BusinessMagazin

Blog

  • Funeriu vrea ca elevii sa cante imnul national al Romaniei o data pe saptamana

    Funeriu spune ca o astfel de masura ar fi binevenita, intrucat elevii ar constientiza mai mult importanta imnului national . “Eu cred ca ar fi binevenit deoarece am avea un alt simt al patriotismului. Dar nu vreau sa iau o decizie pripita. Sa vedem ce impact ar putea avea. Sa ne aducem aminte ca in comunism trebuia sa cantam imnul tot timpul si se demonetiza”, a spus Funeriu.

    Daniel Funeriu spune ca va dezbate aceasta propunere in cadrul Ministerului Educatiei.

    “Am cerut Institutului de Stiinte ale Educatiei, am facut o adresa prin care am cerut sa-mi prezinte o situatie comparativa, care este situatia in diferite tari ale Uniunii Europene si daca o astfel de masura nu ar fi binevenita o data pe saptamana, la inceputul saptamanii sa fie intonat imnul in fiecare clasa. Eu inclin sa cred ca n-ar fi o idee rea”, a declarat ministrul Funeriu, in cadrul unei emisiuni TV.

    Cititi mai multe pe www.apropo.ro

  • Gabriel Comănescu devine cel mai puternic antreprenor român, la 44 de ani

    Mai mult, GSP se află pe locul doi între cele mai mari 500 de companii din Europa Centrală raportat la rata de creştere a businessului în 2010 faţă de 2009 (peste 150%). Compania a avut anul trecut venituri de 548 mil. euro.

    GSP a finalizat recent un contract de 270 mil. dolari câştigat în noiembrie 2009 cu contractorul general al gigantului rus Gazprom.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Procedura de insolvenţă în cazul Realitatea Media a fost deschisă

    Tribunalul Bucureşti a analizat, miercuri, cererea trustului Realitatea Media privind insolvenţa, decizia fiind anunţată joi de instanţă.

    Purtătorul de cuvânt al Tribunalului Bucureşti, Laura Andrei, a declarat că instanţa a admis acţiunea Realitatea Media, fiind deschisă procedura generală de insolvenţă.

    Dosarul privind deschiderea procedurii de insolvenţă în cazul Realitatea Media a fost înregistrat la Tribunalul Bucureşti în 2 septembrie.

    Elan Schwartzenberg, acţionarul majoritar al Realitatea Media, a vorbit marţi, într-o conferinţă de presă, despre cererea de insolvenţă depusă de companie. Schwartzenberg a spus că este vorba despre o procedură de reorganizare judiciară cu care Sebastian Ghiţă, managerul companiei, este de acord.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Grand Cinema Digiplex se deschide la 23 septembrie în Băneasa Shopping City (GALERIE FOTO)

    Cinematograful are o suprafaţă totală de 14.000 mp, 13 ecrane adaptate pentru suprafeţe extinse de proiecţie 3D şi oferă peste 2.600 de locuri de vizionare. Investiţia necesară a fost de 19 milioane de euro.

    Spectatorii au posibilitatea să-şi aleagă “locuri premium” în fiecare sală, cu nivel adiţional de confort şi spaţiu suplimentar pentru picioare. Sala Grand Ultra, cu o capacitate de 500 de locuri, are cel mai larg ecran din ţară şi un sistem de sunet multidimensional (Iosono). Există şi săli VIP Grand Studios, cu servicii de primire, garderobă, un bar şi lounge separat, precum şi fotolii şi canapele ajustabile. O premieră pe piaţa românească sunt cele două ecrane gigantice asistate de sisteme digitale de sunet surround.

    “Acest proiect încurajează distribuitorii de film şi studiourile să furnizeze mai multe filme pentru piaţa românească. Pe lângă filme, conexiunile prin satelit ne permit să oferim conţinut nou, de la muzică, sport, la spectacole de comedie, care împreună alcătuiesc Grand Cinema Digiplex”, a declarat Ali Ergun Ergen, CEO al dezvoltatorului Băneasa Developments.

    Noul cinematograf se află în Zona Comercială Băneasa, iar accesul se va face direct pe la etajul întâi al centrului comercial Băneasa Shopping City.

    Cel mai mare cinematograf 3D din ţară este megaplexul Cinema City din AFI Palace Cotroceni, deschis în 2009, cu 21 de săli de cinema, dintre care trei săli VIP şi sala Imax, complexul având o capacitate de 4.234 de locuri.

  • Elena Udrea: Turismul se mişcă semnificativ mai bine decât economia

    “Cu alte cuvinte, turismul se mişcă semnificativ mai bine decât economia în general”, notează ministrul de resort, Elena Udrea, care adaugă că aceasta s-a întâmplat în condiţiile în care nu a existat un timp suficient de aplicare a planului de marketing turistic. “Tocmai de aceea cred că rezultatele de anul viitoare vor fi şi mai bune, iar 2012 va fi cel mai bun an pentru turismul românesc de după 1989”, afirmă ministrul.

    “Săptămână de săptămână, televiziunile au arătat plajele pline, iar hotelierii au anunţat că toate camerele au fost ocupate. Mergând în Deltă destul de des în ultima perioadă, am văzut turişti de 2, 3, 4 ori mai mulţi decât anul trecut.”

    Creşterea afluxului de turişti s-a petrecut în condiţiile în care numărul românilor care au plecat din ţară în vacanţă în străinătate a crescut şi el cu 4,9% faţă de anul trecut – “rezultatul unei redresări economice mici, dar încurajatoare”, potrivit Elenei Udrea.

    Conform INS, în luna iulie a crescut cu 26,7% numărul de înnoptări faţă de aceeaşi lună a anului trecut, iar numărul turiştilor a crescut cu 21,8% faţă de iulie 2010.

    “Am spus de mai multe ori că 2011 este cel mai bun an de când sunt ministru al Turismului. Am ştiut asta din modul în care-i simţeam pe cei implicaţi în turism atunci când mergeam în ţară – mai tonici, mai optimişti, dar şi din ritmul destul de bun în care au mers investiţiile în infrastructura specifică”, notează Udrea.

  • Ce fel de mere vor primi elevii prin programul “Fructe în şcoli”

    Bugetul alocat al programului de încurajare a consumului de fructe în şcoli pentru anul şcolar 2011-2012 este de 52.890.646 lei, echivalentul a 12.593.011 euro, din care 8,483 milioane euro din fonduri comunitare, respectiv 4.109.000 euro din cofinanţare naţională. Sumele necesare aplicării programului de încurajare a consumului de fructe în şcoli pentru anul şcolar 2011-2012 se asigură prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

    “Este o sumă ceva mai mare decât pentru programul de anul trecut, după cât ştiu eu”, a declarat ministrul agriculturii, Valeriu Tabără, după şedinţa de Guvern de miercuri.

    El a precizat însă, la întrebarea unui reporter, că nu ştie cât anume au fost mere româneşti şi cât de import, întrucât anul trecut “producătorii români nu au fost prea bine pregătiţi, având în vedere că este vorba de instalaţiile de calibrare, de o anumită mărime a fructului, prevăzut prin ordonanţă, şi, desigur, de o anumită calitate”. Anul acesta însă “există o pregătire mult mai bună” a celor care furnizează din piaţa internă fructe pentru acest program.

    “Poate să fie un măr mai ieftin, care are 120 grame, şi poate să fie un măr mai scump, care are 50 de grame. Eu aş prefera un Ionatan sau un Frumos de Voineşti, sau o Rora de Bistriţa-Năsăud – vă recomand un astfel de fruct, o să vedeţi că vă vine uneori să plătiţi dublu pentru el. Dar aici se stabileşte o medie în care se va stabili preţul. Eu am sperat să fie alături de preţ nu numai mărimea, ci şi calitatea”, le-a spus Tabără jurnaliştilor.

    Numărul total al elevilor din clasele I-VIII din sistemul public şi privat care vor beneficia de programul “Fructe în şcoli” este de 1.623.857 de elevi. Pe lângă distribuţia gratuită de mere, în anul şcolar 2011-2012 vor fi organizate şi vizite în ferme, târguri, expoziţii legate de legume şi fructe, concursuri tematice şi vor fi tipărite materiale de informare al căror scop este cunoaşterea beneficiilor consumului de fructe şi legume proaspete.

  • Firmele afectate de “criza castraveţilor” din primăvară vor fi despăgubite până la 15 octombrie

    Suma este asigurată din fonduri europene de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, iar banii vor fi plătiţi până la 15 octombrie prin intermediul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), a anunţat ministrul de resort, Valeriu Tabără.

    Destinatarii sunt “o asociaţie care este recunoscută în plan naţional şi alţi şase producători privaţi. Aceştia sunt cei care s-au înregistrat la MADR, la APIA şi îndeplinesc toate condiţiile pentru a fi despăgubiţi”, a spus Tabără, precizând că suma este mult mai mică decât cea de 9 milioane de euro estimată iniţial, întrucât vânzările de castraveţi şi roşii şi-au revenit rapid.

    Comisia Europeană a suplimentat, în schimb, fondul total de compensaţii pentru agricultorii europeni afectaţi de criză, de la 210 milioane de euro la 227 de milioane de euro.

    “Comisia Europeană, cu implicarea directă a comisarului european pentru agricultură, Dacian Cioloş, a rezolvat într-o perioadă relativ scurtă de timp suma alocată pentru a asigura despăgubirile de sută la sută pentru ţările membre afectate şi fermierii afectaţi”, a precizat ministrul.

  • Bursa de salarii: cine dă mai mult?

    Începutul anului a creat panică în rândul angajaţilor, după ce pachetul de modificări aduse Codului muncii anunţa o reechilibrare a raportului de forţe pe piaţa muncii, în favoarea angajatorilor. Părea că va urma o perioadă cel puţin dificilă pentru angajaţi, însă prima jumătate a anului a arătat că lucrurile nu au stat chiar atât de rău. Ba chiar dimpotrivă.

    Potrivit studiului salarial Mercer 2011, anul acesta, atât la nivel local, cât şi global se observă o uşoară majorare a salariilor. Se înscrie însă în limitele prudenţei şi ale moderaţiei, de vreme ce vorbim de procente care variază între 4% şi 7%, în funcţie de nivelul postului şi de industrie.

    Situaţia nu a stat cu mult diferit nici în alte state europene, unde angajatorii au crescut salariile cu procente similare. Spre exemplu, angajaţii din Serbia au încasat salarii cu circa 6% mai mari decât anul trecut, cei din Bulgaria cu 5%, iar cei din Polonia cu 4%. Mai generoşi au fost angajatorii din Rusia, care au majorat salariile în medie cu 9,8%, şi cei din Turcia, care au acordat plusuri de 7,8%. Ceva mai rigizi au fost italienii şi englezii, care nu au crescut salariile cu mai mult de 3%, precum şi nemţii, grecii, francezii şi spaniolii, care le-au majorat în medie cu 2,5% faţă de 2010.

    “În România am identificat creşteri destul de liniare în ultimii doi ani. În urma analizării rezultatelor studiului salarial finalizat în luna august, la care au participat peste 150 de companii din majoritatea industriilor, estimările pentru 2011 sunt de 6% pentru totalul bugetului de salarii. Companiile au acordat creşteri salariale similare anului trecut, dar România rămâne pe ultimele locuri în Europa în ceea ce priveşte puterea de cumpărare”, spune Oana Datki, country manager al Consulteam, reprezentantul Mercer în România. “Tendinţa generală este de moderaţie şi, deşi există creşteri la toate nivelurile, companiile sunt încă precaute în acordarea unor majorări substanţiale de salariu”, comentează Datki.

    Majoritatea bugetelor de creşteri de leafă aprobate pentru acest an au fost direcţionate către salariaţii cu performanţele cele mai bune. Tot ei au fost cei care, pe lângă salariu, au beneficiat şi de pachete extrasalariale, menite să le stimuleze productivitatea. Este vorba nu numai de bonusuri băneşti, ci şi de alte avantaje, precum diverse tipuri de asigurări sau abonamente la clinici medicale private, la care să aibă acces nu numai angajaţii respectivi, ci şi membrii familiei lor.

    Pe de altă parte, spre deosebire de anul trecut, a crescut numărul companiilor dispuse să majoreze lefurile. Dacă în 2010 circa 30% dintre companiile care au participat la realizarea studiului salarial Mercer blocaseră salariile, anul acesta doar 13% au mai făcut asta. De aici nu se poate conchide că procentul va cunoaşte o nouă scădere şi anul viitor, însă cert e că relaxarea politicilor de resurse umane reduce, implicit, şi nivelul de tensiune din interiorul companiilor.

    Veştile bune despre care vorbeşte Datki se referă şi la reluarea angajărilor. Astfel, jumătate dintre companiile care au luat parte la studiu au declarat că fac în continuare angajări. Cei mai activi sunt angajatorii din IT, industria bunurilor de larg consum şi producţie. Este drept că sectorul IT este uşor atipic – criza nu a afectat foarte mult companiile din acest domeniu, care şi-au păstrat în bună măsură marjele de profitabilitate şi au putut fără eforturi să-şi mărească echipele, dar şi să păstreze un ritm constant de creşteri salariale. De altfel, este bine ştiut că, alături de angajaţii din bănci, cei din IT au cele mai mari salarii din România.

    În orice caz, IT-ul nu a fost singurul sector care a făcut angajări. “Am continuat să aducem şi anul acesta oameni noi în companie. Cred că sunt peste 200 de angajaţi care s-au alăturat echipei Ambient în 2011, atât cu contracte pe perioadă nedeterminată, cât şi angajaţi sezonieri”, spune Judith Kis, directorul de resurse umane al reţelei de magazine de bricolaj Ambient, care în momentul de faţă are peste 1.400 de angajaţi.

    În acelaşi timp, a scăzut şi rata fluctuaţiei voluntare de personal, adică procentul de angajaţi care au părăsit companiile din proprie iniţiativă. Comparativ cu perioada 2006-2008, când rata de migraţie ajungea chiar până la 30% în unele domenii, precum industria de ospitalitate sau industria bunurilor de larg consum, procentul de 6% despre care vorbesc acum specialiştii de la Mercer este mai mult decât rezonabil. “Şi anul trecut rata de fluctuaţie a personalului a fost scăzută, pentru că trecem printr-o perioadă în care angajaţilor le este teamă să facă schimbări majore. Nu vor să dea postul cu care s-au obişnuit pe unul nou, unde nu ştiu ce-i aşteaptă”, apreciază Kis.

  • Cine sunt cei mai bogaţi 10 oameni din China (GALERIE FOTO)

    Topul Hurun Report, echivalentul chinezesc al listelor Forbes, este condus de Liang Wengen, şeful companiei de construcţii şi utilaje Sany, cu o avere estimată la circa 11 miliarde de dolari. Creşterea preţului acţiunilor Sany i-a dublat lui Wengen averea în ultimul an.

    Cei mai bogaţi chinezi au afaceri cu precădere în sectorul bunurilor de consum, al internetului (Robin Li Yanhong, şeful motorului de căutare chinezesc Baidu) şi mai ales al proprietăţilor imobiliare, sector în plină expansiune în China. Cel mai tânăr miliardar, Yang Huiyan, este o femeie, fiica unui fost fermier devenit magnat imobiliar, şi are 30 de ani, iar în topul celor mai bogaţi 10 figurează încă o femeie, Wu Yajun, îmbogăţită tot din afaceri imobiliare.

    Circa 30% dintre cei mai bogaţi 50 de chinezi sunt membri ai Comitetului Naţional al Partidului Comunist Chinez, subliniază Hurun Report. “Bogătaşii chinezi au sfidat criza financiară, cu încă un an de creştere a averii”, a declarat Rupert Hoogewerf, şeful Hunan Report.

    Lista cuprinde 271 de miliardari în dolari, faţă de 189 în 2010 şi 130 în 2009.

    The New York Times citează experţi în piaţa obiectelor de artă care estimează că numărul miliardarilor chinezi este aşteptat să urce cu 20% în fiecare an până în 2014. Aceiaşi experţi au calculat că numai valoarea de anul trecut a vânzărilor de lucrări de artă la casele de licitaţii chinezeşti a ajuns la 8,3 miliarde de dolari.