Întrebat ce ar putea să facă după ce şi-a declarat public nemulţumirea faţă de politica de preţuri a companiei Petrom, Traian Băsescu a răspuns: “Ce aştept eu, şi cred că este momentul potrivit, este anul 2014, când trebuie rediscutată redevenţa. Şi atunci Petrom trebuie să ştie că redevenţele în România nu vor fi mai mici decât în statele arabe”. Preşedintele a amintit şi că a fost aplicată o amendă de 300 de milioane companiilor petroliere. “A făcut deja Consiliul Concurenţei, a aplicat o amendă de 300 de milioane de Euro companiilor petroliere din România. În rest, nu ai decât să citeşti contractul semnat în timpul Guvernului Năstase şi să-l pui în aplicare “, a spus preşedintele la TVR.
Blog
-
Ce vă schimbaţi anul acesta: frigiderul sau aragazul?
Piaţa locală de electrocasnice mari, alcătuită din frigidere, congelatoare/lăzi frigorifice, maşini de spălat vase şi rufe, uscătoare, aragazuri autonome, cuptoare încorporabile, plite, hote şi cuptoare cu microunde s-a ridicat anul trecut la circa 656.000 de bucăţi, cu peste 10.000 mai puţine decât în anul anterior. Românii, încă afectaţi de situaţia economică, rămân precauţi şi aleg să cumpere electrocasnice mari doar din nevoie. Astfel, frigiderul şi maşina de spălat nu se înlocuiesc decât atunci când nu mai funcţionează, nu atunci când apare un model mai performant.
“Studiile realizate de CECED – Asociaţia Europeană a Producătorilor de Aparatură Electrocasnică -, referitoare la marfa pusă pe piaţa din România de către membrii săi, arată că piaţa este încă în scădere. Tot aceste studii arată şi alte tendinţe şi direcţii importante de evoluţie a cererii de marfă pentru viitorul apropiat”, spune Tone Prislan, managing director al producătorului sloven de electrocasnice Gorenje în România. El explică faptul că pe fondul scăderii accentuate a puterii de cumpărare a românilor, potenţialii clienţi vor efectua achiziţii de aparatură electrocasnică cu predilecţie în ultimele două trimestre ale anului, principalele cauze fiind dependenţa de banii sosiţi de la muncitorii din afara graniţelor, precum şi costurile mari cu întreţinerea pe timpul iernii. Şeful Gorenje România mai spune că în România sunt realizate infuzii masive de capital în lunile august şi decembrie.
O altă tendinţă pe care el o observă pe această piaţă, profund afectată de situaţia economică dificilă din ultimii trei ani, este aceea că principalele motoare ale vânzărilor de electrocasnice sunt reprezentate de proiectele de finisări şi amenajări interioare, ce au condus la o creştere importantă a vânzărilor de aparatură încorporabilă. “Nu în ultimul rând, în perioade de criză, oamenii măresc cantităţile depozitate de alimente, de aceea cresc şi vânzările de congelatoare şi lăzi frigorifice.”
În perioada de boom românii îşi permiteau să facă achiziţii din impuls, deoarece şi le puteau finanţa cu creditele ieftine, acordate pe bandă rulantă de bănci. Începând cu 2009 însă, situaţia a luat o altă întorsătură.
După trei ani de criză, marcaţi de scăderea consumului, încă nu se vede luminiţa de la capătul tunelului pentru piaţa electrocasnicelor mari per ansamblu. Există însă segmentele de piaţă unde numărul produselor achiziţionate de români a crescut chiar cu peste 20%. Aceste segmente sunt printre cele mai mici (atât în volum, cât şi în valoare), precum uscătoarele (9,21%), maşinile de spălat vase (22,44%) sau cuptoarele cu microunde (28,93%), potrivit datelor CECED (Asociaţia Europeană a Producătorilor de Aparatură Electrocasnică).Această evoluţie poate fi explicată prin faptul că în România gradul de penetrare a acestor produse este încă foarte mic, românii abia acum începând să îşi doteze gospodăriile cu aceste tipuri de produse. Aceste segmente de piaţă sunt şi mult mai mici decât cele tradiţionale – frigidere, aragazuri şi maşini de spălat rufe. Toate cele trei segmente de bază ale pieţei de electrocasnice mari au avut în 2011 o evoluţie negativă în volum.
Pe piaţa locală însă există loc de creştere şi pentru aceste segmente. Dacă în state vest-europene precum Germania nu se mai găsesc date în anuarele statistice despre gradul de penetrare al frigiderelor sau maşinilor de spălat, deoarece acesta este de 100%, în România nu a fost atins nivelul maxim pentru niciuna dintre aceste categorii de produse.
Giuseppe Parma, care conduce de mai bine de doi ani operaţiunile locale ale Indesit, spunea în urmă cu o lună că în România gradul de penetrare a frigiderelor şi aragazurilor este de 90%, iar cel al maşinilor de spălat de 70% – printre cele mai mici din regiune.
El explică însă faptul că penetrarea atât de redusă a maşinilor de spălat are ca şi cauză principală faptul că multe locuinţe nu sunt racordate la apă. Până când acest lucru nu se va întâmpla, pentru multe gospodării maşinile de spălat vor fi inutilizabile.
Tot la coada clasamentelor ne situăm şi în cazul maşinilor de spălat vase. Doar trei gospodării din 100 au acasă maşină de spălat vase, gradul de penetrare a acestor produse fiind încă foarte mic comparativ cu alte electrocasnice şi cu alte pieţe europene, potrivit datelor oferite de retailerul de electronice, electrocasnice şi IT Flanco.
-
Băsescu susţine desecretizarea contractelor “băieţilor deştepţi” din energie
Totodată, întrebat la TVR 1 în legătură cu publicarea acestor contracte, el i-a spus jurnalistului invitat în emisiune că e posibil să le primească de la un “porumbel” pentru a le publica. “Dacă le-aţi avea, ce aţi face cu ele? OK, poate o să le aveţi. Cine ştie, poate vi le aduce vreun porumbel”, a spus Băsescu, râzând, după ce jurnalistul a spus că ar publica documentele. De asemenea, Băsescu a evidenţiat că expertiza în rechizitoriu a fost serioasă şi a durat aproape doi ani şi consideră că vor fi date de Justiţie şi condamnări, având în vedere valoarea de 126 de milioane de euro a pierderilor înregistrate.
-
Copiii lui Zorba Grecul
Ministrul de finanţe Evangelos Venizelos şi-a lansat săptămâna trecută campania pentru preşedinţia partidului socialist, PASOK, cu un atac nu atât contra adversarilor tradiţionali din Noua Democraţie, ci contra “frontului ipocriţilor de la stânga şi de la dreapta”, compus din partiduleţe formate de către disidenţi din PASOK şi Noua Democraţie, ostili programului de austeritate fiscală şi de privatizări cu care Grecia a obţinut al doilea pachet de credite de la zona euro şi de la FMI, în valoare totală de 130 de miliarde de euro până în 2014. Grecii Independenţi, de dreapta, au luat din electoratul Noii Democraţii, ajungând la 6,5% din preferinţele electoratului, iar Stânga Democratică, Syriza şi Partidul Comunist erodează PASOK, cu scoruri de 15,5%, respectiv 12% şi 11,5%.
Era firesc să apară astfel de concurenţi, din moment ce electoratul simte nevoia să sancţioneze clanurile de elită care şi-au împărţit prin rotaţie guvernarea până când economia a ajuns în situaţia de azi. Dar mai e şi un alt motiv decât impulsul oamenilor de a pedepsi trecute guvernări corupte şi incapabile: dorinţa de a găsi o altă cale de dezvoltare a ţării, în condiţiile în care marile partide nu conving electoratul că ar şti să scoată ţara din fundătura unde se află. În 2011, rata şomajului a trecut de 20%, economia a căzut peste aşteptări, cu 6,8%, iar estimările pentru anul curent vorbesc de o scădere cu încă 6%. Datoria publică, inclusiv după schimbul de obligaţiuni acceptat de bănci, prin care o datorie de 206 miliarde de euro a fost înjumătăţită, nu va putea scădea sub 100% din PIB nici până la finele deceniului în curs; este unul dintre motivele pentru care, în ciuda încheierii cu bine a discuţiilor cu creditorii, agenţiile de rating consideră Grecia ca fiind în incapacitate de plată.
Cum poate deveni Grecia solvabilă? Un raport al Centrului de Studii pentru Politici Europene din Bruxelles, coordonat de Daniel Gros (coautorul, în 2010, al proiectului unui Fond Monetar European), ia în considerare două variabile care definesc economia elenă – şi dacă ne uităm atent, nu numai economia elenă. Prima: în ultimul deceniu, motorul creşterii PIB au fost sectoarele neexportabile (non-tradables), comerţul şi construcţiile, care vor fi afectate şi de acum încolo de măsurile de austeritate, lăsând greul creşterii pe seama sectoarelor exportabile (agricultura şi industria), cu pondere mică în PIB. A doua: perspectiva demografică este deja nefavorabilă din punctul de vedere al raportului între forţa de muncă activă şi restul populaţiei (conform Comisiei Europene, Grecia a atins maximul de populaţie între 15 şi 64 de ani în 2009 şi de atunci a început tendinţa de scădere). Grecia face eforturi să crească ponderea populaţiei ocupate, însă ele îşi vor face efectul mai lent decât scade populaţia activă, estimează autorii studiului, astfel încât forţa de muncă a ţării va ajunge ca în 2040 să fie cu 25% mai mică decât din 2010, iar dacă se ia în considerare ipoteza unui aflux important de imigranţi, scăderea ar urma să fie de 10%.
-
Google sarbatoreste echinoctiul de primavara
Anul acesta, inceputul primaverii astronomice are loc la 20 ianuarie, ora 7,14, conform informatiilor puse la dispozitie de Observatorul Astronomic “Amiral Vasile Urseanu” din Bucuresti. Incepind de la aceasta data, durata zilei va fi in continua crestere, iar cea a noptii in scadere, pina la data de 21 iunie, cind va avea loc momentul solstitiului de vara.
Miscarea aparenta a Soarelui pe sfera cereasca, determinata de miscarea reala a Pamintului pe orbita sa, genereaza pentru latitudinile noastre inegalitatea duratei zilelor si noptilor la diferite epoci ale anului, datorita pozitiei aproximativ fixe in spatiu a axei de rotatie a Pamintului, precum si a inclinarii sale fata de planul orbitei acestuia. Astfel, pe sfera cereasca, Soarele parcurge in decurs de un an un cerc mare numit ecliptica (ce marcheaza de fapt planul orbitei Pamintului), care face cu ecuatorul ceresc un unghi de 23° si 27′.
La momentul echinoctiului de primavara, Soarele traverseaza ecuatorul ceresc trecind din emisfera australa a sferei ceresti in cea boreala. Cind Soarele se afla in acest punct, numit punct vernal, el descrie miscarea diurna in lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce determina – la data respectiva – egalitatea duratei zilelor cu cea a noptilor, indiferent de latitudine. La latitudinile tarii noastre, pentru care putem considera valoarea medie de 45°, aceasta cifra reprezinta si valoarea medie a inaltimii Soarelui deasupra orizontului la momentul amiezii. Totodata, la data respectiva, Soarele rasare in punctul cardinal est si apune in punctul cardinal vest.
Sursa: Observatorul Astronomic “Amiral Vasile Urseanu”
-
Apple va plăti dividende, pentru prima dată din 1995
Compania americană, care dispune de rezerve de aproape 100 de miliarde de dolari, a anunţat luni că va plăti un dividend trimestrial fix de 2,65 dolari pe acţiune şi că va răscumpăra în următorii trei ani acţiuni de 10 miliarde de dolari. Apple a avut un profit net de 13,06 miliarde de dolari în primul trimestru al anului fiscal 2012, încheiat pe 31 decembrie, mai mult decât dublu faţă de nivelul din perioada similară a anului anterior. Profitul pe acţiune s-a cifrat la 14,03 dolari, astfel că dividendul de 2,65 dolari pe acţiune reprezintă 18% din profit.
-
Ucraina vrea să cumpere gaze din Germania, România şi Turcia pentru a reduce importurile din Rusia
Naftogaz, compania naţioanlă de energie din Ucraina, vrea să cumpere un total de aproximativ 10 miliarde metri cubi de gaze din Europa, reprezentând o treime din gazul importat din Rusia pentru consumul naţional, a declarat directorul general al societăţii, Evgheni Bakulin, potrivit ziarului Kommersant Ucraina, preluat de Ria Novosti. Bakulin a arătat că preţul gazelor naturale este cu aproximativ 30-40 de dolari pe mia de metri cubi mai scăzut în Europa faţă de tariful stabilit în contractul semnat în 2009 cu grupul rus Gazprom. Surse apropiate situaţiei au declarat pentru Kommersant Ucraina că statul negociază cu Germania, România şi Turcia cumpărarea a câte 2-3,5 miliarde metri cubi de gaze pe an, pentru a reduce importurile din Rusia. România consumă anual aproximativ 14 miliarde metri cubi de gaze naturale.
-
Finanţele au atras un miliard de lei prin titluri la un an, la un randament în creştere uşoară
Băncile au subscris titluri de 2,58 miliarde de lei. Cea mai recentă licitaţie pentru scadenţa la un an s-a derulat săptămâna trecută, când Trezoreria s-a împrumutat cu 2,48 miliarde lei, la un randament mediu de 5,27%. Randamentele plătite pentru certificatele cu scadenţa la un an au scăzut constant începând cu luna noiembrie, acestea coborând cu 1,38 puncte procentuale, de la 6,65% la 5,27%. Cel mai redus randament, de 5,22%, a fost plătit de Ministerul Finanţelor pentru certificatele la şase luni, la finalul lunii februarie, potrivit statisticilor publicate pe site-ul BNR şi disponibile din aprilie 2005.
-
Doi bărbaţi au furat 100.000 de euro de la o casă de schimb valutar din zona Unirii din Capitală
Angajatul societăţii de optică de lângă casa de schimb valutar de unde au fost furaţi 100.000 de euro afirmă că în momentul în care a fost comis jaful din zona Pieţei Unirii a fost o pană de curent, camerele video instanlate nefuncţionând în acest timp. “Dimineaţă a fost o pană de curent, nici semafoarele nu au funcţionat. Alimentarea cu energie electrică a fost reluată în jurul orei 11.00” , a declarat, pentru MEDIAFAX, angajatul magazinului de optică aflat lângă casa de schimb valutar. El a mai spus că este exclus ca această de casă de schimb valutar să aibă un generator de curent care să reia alimentarea cu electricitate a camerelor de supraveghere.
-
Amendă record: Consiliul Concurenţei a amendat 11 companii farmaceutice cu 12 milioane de euro
Prima investigaţie, care a vizat companiile Bayer, Sintofarm şi distribuitorii pentru încheierea unor înţelegeri anticoncurenţiale, a fost declanşată de Consiliul Concurenţei, din oficiu, în septembrie 2009 şi s-a încheiat la finele anului trecut.
Companiile farmaceutice Bayer, Sintofarm şi distribuitorii Mediplus, Polisano, Relad, Farmexim, Farmexpert, Fildas, Montero, ADM, Pharmafarm au fost sancţionate cu 51,52 milioane lei (aproximativ 12 milioane euro) pentru încheierea unor înţelegeri privind interzicerea exportului de produse Bayer şi, respectiv, Sintofarm.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro