Blog

  • Zidurile lumii moderne, la 22 de ani de la caderea Zidului Berlinului (GALERIE FOTO)

    In teorie, niciun zid n-ar trebui sa fie imposibil de trecut. “Arata-mi un zid de 15 metri si am sa-ti arat si eu scara de 15 metri si jumatate”, spunea mai demult Janet Napolitano, secretarul de stat responsabil de securitate al SUA.

    Ziduri moderne in Orientul Mijlociu, Africa de Nord, Mexic, Irlanda sau Coreea demonstreaza insa contrariul, potrivit publicatiei Spiegel Online. Inalte si groase, elecrificate si dotate cu camere cu infrarosii si detectoare de miscare, garduri delimiteaza lumea moderna peste tot in lume.

    In Africa de Nord, spre exemplu, un astfel de zid a fost ridicat pentru a preveni trecerea ilegala din Maroc in Europa. In Irlanda de Nord, “Ultimul Zid al Europei” separa provincii intregi, prevenind astfel revoltele intre catolici si protestanti. Si nu sunt singurele, guverne din toate colturile lumii se folosesc de asemenea bariere pentru a impiedica imigrantii sa treaca in mod ilegal granitele, dar si traficantii de droguri sau carne vie. Ceea ce nu face din aceste ziduri altceva decat monumente pentru esecul politicii.

  • Campionat de volei pe plaja la Londra, in ciuda violentelor – GALERIE FOTO

    Competitia Visa FIVB Beach Volleyball International a deservit totodata drept un test pentru organizatorii Olimpiadei de Vara care va avea loc in Londra anul viitor, fiind pregatitor pentru momentul in care la jocurile sportive vor participa nu cateva sute de oameni, ci mai exact peste 15.000 de spectatori.

    Executivi ai International Olympic Committee precum si reprezentanti ai 200 de natiuni s-au intalnit cu aceasta ocazie in Londra pentru a discuta problemele de siguranta in situatia unor evenimente sportive.

    Protestele de strada din ultimele zile n-au afectat insa competitia de volei pe plaja. “Daca n-ar fi fost la stiri, nici n-am fi avut idee despre violentele de pe strazile Londrei”, a declarat April Ross, membra a echipei americane de volei pe plaja.

  • A doua parte a programului “rabla” pentru motounelte

    Pentru acest an, prima parte a programului de reinnoire s-a incheiat la 30 iunie. A doua parte a programului va demara din aceasta luna si se va desfasura pana la inceputul anului viitor. “Rablele” din gradinile romanilor au plecat deja la topit, cu participarea unei companii specializate in reciclare.

    Oficialii Stihl spun ca cel mai vechi echipament reciclat a avut venerabila varsta de 40 de ani. “M-am gandit ca e timpul sa-l las la vatra” a spus posesorul acestuia, dupa care si-a achizitionat un motoferastrau din oferta companiei. In schimbul echipamentelor uzate, Stihl a oferit cumparatorilor reduceri care au variat in functie de noile motounelte achizitionate. In prima parte a lui 2011 au fost cumparate prin programul de reciclare derulat de companie aproximativ 2700 de motounelte, campionul achizitiilor fiind gama de motoferastraie.

    Stihl este o afacere de familie originara din Germania, fondata in 1926 de catre Andreas Stihl. Cifra de afaceri a grupului in 2010 a fost de 2,35 miliarde de euro, in crestere cu 2,6% fata de 2009. Compania are peste 11.400 angajati, detine 6 fabrici, 34 de centre nationale de vanzare, fiind in contact cu 120 de importatori si avand o prezenta in 160 de tari. Peste 88% din vanzarile companiei sunt in afara Germaniei. Stihl Romania este o companie detinuta 100% de firma mama si a fost infiintata in 1997. In prezent filiala locala importa motounelte sub brandul Stihl si Viking.

  • Next deschide un magazin pentru copii in Afi Palace Cotroceni

    Magazinul, situat la parterul complexului comercial, in apropierea zonei de food court, are o suprafata de 280 metri patrati. Next are in oferta noua colectie de toamna-iarna cu o gama de haine si accesorii pentru nou-nascuti si fetite si baieti de pana la 12 ani.

    Brandul Next este adus in Romania de compania ixy Retail care mai opereaza un magazin cu haine si accesorii pentru femei deschis in Baneasa Shopping City in aprilie 2008, si unul cu produse pentru copii deschis in octombrie 2008 in Liberty Center care a fost ulterior extins prin adaugarea produselor de decoratiuni interioare.

    Next detine o retea de peste 500 de magazine in Marea Britanie si Irlanda si peste 180 de magazine in alte 30 de tari din intreaga lume.

  • Ce trebuie sa stie romanii despre cum ne va afecta noul val al crizei internationale. Zece intrebari-cheie

    1. Cum este afectata Romania de retrogradarea ratingului SUA si de situatia din Europa?

    Romania este vulnerabila fata de noul val al crizei financiare, desi mai putin decat a fost dupa caderea bancii americane Lehman Brothers, spun economistii si analistii romani. Criza se poate transmite in special pe canalul fluxurilor de capital si al exporturilor, cu impact asupra cresterii economice, urmand ca clasa de mijloc sa aiba cel mai mult de suferit.

    2. Ce se va intampla cu cursul de schimb?

    Tensiunile de pe pietele internationale ar putea duce si la o volatilitate mai mare a cursului valutar, insa analistii nu anticipeaza o depreciere abrupta a monedei nationale, ci mentinerea cotatiilor in intervalul 4,1-4,3 lei/euro.

    3. Cum va fi afectata piata imobiliara?
    Consultantii imobiliari apreciaza ca nu va fi cazul unui nou crah pe piata locuintelor, care deja au pierdut 40-50% din valoare in ultimii trei ani, deoarece programul Prima casa continua sa functioneze, iar evenimentele din ultimele zile i-au afectat in primul rand pe clientii interesati de case mai scumpe, precum actionarii companiilor cotate.

    4. Vor mai fi reduse salariile?
    Salariile nu vor scadea, dar este posibil ca noile angajari sa se faca pe salarii mai mici. Cel mai recent studiu salarial realizat pe piata locala arata ca multinationalele au majorat anul acesta salariile angajatilor, in medie, cu 6%, procent cu care angajatorii intentioneaza sa creasca fondul de salarii si anul viitor. Desi studiul a fost efectuat inainte ca tensiunile de pe pietele financiare externe sa se intensifice, consultantii spun ca este putin probabil ca angajatorii sa-si schimbe planurile in ceea ce priveste politicile salariale din 2012.

    5. Va putea statul sa isi plateasca obligatiile?

    Romania nu va avea probleme in achitarea obligatiilor, datoria publica fiind redusa, sub 40% din PIB, cel mai mare pericol pentru finantarea datoriei fiind nerespectarea acordului cu FMI, in opinia analistilor.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Euro ajunge la maximul din acest an, iar francul atinge un nou record istoric

    Un curs superior pentru euro a fost publicat de BNR cel mai devreme la 30 decembrie, de 4,2877 lei/euro. Comparativ cu nivelul de miercuri, paritatea este cu 2,35 bani mai mare, de la 4,2620 lei/euro.
    Francul elvetian a atins joi al cincilea maxim consecutiv , cursul fiind cu 0,33 bani mai mare fata de paritatea de miercuri, de 4,0865 unitati. Leul s-a depreciat in acest an cu 19,5% fata de moneda elvetiana, de la 3,4211 lei/euro la finalul lunii decembrie 2010.
    Inaintea declansarii crizei financiare, din septembrie 2008, francul se tranzactiona pe piata romaneasca in jurul a 2,2 lei/unitate, iar deprecierea in raport cu acea referinta se ridica la circa 85%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • TINERI MANAGERI DE TOP: Alina Neagu, sefa Directiei de Supervizare a Retelei din BRD


    Prima axa este supervizarea retelei de sucursale – Directia este
    principalul punct de legatura intre centrala bancii si reteaua ei
    si centrul de unde sunt monitorizate performantele financiare ale
    unitatilor. Cea de-a doua axa de activitate este asigurarea
    secretariatului general al retelei, adica avizarea normelor si a
    procedurilor dupa care functioneaza reteaua si monitorizarea
    felului cum sunt aplicate concluziile rapoartelor de audit. A treia
    axa are in vedere logistica retelei de unitati, ceea ce inseamna
    inclusiv gestiunea parcului de ATM-uri, a contractelor de
    inchiriere, modernizarea unitatilor. In fine, cea de-a patra axa de
    activitate este cea de resurse umane.

    “Suntem o echipa si nu fac deosebiri de varsta sau de sex”,
    spune Alina Neagu despre colegi. “Fiecare are calitatile lui.
    Incerc permanent sa-i stimulez si sa-i motivez, astfel incat sa
    obtinem cele mai bune rezultate.” Avocata de formatie, membra a
    Baroului Bucuresti, tanara spune ca a decis acum noua ani sa faca o
    schimbare in cariera si sa aleaga domeniul bancar, unde a lucrat de
    la bun inceput in BRD si a facut toate specializarile necesare. Nu
    regreta schimbarea si sustine ca momentul cel mai bun al caierei ei
    a fost tocmai alegerea carierei in domeniul bancar.




    BUSINESS Magazin prezinta, in cea de-a sasea editie a anuarului
    100 Tineri Manageri de Top, o noua generatie de business, managerii
    si antreprenorii de pana in 40 de ani care conduc cele mai
    importante si dinamice companii din Romania.

    Comanda acum varianta electronica a catalogului la
    pretul de 25 lei.

  • Cea mai ravnita meserie din lume: sa ghicesti cum va arata tehnologia peste zece ani

    Nu sunt multi cei care pot sa isi treaca in CV o slujba ca aceea a lui Dave Evans. El este futurologul companiei Cisco si seful departamentului de solutii de internet pentru business, iar responsabilitatile lui difera de la o zi la alta. |n fisa postului, lui Evans i se cere sa faca previziuni legate de modul cum va evolua tehnologia si sa identifice tendintele care vor schimba lumea in urmatorii zece ani. O misiune grea, dar nu imposibila, iar previziunile lui Evans nu par chiar atat de desprinse de realitate cata vreme Foxconn, cel mai mare producator de electronice si componente IT din lume, anunta chiar saptamana trecuta ca va inlocui pana in 2014 oamenii din fabrici cu peste un milion de roboti. Ei vor creste in acest timp eficienta si vor reduce costurile de productie pentru electronice, indeplinind activitati de manevrare si asamblare a componentelor de care sunt responsabili astazi angajatii companiei, potrivit The Atlantic. |n fond, pana in 2020, robotii vor deveni superiori oamenilor din punct de vedere fizic. 2025 va fi anul in care populatia robotilor o va depasi pe cea umana, in 2032 vor deveni mai buni si la capitolul inteligenta, iar in 2035 vor inlocui complet forta de munca.

    Evans distinge si alte mari schimbari care vor aparea in urmatorii zece ani. |n primul rand, Cisco IBSG prezice faptul ca numarul dispozitivelor conectate la internet va depasi 50 de miliarde de unitati pana in 2020, ceea ce inseamna mai bine de sase dispozitive pentru fiecare locuitor al planetei. Nascut in 2008, conceptul “Internet of Things” este definit ca momentul cand mai multe dispozitive au fost conectate la internet decat numarul efectiv de oameni. Pasul urmator este valul “zetta”. Circa cinci exabytes de informatii insemna traficul total pe internet in 2008, echivalenul in memorie a un miliard de DVD-uri. Dupa numai trei ani, cantitatea de informatie a ajuns la 1,2 zettabytes, care se traduce in memorie cu postarile pe Twitter ale tuturor oamenilor de pe planeta pentru 100 de ani. Cea mai mare parte a traficului este cea video, analistii prognozand ca, pana in 2015, 90% din trafic sa provina tocmai din acest canal. Valul “zetta” va suprasolicita retelele existente si va necesita imbunatatirea arhitecturilor de retele, un motor de crestere important pentru companii care activeaza in sfera IT.

    O a treia schimbare este intens vehiculatul “cloud”. O treime din traficul global de internet il vor reprezenta aplicatiile software “din nori”, accesibile fara licenta prin internet, o afacere de cateva zeci de miliarde de euro anual. Veniturile pe nisa “cloud” vor creste cu 20% anual, iar investitiile in cercetare ale companiilor vor depasi o mie de miliarde de dolari pana in 2014.

    Folosind exemplul locuintei lui Dave Evans, viteza retelelor de internet a crescut de 170.000 de ori, fata de anul 1990. Evans are astazi in casa 38 de dispozitive conectate mereu la internet si o latime de banda de 50 Mbps. |n urmatorii zece ani, viteza va mai creste de alte trei milioane de ori.

  • Companiile farmaceutice se lupta pentru banii de pe fundul sacului

    Lista C2, cea in care sunt incluse medicamentele din programele
    nationale (cancer, boli autoimune, diabet etc.) grupeaza circa doua
    treimi din cheltuielile totale cu doctoriile platite de stat (circa
    400 de milioane de euro), iar in volum doar 4% din totalul
    produselor disponibile pe piata. Daca decizia MS ar intra in
    vigoare, producatorii ar urma sa factureze un minus 15% catre
    distribuitori, care apoi sa se rostogoleasca inspre farmacii. “Am
    fi obligati sa vindem sub pretul minim european si este posibil sa
    nu mai primim autorizatie sa comercializam unele produse din partea
    sediilor centrale ale producatorilor. Exista niste reglementari
    clare, iar in clipa in care se ajunge sub un anumit prag se retrag
    anumite produse”, spune Dan Zaharescu, presedintele Asociatiei
    Romane a Producatorilor Internationali de Medicamente.

    Preturile pentru doctorii se calculeaza in momentul de fata in
    Romania la nivelul celui mai mic pret dintre statele Uniunii
    Europene pentru fiecare medicament in parte. De aceea, circa 15-20%
    din medicamentele din piata locala iau drumul altor tari unde se
    vand, fireste, la preturi mai ridicate. ARPIM propune ca, in
    momentul cand se fac platile de catre minister pentru medicamentele
    din programele nationale eliberate intr-o anumita perioada,
    producatorii sa ramburseze 10% bani lichizi catre autoritatea de
    resort. “Doar asa se poate realiza cresterea numarului de pacienti
    care sunt tratati cu medicamentele respective. Daca reduc
    compensarea la 85%, inseamna ca nu am suficienti bani si platesc
    doar 85%. Nicidecum nu tratez mai multi pacienti. Daca aduc mai
    multi bani in sistem, pot sa maresc numarul de beneficiari ai
    tratamentului, dand 10% din suma pe care am primit-o la decontare.”
    Potrivit oficialilor ARPIM, solutia substitutiei generice, cea a
    compensarii celui mai ieftin medicament cu o anumita substanta si
    plata diferentei pentru cele mai scumpe din buzunarul pacientului,
    poate fi luata in considerare pentru ca si aceasta optiune permite
    tratamentul unui numar mai mare de pacienti: “Oricare din cele
    doua, mai putin solutia propusa de minister”.

    De cealalta parte, Dragos Damian, presedintele Asociatiei
    Producatorilor de Medicamente Generice din Romania, spune ca
    decontarea de 85% pe care o propune ministerul nu difera de
    returnarea a 10% in bani cash din partea producatorilor, iar faptul
    ca aceasta ar accentua exporturile paralele este “o minciuna”,
    pentru ca pretul de lista este tot acelasi, chiar daca statul ofera
    mai putini bani pentru compensare. “Ceea ce accelereaza exporturile
    paralele e faptul ca avem in prezent cele mai mici preturi din
    Europa”, spune seful genericelor. Dupa el, varianta propusa de
    Ministerul Sanatatii este eronata pentru ca taie marjele la
    distribuitori si farmacii, nu aduce economii pe termen lung in
    sistem si pune in dificultate medicamentele generice.

    De fapt, dupa substitutia din celelalte liste de medicamente (A,
    B, C1 si C3) economiile la buget au fost de circa 25 de milioane de
    euro, iar calculele APMGR indica economii de alte 50 de milioane
    daca s-ar aplica acelasi mecanism si pe lista medicamentelor pentru
    boli cronice (C2). “Ce ati alege intre economii de cel putin 50 de
    milioane de euro la buget si mai multi beneficiari ai tratamenului
    si insolvente la distribuitori si farmacii si disparitia
    medicamentelor generice?”, se intreaba retoric Damian. Solutia
    propusa de minister nu este viabila pe termen lung pentru ca, dupa
    cum spune seful APMGR, chiar daca s-ar elimina fraudele si lobby-ul
    din sanatate, nevoia de sanatate a populatiei este in crestere. Cu
    alte cuvinte, ne-am putea intalni cu noi situatii de reducere a
    nivelului de compensare de fiecare data cand banii nu vor mai
    ajunge.