Blog

  • Ce se va întâmpla cu Volksbank România după tranzacţia austriecilor cu Sberbank

    Dacă restul filialelor din Europa de Est ale grupului austriac Volksbanken au reuşit deja să aducă un mic profit în prima jumătate a anului, după pierderile de anul trecut, Volksbank România va avea nevoie de un proces de restructurare ce va dura încă doi-trei ani, scrie şi Die Presse.

    În prima jumătate a anului, profitul operaţional al VBI, cu excepţia filialei din România, a fost de 22 de milioane de euro, în timp ce Volksbank România a avut o pierdere operaţională de 0,3 milioane, conform publicaţiei Der Standart. Aceeaşi sursă citează afirmaţiile lui Johann Lurf, preşedintele Volksbank România, care spune că în a doua jumătate a anului în curs vor fi identificate noi surse de reducere a costurilor.

    Numărul de sucursale al filialei româneşti a fost redus cu 30, la 155, iar numărul angajaţilor a ajuns la 1.344. Valoarea activelor era de 4,7 miliarde de euro la finele lui martie, faţă de 5,2 miliarde la 30 iunie 2010.

    Osterreichische Volksbanken (OVAG) a semnat joi cu Sberbank Rossii, cea mai mare bancă rusească, acordul final privind cumpărarea a 100% din Volksbank International (VBI), divizia grupului care cuprinde filialele est-europene, cu excepţia celei din România. Un comunicat al băncii austriece precizează că excluderea Volksbank România a constituit una dintre condiţiile puse de partea rusă pentru a accepta achiziţia.

    Valoarea finală a acordului, care este supus aprobării din partea autorităţilor responsabile cu concurenţa din Rusia, Austria şi ţările unde se găsesc filiale ale VBI, va fi cuprinsă între 585 şi 645 de miliarde de euro, depinzând de rezultatele financiare ale VBI în 2011. Tranzacţia este aşteptată să se încheie în acest an sau până la 15 februarie 2012.

    La finalizarea tranzacţiei, Sberbank va prelua şi finanţări acordate de acţionarii Volksbanken, în valoare de până la 2,5 miliarde de euro; tot atunci, Volksbanken sau un grup de bănci condus de grupul austriac vor furniza pentru Sberbank o linie de finanţare de 500 de milioane de euro, pe cinci ani.

    “Suntem convinşi că Sberbank este potrivită pentru a asigura investiţiile viitoare, necesare pentru a profita de oportunităţile de creştere din Europa Centrală şi de Est. Pentru Volksbanken, tranzacţia reprezintă un reper important al procesului de schimbare prin care trece instituţia”, a comentat Gerald Wenzel, CEO al grupului austriac.

    CE PREIA SBERBANK

    Tranzacţia reprezintă prima achiziţie a Sberbank în afara spaţiului fost sovietic şi este cel mai recent pas în direcţia transformării instituţiei de credit dintr-o bancă locală într-o importantă instituţie de credit internaţională. Sberbank, care în afară de Rusia are filiale şi în Ucraina şi Belarus, a avut în prima jumătate a anului un profit de 176,1 miliarde de ruble (4,3 miliarde de euro). Numărul total de angajaţi ai băncii se ridică la 270.000.

    Subsidiarele locale ale VBI se află printre primele zece cele mai mari instituţii financiare în Bosnia, Croaţia, Cehia, Slovacia şi printre primele cele mai mari 15 instituţii de credit în Ungaria, Serbia şi Slovenia. În ce priveşte piaţa din Ucraina, preşedintele Sberbank, Gherman Gref, a declarat că va fuziona filiala Sberbank de acolo cu filiala locală a Volksbanken.

    VBI, excluzând România, are o reţea 291 de sucursale cu aproape 4.000 de angajaţi şi serveşte peste 600.000 de clienţi. Activele VBI, fără cele din România, se ridicau la 9,4 miliarde de euro la 30 iunie 2011. Tot cu excepţia României, VBI a realizat un profit după impozitare de 14,8 milioane de euro în prima jumătate a anului, după o pierdere de 21,8 milioane în 2010, filialele cele mai performante fiind cele din Serbia, Ucraina şi Cehia. Volksbank România a avut pierderi de 36 de milioane de euro în 2010.

    În prima jumătate a anului, OVAG a obţinut un profit net de numai 0,5 milioane de euro, faţă de 14,6 milioane în prima jumătate din 2010. În aceste condiţii, obiectivul iniţial al lui Wenzel, de a ajunge la un profit de 100 de milioane pe 2011, pare irealizabil, notează presa austriacă.

    Oesterreichische Volksbanken deţine 51% din Volksbank International, restul de acţiuni fiind împărţite între DZ Bank şi WGZ Bank din Germania şi Banque Populaire Caisse d’Epargne din Franţa.

  • Şeful Electrica atacă giganţii străini din energie: Cum e posibil să faci profituri de 30% din servicii într-o ţară ca România?

    “De unde aduci managerii străini? De la o companie cu rude în Germania, care va trimite un manager, acesta va vedea că treaba nu merge şi va recomanda privatizarea? Ce s-a ales cu privatizările din energie? O foarte proastă calitate a serviciilor faţă de cele ale Electrica şi profituri foarte mari. Cum este posibil să faci profituri de 30% din servicii într-o ţară ca România? De ce nu le faci la tine în ţară? Profiturile mari ale companiilor energetice se duc în afară prin achiziţii de echipamente foarte scumpe. Nu înteleg discuţiile privind privatizarea distribuţiei”, a declarat Folescu.

    Pe de altă parte, Florin Ciocănelea, CEO al Grup Servicii Petroliere, atrage atenţia că şi Enron, General Motors sau Lehman Brothers au avut management privat, dar acesta nu a reuşit să le salveze.

    Mai mult pe www.zf.ro.

  • Fostul ambasador al statului Qatar în România, găsit mort într-un imobil din Bucureşti

    Sarca a precizat că acesta nu avea semne de violenţă pe corp şi era cunoscut cu afecţiuni cardiace. La faţa locului a ajuns un echipaj SMURD, care a constat că bărbatul era în stop cardio-respirator. Medicii au aplicat manevrele de resuscitare, însă fără rezultat, a declarat coordonatorul SMURD Bucureşti, medicul Bogdan Opriţa.

    Alte stiri pe www.mediafax.ro

  • Seism de 4,4 grade în Vrancea

    Epicentrul a fost localizat în judeţul Vrancea, în apropiere de localităţile Nereju (8 km), Gura Teghii (9 km), Lopătari (14 km), Nistoreşti (16 km), Mânzăleşti (20 km). Seismul a avut intensitatea epicentrală de III pe scara Mercalli.

    Cutremurul a fost simţit şi la Bucureşti, Galaţi şi Giurgiu.

    Precedentele seisme vrâncene de intensităţi apropiate au avut loc la 10 august (3,8 grade), 15 august (3,9 grade) şi 29 august (3,9 grade).

    În fiecare an se produc în Vrancea în medie 10-12 cutremure cu magnitudini în jur de 4 grade Richter, dintre care unul sau două în jur de 5 grade. Anul asta, cel mai important cutremur s-a semnalat la 1 mai şi a avut 4,9 grade.

