BusinessMagazin

Blog

  • Umbrela mai mare

    Dupa mai bine de sapte ani in care s-a ocupat de finantele si investitiile grupului Interamerican, Emilia Bunea se muta la concurenta: din 24 septembrie, ea va ocupa functia de CFO in cadrul ING Asigurari.

     

    Primele informatii privind plecarea Emiliei Bunea (38 de ani – foto) din board-ul unor companii controlate de grupul olandez Eureko au aparut inca de la sfarsitul saptamanii trecute, „dar n-au fost decat franturi si nu adevarul pe de-a intregul“, dupa cum spune Bunea pentru BUSINESS Magazin. Mai precis, un comunicat al companiei a anuntat ca in data de 27 septembrie actionarii Medisystem Hospital (controlata de Eureko) vor discuta revocarea Emiliei Bunea din functia de administrator si inlocuirea ei cu olandezul Frans van der Ent, care este de la jumatatea lunii iunie si CEO al  Interamerican.

     

    „E foarte adevarat“, confirma Bunea, „pentru ca, de fapt, m-am decis sa parasesc cu totul Interamerican“. In urma discutiilor incepute cu olandezii de la ING Asigurari de Viata „cam in urma cu doua luni“ Emilia Bunea va prelua, incepand cu 24 septembrie, functia de CFO in cadrul companiei. Principalele sale responsabilitati in noul job privesc, ca si la Interamerican, atat activitatea de asigurari, cat si pe cea de pensii. „Nu am discutat inca despre toate detaliile“, completeaza ea, referindu-se la faptul ca (spre deosebire de Interamerican, unde a fost creata o companie distincta pentru a administra ambele tipuri de fonduri de pensii private) la ING activitatea de pensii este impartita intre ING Asigurari de Viata (pensii facultative) si ING Fond de Pensii (specializata in pilonul II).

     

    Oricum ar fi, dimensiunea celor doua businessuri difera considerabil, si pe masura si banii pe care ii va avea „in grija“ Bunea. Astfel, in prima jumatate a anului volumul primelor subscrise de Interamerican Romania din asigurari generale si de viata a fost de circa 36,7 milioane de lei (11 mil. euro). Pe de alta parte, la ING Asigurari de Viata au fost subscrise pe primele sase luni prime brute de circa sapte ori mai mari, respectiv de 71 mil. euro. La finele anului trecut, ING Asigurari de Viata detinea o cota de piata de circa 7,6%, iar olandezii de la Interamerican undeva sub 1%, potrivit informatiilor publicate de CSA. Si in materie de pensii private, ambitiile celor doua companii difera, in conditiile in care olandezii de la ING au anuntat ca vor in jur de 30% din piata pensiilor obligatorii, iar Interamerican o tinta de 10-15%. Procente care, oricum ar fi, tot inseamna un business consistent, in conditiile in care, crede Emilia Bunea, pe pilonul pensiilor obligatorii, la scara intregii piete, se vor acumula in 2008 active de circa 200 de milioane de euro, care vor creste la peste jumatate de miliard de euro in al doilea an.

     

    Cu piata de capital, Emilia Bunea a avut primul contact profesional acum mai bine de 10 ani (cand a inceput sa lucreze in domeniul investment banking), dupa mai multi ani petrecuti la Comtel Rom, un dezvoltator imobiliar. La domeniul unde lucreaza acum ii place cel mai mult „faptul ca aici simti ca poti crea valoare“. Reversul medaliei e aici responsabilitatea foarte mare, dupa cum spunea ea intr-un interviu acordat BUSINESS Magazin, „mai ales ca piata se poate complica rapid“. Cat de tare se va complica, pe de alta parte, postul ei odata cu aceasta mutare ramane ca timpul sa arate.    

  • GHID DE PENSII: Se poate pierde <br/>dintr-o pensie obligatorie?

    Suma totala pe care o primeste un contributor la sistemul privat de pensii nu poate fi mai mica decat valoarea contributiilor platite in decursul anilor din care se scad comisioanele administratorilor, potrivit legislatiei actuale. Cat de mari sunt insa aceste comisioane ce diminueaza pensia? Se poate ajunge pe pierdere?

     

    Momentul de start al pensiilor private obligatorii, care va fi dat in mai putin de doua saptamani, se anunta extrem de unitar in privinta produselor care vor fi puse pe piata de catre administratorii autorizati. Cel putin din informatiile disponibile pana in acest moment, companiile de pensii au ales sa mearga pe o oferta de produse foarte putin diferentiata, in conditiile in care, cu exceptia Generali, toti au pregatit fonduri cu un grad mediu de risc. Potrivit legii, fiecare companie de administrare are voie sa gestioneze un singur fond de pensii obligatorii, iar fiecare participant are voie sa contribuie la un singur fond. Pana la inchiderea editiei, CSSPP a autorizat zece fonduri de pensii obligatorii (administrate de catre AIG, BRD, Interamerican, OTP, Prima Pensie, Allianz-Tiriac Pensii Private, ING, Aviva, BT Aegon si Generali). Alte doua prospecte au fost deja autorizate (pentru fondurile administrate de catre Omniasig si BCR), urmand sa parcurga ultima etapa pentru a putea fi vandute incepand cu 17 septembrie, respectiv autorizarea fondului. Pe lista de asteptare pentru a primi licenta de administratori, se mai afla acum sase compani (AG2R, Bancpost, KD Life, Marfin-Egnatia, Romexterra-Delta si Zepter).

     

    Ca principiu, castigul pe care il poate asigura un fond de pensii (principiu similar, de altfel, tuturor investitiilor de acest fel) se afla in stransa legatura cu modalitatea in care sunt investiti banii. Investitiile cu grad mai ridicat de risc aduc si cele mai mari castiguri – dar la fel de bine ele pot aduce si cele mai mari pierderi. Metodologia Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) imparte fondurile de pensii obligatorii in trei categorii: cu risc scazut, mediu si ridicat. Profilul de risc este dat de structura portofoliului de investitii – mai concret, de ponderea din active investita in actiuni (cu cat este mai mare, cu atat riscul este considerat mai ridicat).

     

    Pana una alta, majoritatea fondurilor autorizate au un risc mediu, investind aproximativ 20%-30% din active in actiuni listate si restul in instrumente mai sigure (titluri de stat, obligatiuni, instrumente de piata monetara). Explicatia acestei structuri foarte omogene tine (cel putin in parte) de cerintele de randament si ale comisioanelor, pentru care legea stabileste limite maxime – motive pentru care administratorii s-au indreptat spre strategii investitionale aproape identice.

     

    Potrivit legislatiei in vigoare, fondurile de pensii obligatorii vor avea garantat un randament minim, care va fi stabilit de catre CSSPP, potrivit declaratiilor facute de reprezentantii Comisiei, la maxim doi ani de la autorizarea primului fond. Ulterior, CSSPP va monitoriza trimestrial randamentul fondurilor, iar daca un fond se plaseaza sub pragul stabilit mai multe luni, administratorul intra sub supraveghere speciala.

     

    Si, daca acest randament minim se va cunoaste peste circa doi ani, legea stabileste totusi ca suma totala cuvenita pentru pensia privata nu poate fi mai mica decat valoarea contributiilor platite in decursul anilor, din care se scad penalitatile de transfer si comisioanele legale.

     

    Omogenitatea ofertelor se regaseste si la nivel de comisioane, majoritatea administratorilor preluand in prospecte nivelul maxim permis de lege. In cazul pensiilor private obligatorii, comisioanele se impart in mai multe categorii: cheltuieli legate de administrare suportate din activul fondului si respectiv cheltuielile legate de administrare suportate din contributiile personale ale participantului. In prima categorie intra comisionul de administrare (0,05% pe luna sau 0,6% pe an, dedus din activul net total al fondului si transferat administratorului) si taxa de auditare (a carei valoare difera de la administrator la administrator, dar care se regaseste in prospectul fondului). Din activul personal al participantului se retin comisioane precum: comisionul de administrare (maxim 2,5% din contributiile platite, dedus inainte de convertirea contributiilor in unitati de fond), penalitatile de transfer (maxim 5% din activul personal al contributorului; se percepe daca transferul la un alt fond de pensii are loc in primii doi ani de contributii), dar si costuri pentru servicii de informare suplimentare, la cerere.

     

    In conditiile in care nivelul minim de randament pe care il va impune CSSPP administratorilor nu este cunoscut (si va mai dura ceva pana cand va fi stabilit) este aproape imposibil de spus cat ar putea fi pensia privata dupa zeci de ani de acumulare, chiar si orientativ. In regiune, randamentul obtinut de fondurile de pensii in ultimii ani variaza destul de amplu intre cateva procente si peste 10-12% pe an. Cat de bine vor performa ele in Romania si ce castiguri vor aduce ramane de vazut – mai ales in conditiile in care instrumentele de investitii folosite sunt moderate ca risc (si, pe cale de consecinta) si castigul adus e pe masura. Un randament de macar cateva procente ar fi necesar pentru a acoperi (macar) pierderile din inflatie si comisioanele percepute de catre administratori.

  • Puncte cheie

    START. In mai putin de doua saptamani (pe 17 septembrie) agentii de marketing ai companiilor de pensii vor putea incepe sa incheie contracte pentru fondurile de pensii obligatorii autorizate la data respectiva. La aceeasi data, administratorii au voie sa porneasca si campaniile proprii de informare si publicitate. In sistemul de pensii obligatorii administrate privat intra in mod obligatoriu toti salariatii cu varsta de maxim 35 de ani si optional cei cu varsta cuprinsa intre 35 si 45 de ani. Perioada de subscriere este de patru luni (pana pe 17 ianuarie 2008), iar dupa terminarea lor angajatii cu varsta de maxim 35 de ani care nu au ales un fond vor fi distribuiti prin asa-numita „loterie“, care ii va imparti intre fondurile de pensii private obligatorii existente pe piata, aleator si proportional cu cota de piata detinuta deja de fiecare fond. Angajatii cu varsta de pana la 45 de ani pot adera in orice moment in urmatorii ani, cu conditia sa nu depaseasca 45 de ani.

     

    OFERTA. Cinci fonduri noi de pensii obligatorii au fost autorizate de catre Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) saptamana trecuta. Astfel, fondurile administrate de AIG, BRD, Interamerican, OTP si Prima Pensie se alatura altor cinci autorizate in saptamanile trecute (Allianz-Tiriac Pensii Private, ING, Aviva, BT Aegon si Generali). In plus, alte doua prospecte (Omniasig si BCR) au fost autorizate anterior de catre CSSPP, fiind acum in faza de autorizare a fondului. Alte companii se afla inca in asteptare pentru licenta (AG2R, Bancpost, KD Life, Marfin-Egnatia, Romexterra-Delta si Zepter).

     

    MECANISMUL. Cotizarea la sistemul pensiilor administrate privat nu presupune pentru angajat niciun cost suplimentar, ci doar virarea unei parti a contributiilor de pensii (CAS) deja platite in sistemul public catre un fond de pensii administrat privat. In 2008, contributia care merge spre fondul de pensii privat va fi de 2% din salariul brut, procent ce va creste progresiv cu 0,5% in fiecare an si va ajunge in 2013 la 6%.

     

    PENSIE. Cuantumul pensiei obligatorii administrate privat se stabileste (la finele perioadei de contributii) pe baza calculului actuarial si a activului personal net aflat in contul contributorului. Activul personal din cont nu poate fi folosit decat pentru stabilirea unei pensii si in niciun alt scop. Prin lege, suma totala cuvenita pentru pensia privata nu poate fi mai mica decat valoarea contributiilor platite in decursul anilor, din care se scad penalitatile de transfer si comisioanele legale.

  • STUDIU DE CAZ: Profituri mari de la companiile mici

    CONTEXTUL: Segmentul intreprinderilor mici si mijlocii (IMM) a fost multa vreme ignorat de bancheri, retailul tinand ani buni capul de afis al businessului bancar. Piata companiilor era privita nediferentiat, folosind aceleasi principii si abordari pentru toate firmele, indiferent de marimea acestora.

    DECIZIA: Dupa ce a facut primii pasi pe „taramul” serviciilor pentru IMM la inceputul anului 2005, lansand „Creditul 1 Ora fara garantii“, de anul trecut Banca Transilvania si-a stabilit ca strategie sa devina un jucator specializat pe oferirea de servicii intreprinderilor mici si mijlocii, lansand in serie produse dedicate acestor companii.

    EFECTELE: In prezent Banca Transilvania pregateste al 11-lea produs dedicat exclusiv sectorului de IMM si are in sold credite pentru acest segment de circa 375 de milioane de euro.

    Daca intr-o piata cu cateva sute de mii de clienti potentiali nicio companie nu face vreo miscare pentru a-i atrage, explicatiile pot fi doua. Fie piata nu are un viitor, fie potentialul este imens, dar nimeni nu s-a gandit serios la asta. Cam acestea erau posibilitatile in urma cu doi ani, cand, intr-un business bancar pentru intreprinderile mici si mijlocii aproape virgin, Banca Transilvania a decis ca vrea sa devina „banca IMM“.

    In prezent, Banca Transilvania pregateste pentru intreprinderile mici si mijlocii al 11-lea produs. In ritmul pe care si l-au impus in ultimii doi ani, cate un produs nou la fiecare trei luni, decembrie il va aduce pe cel de-al doisprezecelea, „cel putin la fel de inovator ca si primul, Creditul 1 Ora Fara Garantii“, cu care clujenii au produs un adevarat cutremur pe piata finantarilor IMM in februarie 2005. Acela a fost, de fapt, primul moment in care, spune directorul general adjunct, Ionut Patrahau, s-a luat decizia „de a incerca sa sustinem spiritul antreprenorial romanesc, sub forma lansarii unei platforme de produse rapide, accesibile, simple si dedicate“. La momentul respectiv portofoliul de clienti IMM ai bancii era destul de sarac – companiile mici si mijlocii fiind aproape cu desavarsire ignorate de toti bancherii romani. Plasata la inceputul lui 2005 pe locul zece in functie de active, cu o cota de mai putin de 3% din piata, Banca Transilvania (BT) a decis in 2005 sa se concentreze asupra nisei de IMM, deschizand practic aceasta piata, pentru ca, spune acum Patrahau, toate bancile priveau piata companiilor nediferentiat, folosind aceleasi principii si abordari pentru toate firmele din Romania, indiferent de marimea acestora. „Ne-am folosit de oportunitatea gasirii unor cai de comunicare cu acesti clienti, reusind pe de o parte sa ii sprijinim proactiv pe o piata din ce in ce mai competitiva, iar pe de alta parte sa crestem si noi.“ Un an mai tarziu, in vara lui 2006, oficialii bancii anuntau public ca strategia BT este de a se pozitiona clar ca o banca dedicata micilor intreprinzatori, urmarind sa devina – intr-o piata care incepuse deja sa intre pe radarul bancherilor – alegerea numarul unu pentru IMM.  

    In prezent, „in anul in care am estimat ca vom deveni banca numarul 1 pentru IMM si chiar am reusit acest lucru“, dupa cum spune Patrahau, BT are in portofoliu aproximativ 90.000 de clienti activi din aceasta categorie, iar creditele acordate segmentului de IMM sunt in jur de 375 mil. euro. Clientii de tip IMM, in categoria carora intra, conform clasificarii BT, companiile cu o cifra de afaceri sub 500.000 de euro, gasesc in cele 400 de sucursale din reteaua bancii o echipa dedicata, formata din peste 400 de specialisti in toata tara. Portofoliul de produse pentru IMM include credite pentru proprietati imobiliare („Proprietati imobiliare pe firma, credit fara avans“, „Creditul de doua ori cat casa“), credite rapide (Pachetul 1 Ora, Creditul start-up, Creditul cu 0% dobanda, Scontare 100%) si asa-numitul abonament bancar, prin care companiile pot plati o suma fixa lunar in locul comisioanelor aferente tranzactiilor efectuate. Cel mai recent produs, lansat in iunie, este un credit cu trei ani perioada de gratie, care se acorda pentru nevoie nespecificate pe o perioada de pana la 15 ani. Dobanda practicata este de 12,5% pe an la creditele in lei, respectiv 11,5% pe an pentru cele in euro, si exista un comision de acordare de 2% din valoarea imprumutului. Pentru acest credit, spunea Patrahau la momentul lansarii, banca asteapta pana la finele anului in jur de 1.000 de clienti pentru imprumuturi mai mari de 100.000 de euro.

    Tot ca parte a strategiei de specializare, banca a lansat in septembrie 2006, la Cluj, Clubul intreprinzatorului roman, un proiect destinat oamenilor de afaceri, club in cadrul caruia clientii BT beneficiaza de conditii preferentiale la serviciile oferite. Prin intermediul acestui club BT organizeaza sesiuni de training, conferinte si evenimente in mai multe orase ale tarii, apropiindu-si astfel clientii actuali si intarindu-si imaginea in fata celor potentiali. O miscare necesara in conditiile in care, in ultimul an, nisa IMM a devenit tot mai atractiva pentru bancheri – mai ales in conditiile in care, odata cu aderarea Romaniei la UE, acestea incep sa aiba nevoie si de cofinantari pentru fondurile europene. Pe piata finantarilor pentru firmele de mici dimensiuni, a carei valoare bate spre un miliard de euro, BT nu se mai lupta doar cu unul-doi jucatori ca in urma cu doi ani (cand singura banca specializata pe microfinantari era ProCredit Bank, activa pe aceasta nisa din 2002). Banci precum BRD-Société Générale, Bancpost, Credit Europe Bank, Piraeus Bank, Raiffeisen Bank sau Volksbank au lansat in ultima vreme credite standardizate, cu acordare rapida, muscand si ele din piata serviciilor bancare pentru IMM.

    Pentru BT, strategia initiata in urma cu doi ani si accelerata pe parcursul lui 2006 pare a fi avut efectele scontate: de la inceputul anului in curs IMM-urile au fost cel mai dinamic sector de afaceri pentru banca, dupa cum spunea recent directorul general adjunct, Ionut Patrahau. De altfel, in primul semestru din 2007, Banca Transilvania a reusit sa-si majoreze activele cu 22%, ajungand la circa 3,2 miliarde de euro. Si profitul net a fost in crestere, cu 35% mai mare comparativ cu aceeasi perioada din 2006, ajungand la peste 24 de milioane de euro. Rezultate care, impreuna cu o strategie de dezvoltare consistenta si diferentiata clar de cea a multora dintre concurentii sai, fac din Banca Transilvania o „mireasa“ la care jinduiesc multi petitori dar care, pentru moment cel putin, nu accepta maritisul cu niciun chip.

  • In garderoba lui Barbie

    Ca majoritatea designerilor de moda, Kim Culmone isi petrece zilele de munca analizand mostre de materiale, luand parte la focus grupuri, editand schite de design si batand magazinele in cautarea inspiratiei si a unor noi trenduri. Insa spre deosebire de majoritatea colegilor ei de breasla, Culmone are doar un singur client, inalt de 28 de centimetri: papusa incorecta anatomic, Barbie. Iar designul pentru un asemenea client iconic presupune o multime de timp si energie. Tinutele papusii trebuie planificate cu cel putin un an inainte.
    Culmone, senior manager pe design de produs la Mattel, se indreapta spre strazile si podiumurile de prezentare din New York si Paris pentru inspiratie. “In meseria mea totul se reduce la marime”, spune Culmone. “Se intampla adesea sa vedem o tinuta pe strada si sa ne trezim exclamand ‘O Doamne, asa ceva ar fi perfect pentru Barbie!’, insa de fiecare data aceasta arata cu totul altfel atunci cand este adaptata la dimensiunile ei.” Anumite imprimeuri sau materiale nu ar putea fi niciodata taiate astfel incat sa se potriveasca unor hainute atat de mici. Dupa cum recunoaste si Culmone, la mijloc sunt multe probe, greseli si idei abandonate.
    Culmone a inceput sa-si dezvolte propriile idei privind stilul atunci cand studia designul interior la Universitatea din Louisiana si apoi designul textil la Institutul de Moda si Design din Los Angeles. La mijlocul anilor ’90 a devenit cofondatoarea si directoarea de creatie a unui studio de design textil numit Design Garage Inc., in L.A.
    Insa compania si-a inchis portile in 1998, si astfel Culmone s-a trezit in cautarea unui job. Atunci s-a adresat biroului de career-service a fostei sale facultati si le-a spus ca vrea sa-si inceapa din nou cariera intr-o companie mare si stabila de data aceasta.
    In loc sa ajunga la un mare retailer ca J.Crew, Culmone a aterizat la Mattel. Atunci cand a inceput sa lucreze la “parintii lui Barbie”, ea nu-si imagina ca va ramane mai mult de sase luni in aceasta companie. “Imi inchipuiam ca voi lucra la un produs ceva mai ‘adult’ in viitorul meu”, spune ea. “Insa aceasta lume m-a prins incet-incet. Probabil ca de vina este si sentimentul acesta ca aici orice este posibil, sentiment pe care stiu ca nu l-as mai intalni intr-o piata ceva mai adulta.”
    Deci, ce este mai satisfacator – sa imbraci oamenii sau plasticul? Instinctual Culmone ar raspunde ca se simte mai bine in lumea jucariilor decat s-ar putea simti oriunde altundeva. “Industria de imbracaminte este un loc extraordinar de dificil”, spune ea.
    “Numarul de ore petrecut la birou este infiorator. Unii oameni nici macar nu sunt platiti. O parte dintre designerii nostri de la Mattel vin exact din aceasta lume si sunt extrem de fericiti sa scape de competitia acerba din aceasta industrie. “Desi se fereste sa scape cifre, ea spune ca designul pentru Barbie este rasplatit ‘mai mult decat corect’.”

    O pagina din agenda lui Kim Culmone:
    Intre orele 8 si 8:30 a.m. Ajunge la birou. Petrece 30 de minute verificandu-si e-mail-ul.
    8:30 – 10:30 a.m. Se intalneste cu echipa de designeri si ceilalti membri ai staff-ului pentru a discuta linia curenta de imbracaminte. Aceasta intalnire este urmata de o sedinta saptamanala
    in cadrul careia toata lumea, de la ingineri pana la cei care picteaza fata papusilor, isi prezinta rapoartele de activitate.
    10:30 – 11 a.m. Da o tura etajului in care este amplasata echipa de design, analizand mostrele de material ale designerilor care lucreaza cu noi trenduri ca denim colorat, impletituri cu ochiuri largi sau imprimeuri grafice mai deosebite.
    11 a.m. – 12 p.m. Intalniri cu designerii responsabili de ambalaj pentru a trece in revista schema coloristica, designul si textul pentru o cutie a unui nou produs.
    12 p.m – 1 p.m. Pranz de afaceri si o intalnire cu “echipa de lifestyle” (grupul care detine licenta pentru designul tricourilor, bicicletelor si gentutelor sub marca Barbie).
    1 – 3 p.m. Intoarcerea la sediu si oferirea de feedback referitor la ideile designerilor pentru linia de imbracaminte a sezonului urmator.
    3 – 5 p.m. Sedintele incep din nou. Prima este cu “echipa laboratorului chimic”, pentru a trece in revista produsele cosmetice care vor fi vandute impreuna cu noile papusi Barbie. Apoi urmeaza o prezentare sustinuta de grupul responsabil cu resursele exterioare, care recomanda produse ce nu pot fi realizate in interiorul companiei Mattel – precum o papusa Barbie care canta odata ce este conectata la un MP3 player.
    5 – 6 p.m. Se intoarce la birou acolo unde raspunde la e-mail-uri.
    6 – 8:30 p.m. Observa un focus grup alcatuit din cateva fetite care se joaca atat cu papusile Barbie, dar si cu noua linie extrem de populara de papusi Bratz produsa de principalul rival al companiei Mattel, MGA Entertainment.

    Fisa postului

    Numele functiei: Designer de moda pentru papusi.
    Companii care angajeaza: Producatorii de jucarii ca Mattel, Bratz, American Girl sau Madame Alexander.
    Unde sa cauti posturi libere: Companiile sunt de obicei cele care cauta si recruteaza designerii direct de pe bancile scolilor de design sau moda.
    Nivel salarial: Marile companii din lumea jucariilor platesc designerilor salarii compuse din sase cifre, comparativ cu cele 60.000 sau 70.000 de dolari care reprezinta salariul anual al unui designer de rand din domeniul modei la scara umana, conform Coroflot.com, un website de joburi in domeniul designului.
    Abilitati necesare: O diploma sau experienta in domeniul textilelor sau a modei este un must, iar abilitatea de a gandi la scara mica nu poate decat sa ajute in aceasta meserie.
    Numarul de posturi similare in Statele Unite: Mai putin de 500. Echipa responsabila de Barbie de la Mattel are in subordine 25 de designeri responsabili cu garderoba faimoasei papusi.

  • Romania, mai aproape de boom-ul low-cost

    Operatorul low-cost Wizz Air a anuntat ca va lansa doua curse noi, catre Londra si Dortmund, ambele cu plecare din Targu-Mures. Cursele vor avea o frecventa de 3 zboruri pe saptamana, iar biletele se pot rezerva contra sumei de minimum 28 de euro, cu toate taxele incluse. Wizz Air zboara deja din Targu-Mures spre Budapesta, Roma si Barcelona. La inceputul anului 2008 compania aeriana va lansa si doua curse cu plecare din Bucuresti catre Parma si Venetia si planifica sa isi creasca numarul de curse pe celelalte rute operate din Romania.
    Estimarile Wizz Air indica in Romania un trafic de 500.000 de persoane in anul fiscal 2007 si tind catre 1 milion de pasageri in 2008. Potentialul urias de crestere pe care il are piata zborurilor low-cost face multe dintre companiile care activeaza in acest sector sa isi intensifice prezenta in Romania. Compania aeriana easyJet, liderul pietei europene de low-cost, estimeaza ca va transporta 255.000 de pasageri in primul an de prezenta pe piata locala. Traficul total low-cost este estimat in acest an la aproape doua milioane de pasageri, ceea ce ar reprezenta o triplare comparativ cu nivelul din 2006. Pe piata aeriana low-cost mai opereaza Blue-Air, Sky Europe, MyAir, Wizz Air, Germanwings, divizia low-cost a Lufthansa, precum si compania spaniola Clickair. Blue-Air este liderul pietei low-cost din Romania si a transportat anul trecut 443.500 de pasageri si estimeaza pentru 2007 circa 800.000 de pasageri. Romania ar putea experimenta boom-ul calatoriilor prin care au trecut si celelalte tari foste comuniste din Europa de Est si Centrala, ca Ungaria Polonia si statele baltice, atunci cand au aderat la Uniune, in 2004.

  • Romanii vor masini straine

    Vanzarile de autoturisme noi din Romania cresc intr-un ritm alert, insa ponderea autovehiculelor de import nu favorizeaza deloc vanzarile Dacia.
    In primele sapte luni ale anului, romanii au cumparat 177.685 de autoturisme, in crestere cu 22,4% fata de perioada similara a anului 2006, insa vanzarile Dacia s-au redus cu 4,1%, de la 60.537 de unitati, anul trecut, la 58.037 de unitati, in acest an. Astfel, cota de piata al celui mai mare producator autohton a scazut de la 41,7%, in primele sapte luni ale anului trecut la 32,7% in intervalul ianuarie – iulie 2007.
    Cererea de pe segmentul de import, principalul “vinovat” pentru scaderea de la Dacia, a avansat cu 53%, pana la 108.807 unitati, crestere sustinuta indeosebi de constructorul francez Renault, in crestere cu 45,2%, la 17.181 de masini vandute.
    Skoda, desi a vandut mai multe autoturisme decat Volkswagen (13.578 fata de 12.740) si ocupa locul secund in topul vanzarilor, a inregistrat o crestere de 25,9%, in comparatie cu cea de 54,8 procente a germanilor.
    Opel si Ford au bifat cele mai mari accelerari, 70,8%, respectiv 64%, insa se claseaza pe locurile patru si cinci in topul vanzarilor.
    Piata cumulata (autoturisme si vehicule comerciale, atat de productie autohtona cat si de import) a crescut in aceeasi perioada cu 23,3%, pana la 206.089 de unitati.
    Cererea inca mare pentru motoarele diesel, 41,6% din totalul masinilor cumparate in 2007 sunt diesel, cu un procent si mai ridicat in cazul celor de import, 47,9%, nu situeaza Romania pe trendul urmat de pietele auto mature, unde preferintele clientilor se indreapta inspre benzina si, din ce in ce mai des, catre motoare hibrid.

  • Venituri de cinci stele

    Pana la aproape 100 de milioane de euro au urcat veniturile celor sase hoteluri de cinci stele de pe piata romaneasca. Fata de aceeasi perioada a anului trecut, incasarile au crescut cu 8%. Anul trecut, cel mai cautat hotel de 5 stele a fost JW Marriott, care a avut singur o cifra de afaceri de 37 de milioane de euro, cu 6% mai mult fata de 2005. Profitul net consemnat de Marriott s-a ridicat la 14,7 milioane de euro, si pe fondul faptului ca este cel mai mare hotel de 5 stele din Bucuresti. JW Marriott dispune de aproape 380 de camere si 23 de apartamente, o galerie comerciala, spatii de conferinte si restaurante.
    AthŽnŽe Palace Hilton ocupa locul doi in clasamentul dupa cifra de afaceri, pe locul trei s-a situat Howard Johnson Grand Plaza, iar pe locul patru Crowne Plaza. AthŽnŽe Palace Hilton realizeaza peste 50% din venituri din contracte de acomodare incheiate cu unele dintre cele mai mari companii din Romania, precum Petrom, Coca-Cola sau Enel, care isi gazduiesc angajatii pe perioade care pot atinge si un an. Hotelul este aflat in portofoliul companiei Ana Hotels, controlata de omul de afaceri George Copos.
    Hotelul de cinci stele Howard Johnson Grand Plaza a avut o crestere de 12% a cifrei de afaceri pe primele sase luni ale anului, pana la 9 milioane de euro. Principalele motive care au stat la baza cresterii au fost cresterea cotatiei Bucurestiului ca destinatie in turismul de business si cresterea frecventei evenimentelor politice, economice sau sportive.

  • Cele mai profitabile

    Petrom ramane campioana in topul celor mai profitabile 20 de companii din Romania anului 2006, cu cei doi mari rivali din telefonia mobila, Orange si Vodafone, crescandu-si constant castigurile pentru a recupera distanta ce-i separa de prima treapta a podiumului.
    La o cifra de afaceri totala de 15,7 miliarde de euro (cu 2,7 mld. mai mult decat in 2005), cele 20 de companii din top au realizat, in 2006, un profit de 2,9 miliarde de euro net, cu un miliard mai mult decat in 2005. Cifra totala din dreptul incasarilor reprezinta 16% din Produsul Intern Brut (PIB) al Romaniei.
    Petrom conduce detasat clasamentul, cu un castig net de 650 de milioane de euro, de doua ori mai mult decat ocupanta locului trei, compania britanica Vodafone, ce a castigat, in 2006, 325 mil. euro. Britanicii se tin aproape de rivalii de la Orange, locul secund in clasament, cu un profit net de peste 400 de milioane de euro.
    Cele mai mari grupuri bancare de pe piata ocupa locurile patru si cinci in top, cu un profit cumulat de 400,7 mil. euro, 214,6 mil. pentru BCR, respectiv 186,1 mil. euro in dreptul BRD-SocGen.
    Romgaz este singura companie detinuta de stat din top 5, cu un profit net de 132 de milioane de euro. Statul roman mai detine alte doua nume din top 20: Transelectrica si Transgaz, locurile 11, respectiv 13 in topul celor mai profitabile companii din economie.

  • Cum se cucereste o femeie

    Nancy Duarte marturiseste ca electronicele nu-i trezesc nici un fel de afinitate sau afectiune. Desi este fondatoarea unei companii cunoscute din Silicon Valley, Nancy nu pune pret pe gigabiti. “Nu sunt genul acela de persoana, mereu conectata si online”, spune Duarte fara nicio intentie de a-si cere scuze pentru aceasta “erezie”.
    “Nu am o geanta plina de gadget-uri, din care sa mi se reverse electronicele si pot sa spun cu mana pe inima ca nu sunt o fana a BlackBerry-ului.” Nu cu mult timp in urma marketerii din domeniu ar fi catalogat afirmatiile lui Duarte ca “o chestie feminina” si ar fi ignorat-o. Insa timpurile se schimba.
    Cu opt luni in urma Duarte, CEO-ul in varsta de 44 de ani a companiei Duarte Design, a cumparat un Apple MacBook. Nu a trecut mult timp pana cand a descoperit cat de usor isi poate folosi camera digitala impreuna cu software-ul iPhoto al noului sau Mac, fotografiile din memoria aparatului revarsandu-se pe ecranul laptopului dintr-o singura miscare. In scurt timp Duarte s-a trezit ca isi facea singura DVD-uri cu poze si filme cu cei dragi si ca a inceput sa observe “ce gentute dragute pentru laptopuri au inceput sa apara prin magazine”. Pe scurt Nancy Duarte s-a indragostit iremediabil si fara scapare de gadget-urile high-tech.
    Insa sentimentele si parerile ei de baza despre tehnologia in sine nu s-au schimbat. Ceea ce s-a schimbat insa au fost produsele si designul lor. Deodata toate gadget-urile au devenit mai usor de folosit si astfel au inceput sa o atraga. “Femeile sunt mult mai ocupate decat barbatii”, spune ea hotarata.
    “Si in plus nici nu iubesc tehnologia atat de mult incat sa pierd doua ore cu un manual de instructiuni de utilizare de parca ar fi un puzzle a carui solutie trebuie sa o gasesc. Barbatii gasesc o placere deosebita in asemenea activitati. Eu in acest timp as prefera sa citesc o carte in schimb.”
    Nancy Duarte reprezinta un grup in crestere, cel al femeilor care au inceput sa imbratiseze tehnologia din momentul in care aceasta a iesit in intampinarea lor si a incetat sa le trateze ca un public secundar, nesemnificativ. In spatele acestei revolutii tacute sunt inginerii si designerii care au inceput sa incorporeze o doza tot mai mare de sensibilitate feminina in produsele traditional sculptate dupa gusturile si obiceiurile masculine.
    Cu doar cativa ani in urma feminizarea unui produs electronic insemna realizarea unei versiuni pastelate a originalului. Retailerii observa ca acest tip de marketing nu a murit in totalitate, dar astazi feminizarea tehnologiei se refera la caracteristicile de baza ale produsului si se reflecta cel mai adesea in usurinta folosirii lor. Fara a fi adresate in exclusivitate publicului feminin acestea sunt “female friendly”. Iar rezultatele nu s-au lasat asteptate prea mult.
    Publicul feminin a fost responsabil pentru cumpararea a mai mult de jumatate din camerele digitale vandute in primele patru luni ale acestui an, comparativ cu procentul de 48% inregistrat cu doi ani in urma, conform datelor NPD Group. Insa nu doar cifrele reflecta felul in care aceasta tendinta schimba fata tehnologiei.
    Spatiile mai generoase dintre tastele noului notebook Sony sunt gandite astfel incat sa le permita femeilor cu unghii mai lungi sa tasteze mai usor. Ultimele modele de telefoane mobile produse de LG Electronics au focalizarea automata a camerei digitale calibrata la lungimea bratului, deoarece cercetatorii companiei au observat ca tinerele femei tind sa faca cele mai multe poze impreuna cu un prieten, spre deosebire de barbati.
    Nikon si Olympus au introdus de curand noi linii de camere digitale mai usoare, mai compacte si mai usor de folosit, concepute special pentru femei, deoarece studiile au dovedit ca acestea au tendinta de a fi principalul “pastrator” al amintirilor in familie. Modelul Nikon D40X este cu 20% mai mic decat camera digitala standard Nikon S.L.R. si poate fi mult mai usor purtat la gat sau in geanta, asta in timp ce pastreaza cea mai mare parte a setarilor surorii sale mai mari.
    Industria produselor electronice se vede astazi nevoita sa accepte realitatea evidenta: cele mai multe produse de acest gen sunt destinate uzului in familie, iar in cele mai multe cazuri aceasta este administrata de femei, dupa cum spune si Robert F. Gee, vicepresedinte al diviziei de marketing a companiei Coby Electronics, cu sediul in Queens.
    “Femeile devin din ce in ce mai mult principalii factori de decizie”, spune Gee. “Atunci cand televizoarele cu ecran mare au aparut pentru prima oara, totul se rezuma la sport. Acum discutia se reduce la functiile speciale pe care le are pentru urmarirea filmelor. Femeile reprezinta o parte importanta a audientei, iar in noile designuri se reflecta exact acest lucru.”
    Coby a inceput sa vorbeasca direct femeilor, promovandu-si anumite produse cum ar fi DVD player-ul dual-screen pentru masina, pe care l-a promovat in revista Cosmopolitan. “Factorul acceptul consortului” este o sintagma des folosita la Digital Advisor, un site de shopping si informare in domeniul produselor electronice. Iar consortul se dovedeste a fi in cele mai multe cazuri tocmai femeia, dupa cum explica Mike Brady, editorul acestui website.
    “Daca sotul aduce acasa televizorul gigant pe care si l-a dorit intotdeauna, sotia va spune invariabil ‘Ce prostie, nu vezi ca e mai mare decat peretele?’”, spune el. Brady mai spune ca barbatii si femeile tind sa aiba pareri diferite asupra rolului pe care televizorul ar trebui sa-l ocupe in casa lor. “Barbatii vor ca televizorul sa domine intreaga camera, in timp ce femeile il vad nu atat ca si centrul de interes al intregii camere, ci ca pe un accesoriu.”
    Producatorii de televizoare au inteles sa raspunda solicitarilor feminine in diverse feluri. Westinghouse Digital Electronics a lansat de curand LCD-urile plate – care sunt mai atragatoare pentru femei in versiunile cu dimensiuni mai modeste de 32 si 40 de inchi – cu DVD player incorporat.
    Acest gen de televizoare este cu atat mai tentant pentru femei, spune Rey Roque, vicepresedintele diviziei de marketing a companiei, cu cat astfel camera va fi astfel mai putin aglomerata si mai putin plina de cabluri si fire. Tehnologia orientata catre camuflarea produselor electronice ca televizoarele sau sistemele home cinema se transforma intr-un ritm accelerat intr-o categorie in sine.
    De exemplu, unul dintre deschizatorii acestei directii, compania Acoustic Research, vinde un sistem audio camuflat intr-o biblioteca compacta. Sistemul se numeste Home DŽcor si deghizeaza boxele in vaze, carti sau suporturi de lumanari, dupa cum spune Tom Malone, presedintele Audiovox, compania care le produce. “Ideea din spatele acestui concept a fost aceea de a face un sistem audio performant, dar care sa fie in acelasi timp practic invizibil”, spune Malone. Invizibilitatea insa costa, aceste boxe incepand de la un pret de 800 de dolari.
    Producatorul bateriilor Energizer a mers atat de departe, incat a conceput incarcatoare pentru fiecare sex in parte. Incarcatorul Dock & Go, negru cu o margine argintie, costa 33 de dolari si este adresat barbatilor, putand incarca pana la 8 baterii simultan.
    Al doilea, numit Easy Charger, costa doar 20 de dolari si se adreseaza femeilor, in responsabilitatea carora cade de obicei incarcarea bateriilor din casa. Acest incarcator este plat si rotund si este vandut impreuna cu fatete interschimbabile in culorile negru, argintiu si crem. Pe un ecran incorporat se afiseaza in permanenta un mesaj referitor la faza in care se afla ciclul de incarcare.
    Testarile efectuate in cadrul focus grupurilor au aratat ca barbatii tind sa respinga incarcatorul Easy Charger tocmai din cauza acestor mesaje care le spun ceea ce ei cred ca stiu deja, spune Mandy Iswarienko, brand manager al Energizer.
    “Am descoperit ca modul in care barbatii si femeile se raporteaza la incarcatoarele pe care le folosesc este foarte diferit”, spune ea. “Pentru femei cel mai important aspect atunci cand foloseste un produs electronic este sa fie cat mai usor de inteles si de folosit.”