BusinessMagazin

Blog

  • Exclus agentii

    „For sale by owner“ este numele unui model de business importat de curand in comertul online de la noi, care incepe sa deturneze din cota de piata a agentiilor imobiliare. Pentru un tarif fix, o proprietate imobiliara este listata si promovata pe site, incurajandu-se astfel tranzactiile directe intre vanzator si cumparator.

     

    www.magazinuldecase.ro

    Este primul serviciu de acest fel din Romania, lansat in octombrie 2006 cu o investitie de 25.000 de euro si prin intermediul lui au fost vandute case in valoare de 60 de milioane de euro. Tariful standard pentru listarea unei case pe site este de 99 de lei, la care se pot adauga optiuni speciale de promovare. Matei Malos (23 de ani) aduce serviciului de vanzare si variante de finantare sau consultanta juridica. Directiile viitoare sunt extinderea prin franciza in afara Bucurestiului si promovarea ofertelor prin widget-uri pe alte site-uri care primesc 20% din incasarile generate.

     

    www.fara-intermediari.ro

    Pretul standard de punere in vanzare a unei case este de 70 de lei si de 40 de lei in cazul inchirierilor. Site-ul a fost lansat pe 6 august de Alexandru Rada (21), un student la ASE, care se gandea de mai multa vreme la potentialul acestui model in Romania. Serviciul, in care au fost investiti pana acum 5.000 de euro, este cel mai apropiat de modelul site-urilor de anunturi, reusind in acest fel sa acopere toata tara, iar introducerea detaliilor se face chiar de catre vanzatori. Pentru comunicarea cu clientii serviciului exista blogul.

     

    www.casefaraintermediari.ro

    Cel mai nou serviciu de acest fel, lansat pe 13 august, vine cu o abordare high-tech. Fiecare locuinta pusa in vanzare este fotografiata circular cu un aparat special, pentru ca cei interesati sa poata face un tur virtual al camerelor din fata monitorului. Pretul pentru o listare de acest fel este de 99 de lei, iar tranzactiile privesc pentru moment doar piata imobiliara din Capitala. Fondatorul, Valentin Enescu (32 de ani), spune ca din ianuarie serviciul va fi extins prin franciza la nivel national, primul oras pe harta fiind Constanta.

  • MANAGEMENT: Unii prefera sa urce in cariera pe iarba verde de acasa

    Se tot vorbeste despre faptul ca romanii, in special tinerii, vor sa plece din tara cu orice pret. Cu toate acestea, unii se intorc: dupa ce si-au dezvoltat de cativa ani o cariera in strainatate, incep sa isi caute o slujba mai aproape de familie si prieteni. In ultimul an, numarul celor ce s-au intors a crescut.


    In primavara, oamenii de resurse umane de la BRD au participat la Paris la un congres al romanilor care studiaza si lucreaza in Franta, unde au intervievat peste 100 de persoane, cu precadere tineri, interesati in mare parte de revenirea in Romania. La final au fost recrutati in jur de 30 de romani, care acum s-au intors in tara si lucreaza in BRD in departamentele comercial, resurse umane, financiar, risc, IT si audit.

     

    „Atragerea specialistilor romani din strainatate poate fi o solutie win-win pentru firmele romanesti. Ei pot beneficia aici de posibilitatea de dezvoltare personala la standarde similare celor din Occident, fara dezavantajul departarii de familie, prieteni, tara, in timp ce companiile sunt multumite ca au ca angajati oameni valorosi, cu potential, deschisi la schimbare“, spune Florin Luca, director executiv resurse umane al BRD – Groupe Société Générale.

     

    Intoarcerea acasa a celor plecati la studii sau sa-si construiasca o cariera peste granite este un fenomen normal, spun specialistii in resurse umane, iar pozitiile pe care le ocupa in companiile din Romania cei reveniti sunt in primul rand cele foarte specializate, dar si de middle si top management, acolo unde criza de oameni este mare. Tendinta s-a facut simtita incepand cu jumatatea lui 2005, devenind mult mai pregnanta in ultimul an. In primii ani dupa Revolutie au plecat din tara mai ales cei cu specializari tehnice, iar ulterior au inceput sa plece si cei cu alte profiluri – astfel incat inapoierea acasa a ajuns sa se faca in aceeasi ordine. „Unii spun ca «sejurul» celor cu specializari netehnice (finante, marketing) e mai scurt, deoarece e mai greu pentru ei sa se impuna pe o piata hipercompetitiva decat pentru tehnicieni. Dar nu este deloc o regula“, spune George Butunoiu, director general al firmei de recrutare GB Consulting.

     

    Multi dintre romanii plecati afara au observat ca piata romaneasca a evoluat, devenind din ce in ce mai atractiva, iar investitiile din ce in ce mai mari ale companiilor occidentale in Romania fac posibila dezvoltarea unor businessuri cautate de romani pana de curand numai in strainatate.