  • Trichet: Riscurile pentru economia zonei euro s-au intensificat

    Economia se confruntă cu “o incertitudine deosebit de ridicată şi riscuri intensificate”, a spus Trichet într-o conferinţă de presă organizată la Frankfurt, după ce BCE a menţinut rata dobânzii la 1,5%. BCE a redus prognoza de creştere economică pentru zona euro de la 1,5-2,3% la 1,4-1,8% pentru acest an şi de la 0,6-2,8% la 0,4-2,2% pentru anul următor, iar Trichet a adăugat că riscurile economice sunt “în mare parte echilibrate”. “În august aceste riscuri se aflau pe un trend de creştere”, a adăugat el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Perspectivele economice mondiale s-au înrăutăţit. OCDE a redus estimările economice pentru SUA şi Japonia

    Economia americană va avansa cu 1,1% în trimestrul al treilea şi cu 0,4% în cel de-al patrulea , în loc de ritmul de 2,9%, respectiv 3% anticipat în luna mai, a anunţat joi OCDE într-o analiză economică interimară, citată de Bloomberg. PIB-ul Japoniei va urca cu 4,1% în trimestrul al treilea, iar în al patrulea va stagna. Germania va înregistra o creştere economică de 2,6% în actualul trimestru, urmată de un declin de 1,4% în ultimele trei luni ale anului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Meciul Steaua – Schalke 04 de pe Arena Naţională, amânat

    Becali a explicat la GspTV că UEFA i-a cerut să obţină acordul clubui german pentru a schimba data meciului, al postului ProTV şi al firmei de marketing Team. Finanţatorul stelist a precizat că gruparea Schalke 04 a acceptat ca meciul să se joace în 21 septembrie. Becali a adăugat că va discuta apoi şi cu postul TV care va transmite meciul şi cu reprezentanţii Team. Patronul stelist a mai spus că până atunci gazonul de pe Arena Naţională va fi înlocuit de firma olandeză pe care a contactat-o deja, pentru suma de 360.000 de euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Numărul noilor cereri de şomaj din SUA a crescut neaşteptat în ultima săptămână

    Principalii indici ai burselor americane au fost influenţaţi negativ de datele privind piaţa muncii în perioada de pretranzacţionare, înainte de deschiderea bursei. Aplicaţiile pentru ajutoare de şomaj au urcat la 414.000 în săptămâna încheiată pe 3 septembrie, după 412.000 de cereri în săptămâna anterioară, a anunţat, joi, Departamentul Muncii. Analiştii de pe Wall Street se aşteptau la un declin până la 405.000 de noi aplicaţii. Cu excepţia unei săptămâni la începutul lui august, numărul cererilor pentru şomaj s-a menţinut peste 400.000 din prima parte a lunii aprilie. Departamentul Muncii a afirmat că nu există un efect sesizabil asupra datelor al recentelor uragane şi furtuni care au afectat SUA.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • UEFA nu şi-a dat acordul ca pe Arena Naţională să se dispute meciuri. Un raport final va fi dat vineri

    Surse din cadrul FRF au declarat că în acest moment UEFA nu şi-a dat acordul ca pe arenă să se dispute meciuri şi că, în urma inspecţiei şi a discuţiei cu firma olandeză, forul european vrea să primească asigurări că suprafaţa de joc va fi în condiţii optime până miercuri. Un raport final al UEFA va fi dat vineri.

    Preşedintele CA al FC Steaua, Valeriu Argăseală, a declarat că în cursul zilei de de joi nu se va lua o hotărâre în ceea ce priveşte ridicarea de către UEFA a dreptului de organizare a meciurilor pe Arena Naţională.

    Întrebat dacă UEFA va ridica dreptul de organizare a partidelor pe Arena Naţională, oficialul stelist a răspuns: “Nu se ia o hotărâre astăzi. Am venit cu olandezii care se ocupă de gazon şi o să se schimbe”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Muammar Kadhafi a vândut 20 la sută din aurul libian în ultimele zile ale regimului

    Aproximativ 29 de tone de aur, în valoare de aproximativ 1,7 miliarde de dinari, au fost vândute unor comercianţi locali, în timp ce regimul ducea lipsă de lichidităţi, potrivit guvernatorului.

    “Aurul a fost vândut pentru a plăti salariile şi a dispune de lichidităţi, în special la Tripoli”, a declarat Azzoz.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro