Conform statisticii realizate de Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare, la limba şi literatura română a sesiunii august – septembrie 2011 a examenului de bacalaureat au fost înscrişi 62.348 elevi.
La teste au fost prezenţi 54.099 de candidaţi (86,77%). Şi la această sesiune au fost eliminaţi din cauza diferitelor tentative de fraudare a examenului (telefoane mobile, fiţuici), 240 de candidaţi adică 0,44% dintre cei prezenţi) la nivel naţional.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Reprezentanţii asociaţiei Alburnus Maior şi ai Fundaţiei Culturale Roşia Montană au ieşit, luni după-amiază, de la discuţia cu preşedintele Traian Băsescu, desfăşurată în sediul Primăriei din localitate, arătând spre mulţimea aflată în faţa instituţiei semnul victoriei şi strigându-le susţinătorilor proiectului “Trădătorilor”. În acel moment, susţinătorii proiectului, angajaţi ai companiei Roşia Montană Gold Corporation, au încercat să ajungă în zona în care se aflau reprezentanţii celor două organizaţii opozante, fiind nevoie de intervenţia jandarmilor pentru a-i opri.
Guvernul Orban a mizat pe redresarea economiei mondiale atunci când a rupt legăturile cu Fondul Monetar Internaţional, în urmă cu un an, şi a optat pentru un impozit unic de 16%, reducerea impozitelor pentru companii şi naţionalizarea activelor fondurilor private de pensii, de 15 miliarde de dolari. Reducerea impozitelor pe venit, cu 400 miliarde de forinţi (2,1 miliarde dolari) nu a reuşit să susţină consumul, după ce aprecierea francului elveţian a majorat ratele pentru împrumuturile imobiliare, în timp ce exporturile au scăzut din cauza cererii mai mici din străinătate.
Ministrul Mediului, Laszlo Borbely, l-a propus pe Abos Gabor în locul lui Nagy Iosif. Ministrul şi-a înaintat propunerea premierului Emil Boc, pentru ca Gabor să fie numit în funcţie prin hotărâre de guvern. Abos Gabor este fostul adjunct al comisarului general al Gărzii de Mediu. România a fost suspendată de la tranzacţionarea certificatelor de emisii de carbon, decizia finală a Comitetului de Conformare a Protocolului de la Kyoto, care confirmă concluziile preliminare din 8 iulie, fiind în vigoare până la rezolvarea neconformităţilor identificate. Decizia finală confirmă suspendarea eligibilităţii României de a participa la mecanismele flexibile în baza articolelor 6, 12 şi 17 ale Protocolului de la Kyoto, până la rezolvarea neconformităţilor identificate. Suspendarea eligibilităţii a intrat în vigoare la comunicarea deciziei. România a luat act de decizia finală a Comitetului de Conformare.
Planul, pus la punct în iunie, reprezintă un element central al solicitărilor făcute de Finlanda în schimbul împrumuturilor care urmează să fie acordate Greciei în cadrul noului acord internaţional de “salvare” a statului elen. Dacă nu se va ajunge la un compromis în privinţa revendicărilor, Finlanda ar putea ieşi din acordul pentru Grecia, declanşând o nouă rundă de haos pe pieţele financiare. Deşi împrumutul acordat Greciei de Finlanda este relativ mic, ratingul de credit triplu-A al statului nordic dă mai multă greutate programului de finanţare externă de 109 miliarde euro convenit de liderii europeni, FMI, Atena şi creditorii privaţi ai statului elen. Finlanda a cerut, la scurt timp după încheierea acordului pentru Grecia, ca statul elen să ofere garanţii colaterale în schimbul împrumutului luat de la guvernul de la Helsinki. Mai multe state, printre care Austria, Olanda, Slovenia şi Slovacia au venit ulterior cu solicitări similare.
Câţiva dintre cititorii zf.ro, care au comentat informaţia pe site, şi care susţin că sunt angajaţi ai Lidl, fără a-şi dezvălui numele şi prenumele, spun însă că la nivelul salarial anunţat de retailer se ajunge abia după trei ani. O persoană care a preferat să rămână anonimă spune “eu sunt şef de magazin la unul din magazinele Lidl. (…) Salariile menţionate se ating în treapta trei de salarizare, respectiv după 3 ani. Eu am fost angajat de Plus (lanţul achiziţionat de Lidl la intrarea pe piaţă, n.red.) în urmă cu cinci ani şi am rămas în continuare”.
Titlurile National Bank of Greece, cea mai mare bancă elenă, au avansat cu până la 30%, iar cele ale Piraeus Bank cu până la 29%. Ambele bănci sunt prezente şi în România.
Indicele ASE General al bursei din Atena era la ora 12:30 GMT în creştere cu 15,96%, la 1.020,52 puncte, depăşind astfel pragul de 1.000 de puncte, după ce în august a atins cel mai redus nivel din ultimii 15 ani.
“Fuziunea anunţată este o opţiune bună pentru lansarea consolidării sectorului bancar elen”, a declarat Alex Koagne, analist la banca Natixis în Paris, citat de AFP.
