szarvadi, CEO al Domo Retail, faptului ca nu ne-am aruncat la investitii peste capacitatea pietei si peste puterile noastre financiare. Chiar daca, argumenteaza el, din profitul net de circa 10 milioane de euro, jumatate provine dintr-o tranzactie speciala (vanzarea participatiei in cadrul companiei de consumer finance Estima Finance catre GE Money), spre deosebire de cei doi concurenti importanti (Altex si Flamingo – n. red.) am facut un profit de 5 milioane de euro si din activitatea de baza.
Intr-adevar, liderul pietei locale de electronice si electrocasnice, Altex, a trecut in 2006 pe pierderi, potrivit datelor de la Ministerul de Finante, insa ramane de departe cel mai mare jucator de pe piata, cu afaceri de aproximativ 212 milioane de euro.
FMCG
Cresterea vanzarilor cu amanuntul de anul trecut a fost cea mai spectaculoasa nu numai din ultimul deceniu pe piata interna, ci si prin comparatie cu ritmul de crestere a vanzarilor in tarile din regiune. Ceea ce, argumenteaza Bogdan Belciu, director general al companiei de consultanta AT Kearney, este un semn al faptului ca economia devine din ce in ce mai mult o economie de consum, sustinuta de cresterea economica generala, de evolutia salariilor si de dezvoltarea creditelor de consum. Bani mai multi in buzunar inseamna si cosuri de cumparaturi mai pline, iar producatorii profita din plin de aceasta, chiar daca din topul celor mai mari 100 de companii private au disparut Avon, companie de vanzari directe in domeniul cosmeticelor, sau Kraft Foods Romania, producatorul marcilor Poiana, Milka si Jacobs.
Dintre cele 14 companii din domeniul bunurilor de larg consum prezente in top, cel mai mare volum al afacerilor l-a avut British American Tobacco (BAT) Trading, liderul pietei de tigarete, cu peste 560 de milioane de euro.
Cea mai mare crestere a profitului – de peste 7 ori – a fost realizata de Heineken Romania (fosta companie Brau Union Romania), iar in valoare absoluta cel mai mare profit – 52 de milioane de euro – a fost obtinut in 2006 de imbuteliatorul Coca-Cola de pe piata interna.
Demn de remarcat este si producatorul de bere Ursus Breweries, care a inregistrat in 2006 plusuri pe linie pentru al cincilea an consecutiv. Anul trecut, producatorul marcilor Ursus si Timisoreana a realizat o crestere de aproape 220% a profitului, pentru vanzari cu circa 27% mai mari decat in 2005.
Petrol
Anul 2006 a fost un varf de profit pentru piata petroliera din Romania si mai ales pentru Petrom, care a avut un profit record de 648 de milioane de euro. Performanta companiei nu se va mentine insa si in acest an, tinand cont ca la sase luni compania a raportat afaceri cu 16% mai mici decat anul trecut si un profit cu 38% mai mic. Anul trecut, profiturile au fost in special datorate cotatiilor mari ale petrolului pe piata internationala. Cotatiile mari au coincis cu o crestere importanta a pietei de retail, respectiv 1,8 milioane de tone de benzina si 3,2 milioane de tone de motorina, in crestere cu 17% fata de 2005, conform statisticilor MEC.
Companii precum MOL sau Eni (care controleaza benzinariile Agip) si care au in Romania doar activitati de retail considera ca in acest an cererea va fi la fel de mare, asigurandu-le o crestere cel putin la fel de buna ca in 2007. MOL Romania a avut in 2006 nu numai o crestere cu o treime a afacerilor, dar si o intrare pe profit direct la 6 milioane de euro. Conform oficialilor companiei, intrarea pe profit s-a datorat largirii retelei de benzinarii (in 2006 fiind active toate benzinariile din fosta retea Shell, precum si alte 20 de noi benzinarii, in total 131 de statii). Cele cinci companii active pe piata de petrol din Romania – Petrom, Rompetrol, Lukoil, MOL si Eni – vor ramane pe aceleasi pozitii si in anul care urmeaza, dupa cum estimeaza acestea in planurile lor de afaceri.
Singura modalitate prin care ierarhia locala dupa cifra de afaceri s-ar schimba ar fi mutarea tuturor operatiunilor Rompetrol din Olanda. Astfel, grupul Rompetrol, cu afaceri anul trecut de 5,6 miliarde de dolari, ar deveni lider, desi doar 1,8 miliarde au fost obtinute in Romania.
Auto
Industria auto si de componente se afla intre cele mai dinamice sectoare economice, rezultatele financiare obtinute in 2006 confirmand faptul ca nu este vorba doar de afaceri mari, ci si cu profituri in crestere.
Performerul pietei a fost Automobile Dacia Groupe Renault, care a ajuns pe locul al treilea intre cele mai mari companii private din Romania. Desi inregistreaza luna de luna vanzari de masini tot mai mici in Romania, uzina compenseaza din plin prin exporturi tot mai mari de Logan. Astfel, compania condusa de francezul François Fourmont, unul dintre specialistii Renault in domeniul industrial, a trecut in doar cativa ani de la pierderi de zeci de milioane de euro la un profit de mai mult de 100 de milioane de euro anul trecut. Din acest punct de vedere, fabrica Dacia a fost cu mult peste media de profitabilitate anuntata de grupul francez la nivel mondial, aproximativ 10% din profitul raportat de Renault fiind reprezentat de contributia uzinei de la Mioveni.
O crestere la fel de mare a profiturilor au inregistrat si importatorii de masini. Practic, pe fondul exploziei vanzarilor de masini de import din ultimii ani si mai ales al profitabilelor afaceri cu piese de schimb, atat Porsche Romania, Renault Nissan Romania sau Trust Motors, cat si Toyota Romania sau Automobile Bavaria (la doar cateva locuri in afara top 100) au realizat profituri importante.
O dovada a ritmului ridicat de crestere a importurilor este prezenta in top a Tiriac Leasing, companie care finanteaza o buna parte din vanzarile de masini ale dealerilor din holdingul omului de afaceri Ion Tiriac.
Nu in ultimul rand, producatorii de anvelope si componente auto sunt reprezentati in top 100 al firmelor private prin Michelin Romania, Continental Automotive Products si Delphi Packard Romania, alte companii precum Auto Chassis International (furnizor de piese pentru Logan amplasat pe platforma Dacia) fiind aproape de a intra intre cele mai mari companii private de pe piata locala.
Metalurgie
Locul al doilea in topul companiilor dupa cifra de afaceri este si in acest an detinut de Mittal Steel Galati, care a intrat in 2006 pe profit, dar ale carui afaceri au scazut usor. Intrarea pe profit a Mittal Steel este considerata de Augustine Kochuparampil, CEO al Mittal Steel Galati, un rezultat al investitiilor facute anul trecut (85 de milioane de euro in tehnologie si mediu). Rezultatele financiare reflecta o imbunatatire datorata masurilor interne ce au fost luate pentru a trece compania din nou pe profit, spune Kochuparampil.
El crede ca investitiile trebuia facute, fiind atat parte din intelegerea postprivatizare, cat si din faptul ca altfel nu am fi putut trece pe profit niciodata.
Tot de investitii isi leaga profitabilitatea si oficialii Alro Slatina, care a avut anul trecut afaceri in crestere cu 40% si o crestere a profitului de 17%. Christian Wuest, presedintele Consiliului de Administratie al Alro Slatina, spune insa ca pretul aluminiului de pe piata internationala ar fi ajutat orice companie din domeniu sa faca profit (pretul tonei de aluminiu dublandu-se din 2005 pana in 2006, de la 1.400-1.600 de dolari la 3.000 de dolari).