Oficiali ai Uniunii Europene şi din Grecia, între care şeful băncii centrale elene, George Provopoulos, au făcut presiuni asupra băncilor din această ţară pentru formarea unor grupuri mai puternice, care să supravieţuiască crizei care le-a afectat capitalul, odată cu deprecierea obligaţiunilor de stat şi reducerea depozitelor.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Noul grup va deveni cel mai mare din Grecia şi va avea poziţii de top în toate segmentele activităţii bancare din această ţară. Acţionarii principali, care au aprobat fuziunea, vor fi familia Costopoulos (Alpha), familia Latsis (Eurobank) şi fondul de investiţii Paramount Services Holding Ltd. din Qatar (acţionar minoritar al Alpha).
Operaţiunea de fuziune se va face printr-un schimb de 7 acţiuni Eurobank pentru 5 acţiuni Alpha, conform comunicatului de fuziune. Noul grup va avea active combinate de 146 de miliarde de euro, venituri combinate, înainte de calcularea provizioanelor, de 2,6 miliarde de euro la nivelul anului 2010. În România, activele combinate ale noii instituţii se vor ridica la 30 de miliarde de lei (peste 7 mld. euro), plasând-o pe locul al treilea în topul băncilor în funcţie de active. Eurobank deţine Bancpost, aflată pe locul al nouălea în sistem după valoarea activelor la jumătatea anului – 17 miliarde de euro, corespunzător unei cote de piaţă de 3,9% -, în timp ce Alpha Bank ocupă locul al optulea, cu active de 13 miliarde de euro, corespunzător unei cote de piaţă de 5,3%.
Consiliul de administraţie şi comitetul executiv vor fi prezidate de Yannis Costopoulos, reprezentantul familiei Costopoulos, iar echipa de management va fi condusă de cei doi CEO, Demetrios Mantzounis (Alpha Bank) şi Nicholas Nanopoulos (Eurobank).
“Noua bancă va contribui la reluarea creşterii economice în Grecia şi la conectivitatea ţării noastre cu pieţele vecine din Europa de Sud-Est”, a declarat Yannis Costopoulos. “Această fuziune este un pas decisiv în consolidarea economiei în sectorul privat, la un moment de răscruce în istoria Greciei, demonstrând susţinerea continuă din partea investitorilor internaţionali de prim-rang. Sunt încântat să salut creşterea participării Paramount la noua bancă”, a adăugat Costopoulos, referindu-se la intenţia acţionarului din Qatar, care deţine 4% din Alpha Bank, de a cumpăra 20% din noua instituţie, investind 500 de milioane de euro.
Banca rezultată din fuziune va realiza sinergii brute de costuri de circa 650 de milioane de euro în fiecare dintre următorii trei ani şi va proceda la un efort de consolidare a bazei de capital cu circa 3,9 miliarde de euro, incluzând o majorare de capital care se va face cu participarea Paramount. Ca atare, noua bancă va avea o rată de adecvare a capitalului de rang I (Core Tier 1 Ratio, indicator relevant pentru capacitatea băncilor de a rezista la şocuri externe) de 14%, comparativ cu nivelul minim de 5% folosit în testul european de soliditate bancară din vară, pe care Eurobank l-a ratat.
Fuziunea va trebui să fie aprobată de adunările generale extraordinare ale acţionarilor celor două bănci, din noiembrie, urmând ca fuziunea juridică efectivă să aibă loc până la jumătatea lunii decembrie.
Consultanţii financiari ai celor două bănci au fost Citibank şi JP Morgan (pentru Alpha), respectiv Barclays Capital, Goldman Sachs International şi Rotschild (Eurobank).
În aşteptarea anunţului, notează publicaţia elenă Capital, bursa din Atena a crescut puternic, condusă de acţiunile sectorului bancar, în special de Hellenic Postbank, Piraeus Bank şi ATEBank, ale căror titluri au urcat cu peste 25%, având în vedere că înfiinţarea noii instituţii de credit funcţionează ca un precedent pentru alte fuziuni şi achiziţii care ar mai putea avea loc între băncile greceşti.
Presa elenă a dat ca probabilă o fuziune între National Bank of Greece şi Hellenic Postbank, respectiv o alta între Piraeus Bank şi Marfin. De asemenea, Dow Jones a relatat că National Bank of Greece, EFG Eurobank Ergasias, Alpha Bank şi Piraeus Bank, adică principalele bănci elene, ar putea să ia parte la viitoarea majorare de capital a Proton Bank, una dintre cele mai mici instituţii de credit din Grecia.
Compania britanică de asigurări Staveley Head a realizat un top al ţărilor cu cele mai mici preţuri pentru benzină la pompă – un top foarte interesant, din care reiese foarte clar că ţările care produc petrol îşi permit să comercializeze, pe pieţele interne, benzină la preţuri incredibil de mici.
În acest TOP 10 sunt considerate preţurile medii pentru fiecare ţară, exprimate în pences (1 pence sterling = 0,01 euro, adică aproximativ 0,04 lei):
LOCUL 10: Algeria – 20 p/litru
Statul din nordul Africii se clasează pe poziţia a 13-a printre cei mai mari producători de petrol şi pe locul al 9-lea între exporatori, circa 60% din veniturile Algeriei provenind din producţia de petrol. Prin urmare, nu este de mirare că un litru de benzină costă, în medie, echivalentul a 0,95 lei.
LOCUL 9: Oman – 20 p/litru
Statul arab situat în sud-vestul Asiei îşi permite un preţ ala de mic, din moment ce produce 600.000 de barili pe zi.