     

    Anca Georgescu, director de resurse umane al Romtelecom, considera ca din punct de vedere al carierei, experienta din afara tarii mareste optiunile persoanei pe piata fortei de munca, atat in Romania, cat si in afara. „Poti sa devii astfel un candidat pe «piata globala», atuurile fiind adaptabilitatea si flexibilitatea in fata noului, precum si un mod de gandire si de abordare un pic diferit de cel traditional romanesc“, considera ea.

     

    Mai exact, cei inapoiati acasa au avantajul ca s-au obisnuit cu disciplina de corporatie, dar si cu cea civica, daca au stat o vreme indelungata in tari occidentale. „Dupa mai multi ani intr-un astfel de mediu, aceste reflexe se interiorizeaza atat de mult, incat devin ireversibile. Exista si alte avantaje legate (direct sau indirect) de experienta multiculturala, de contactul cu tehnologii si cu metode de lucru noi. Nu in ultimul rand, este avantajul cunoasterii limbilor straine, care da mai multa siguranta de sine“, spune George Butunoiu.

     

    Camelia Cringus, vicepresedinte de resurse umane in cadrul Rompetrol, considera ca tinerii care au urmat oportunitatea de a pleca se pot intoarce acum pentru a arata ca lucrurile se pot face altfel in Romania. „Prin exemplul personal, prin modul in care colaboreaza cu cei din jurul lor, de o varsta apropiata, demonstreaza astfel ca se poate face un pas inainte fara prea multa autoritate formala. Este mult mai rapid. Ei sunt asimilati foarte repede de organizatie, pentru ca au avut curajul sa incerce si au vazut ce este bine. Ii pot ajuta astfel si pe ceilalti sa treaca peste niste bariere“, spune Cringus.

     

    Si Yorgos Ioannidis, CEO al Romtelecom, apreciaza ca experienta – profesionala si personala – este principalul avantaj al acestor persoane. „Acesti oameni au adunat experienta in culturi si medii de business diferite, dar stiu si cum e sa fii roman. Societatea romaneasca se schimba cu rapiditate si vorbim de persoane cu o capacitate de adaptare mare, dovedita“, spune Ioannidis.

     

    Exista insa si dezavantaje care, de regula, sunt legate de frustrarile si de orgoliile celor care decid sa se intoarca in tara. Destul de multi considera ca nu sunt apreciati la justa lor valoare, ca nu li se recunosc meritele, ca nu sunt platiti cat  li s-ar cuveni sau ca nu li se ofera de la inceput cel mai inalt post. „Uneori aceste frustrari ating cote greu de imaginat. De regula, cei care au trait mult timp in strainatate, 3-5-10 ani, chiar mai mult, sunt mult mai realisti si mai rezonabili si au, de multe ori, pretentii mai mici decat cei care au stat mai putin, 3-6-9 luni, un an, sau decat candidati cu experienta similara in Romania, care nu au lucrat niciodata in strainatate“, a constatat Butunoiu.

     

    Un alt dezavantaj, sustine Camelia Cringus, este lipsa continuitatii in timp, pentru cei cu contracte limitate intr-o companie, de 2-3 ani de zile. „Cand se termina un contract si vine altcineva este o problema de continuitate, consecventa si de interes. Persoana vine, isi face treaba si pleaca. Dupa el vine altul care are alta mentalitate, un alt profil, alta personalitate. Toti colegii cu care intra in contact, toate echipele pe care le coordoneaza se schimba – de fiecare data trebuie sa reinceapa o noua integrare. Iar in aceste procese se pierd timp si bani.“

     

    Domeniile in care cei reintorsi lucreaza in Romania sunt in principal constructiile – pe partea de project management, deoarece este un domeniu relativ nou, in care exista putini specialisti, dar si in domeniul bancar – pe partea de creditare, management al riscului, controlling, audit, financial management. „In general sunt adusi pe pozitii de management, deoarece pentru pozitii de executie, salariile nu sunt competitive cu cele din tarile vestice“, spune Ana Ber, consultant la compania de resurse umane Dr. Pendl & Dr. Piswanger Romania.

     

    Firmele ii atrag pe romanii de afara cu salarii mai mari, cu pozitii semnificativ mai inalte decat ar putea obtine in alte tari si cu perspectiva unei evolutii mai accelerate catre pozitiile de top decat ar fi avut in strainatate. „Destul de des, pozitiile sunt sensibil mai bune decat ar fi obtinut in strainatate sau decat ar fi considerat normal pe o piata matura, raportat la profilul profesional al persoanei in cauza. Cu timpul, aceasta suprapozitionare se va diminua; tendinta este de uniformizare cu practicile din tarile cu care ne place sa ne comparam“, sustine George Butunoiu.

     

    Grecii, aproape ca romanii

    La sfarsitul lunii mai, Romtelecom a schimbat intreaga sa echipa executiva. Printre cei cinci manageri care raspund direct catre CEO-ul Yorgos Ioannidis se numara si Anca Georgescu Aladgem (39 de ani), director de resurse umane al companiei. Ea a lucrat inainte aproape noua ani la Coca-Cola HBC in diverse pozitii de management al resurselor umane. In strainatate a lucrat din 2002, intai in Polonia, unde a stat trei ani, iar apoi in Grecia. „Sa lucrez in afara tarii, la momentul respectiv, a fost in primul rand un pas inainte in cariera, insotit de toate beneficiile care decurg de aici. A fost in acelasi timp si o aventura, o ocazie de a experimenta direct culturi diferite, moduri de gandire si comportamente diferite“, spune Anca Georgescu.

     

    Ambele experiente s-au dovedit cu atat mai utile cu cat atat Polonia, cat si Grecia sunt mai dezvoltate din punct de vedere economic decat Romania: „Polonia m-a impresionat prin investitiile serioase in infrastructura, prin seriozitatea oamenilor si prin spiritul religios, profund. Ceea ce cred ca am putea sa invatam de la ei este constinciozitatea profesionala si valoarea lucrului bine facut, faptul ca o intelegere este strict respectata“. In Grecia, spune Georgescu, oamenii au o caldura deosebita si sunt foarte aproape de temperamentul romanesc: „Sunt probabil cel mai bun exemplu de urmat in ceea ce priveste calitatea serviciilor turistice si in abordarea clientilor din mai orice domeniu de activitate, perseverenta in fata unor conditii neprielnice si bucuria de a trai si de a aprecia clipa“.

     

    Revenirea in tara reprezinta un nou pas in cariera si o ocazie de a intelege mai bine o industrie diferita de cea in care a lucrat pana acum. Oferte a avut si din partea altor companii, dar in luarea deciziei a contat si momentul de transformare de la Romtelecom, ca strategie si cultura corporatista, context in care un departament de resurse umane joaca un rol foarte important.

     

    „Mi-a placut si faptul ca CEO-ul a pozitionat de la inceput problematica de resurse umane si climatul organizational ca prioritati“, spune Georgescu.

     

    Un weekend din doua e la Londra.

    „Am plecat din Romania inainte de decembrie 1989. A fost o decizie grea, sa plec departe de familie, de parinti, dar, pe de alta parte, imi dadeam seama ca din punct de vedere profesional si nu numai nu aveam perspective de dezvoltare ramanand aici“, spune Liliana Solomon, actualul CEO al Vodafone Romania.

     

    Solomon a fost una dintre primele femei-manager numite la conducerea unei companii multinationale din Romania. Avea o experienta internationala de 15 ani, dintre care 10 ani in companii din domeniul comunicatiilor. Ultimul job inainte de Vodafone a fost in cadrul Cable & Wireless, la Londra, ca group financial controller, chief financial officer si membru al comitetului executiv. In momentul in care a venit oferta de la Vodafone, a acceptat-o fara nicio ezitare. I s-a parut o sansa „nemaipomenita“ sa lucreze in Romania pentru acest grup multinational. „Mie mi se pare extraordinar ritmul in care a evoluat piata romaneasca incepand cu 1997. Decalajul fata de tarile dezvoltate s-a redus enorm, Romania «a ars» practic multe etape, iar acum este la un nivel tehnologic comparabil cu cel al tarilor dezvoltate“, sustine Solomon.

     

    Acasa se simte si la Londra si la Bucuresti, mai ales ca, de regula, un weekend din doua este la Londra, acolo unde se afla sotul ei. „Nu as schimba nimic. Sunt foarte multumita de cum este viata mea acum. Lucrez intr-o industrie pe care o iubesc si care imi ofera noi provocari si satisfactii, iar pe plan personal am avut sansa de a-mi intalni jumatatea“, spune Liliana Solomon.

     

    Recunoaste ca daca ar fi aceleasi conditii, ar pleca din nou din Romania si nu ar schimba niciunul din pasii care au adus-o in punctul in care este acum. „Majoritatea experientelor au fost foarte interesante si din toate am invatat cate ceva. Am avut sansa sa lucrez cu oameni deosebiti si asta e foarte important“, comenteaza CEO-ul Vodafone.

     

    Ce inseamna patru ani in Franta

    In Franta, Bogdan Braslasu a trait timp de patru ani. Dupa ce un an de zile a studiat acolo, a inceput cu un post de consilier junior in Camera de Comert si Industrie Paris, unde a fost responsabil pentru misiunile de prospectiune comerciala in Europa de Est si Africa de Nord si ulterior responsabil comercial de achizitii si licitatii publice pentru compania Signature. „Schimburile de experienta si deplasarile in Belgia si Anglia din timpul liceului si al facultatii m-au determinat sa aleg un loc de munca afara si in acelasi timp m-au si pregatit pentru acest lucru“, sustine Bogdan Braslasu.

     

    S-a intors pentru ca a considerat ca experienta pe care a avut-o in Franta este valoroasa pentru o companie franceza din Romania. La BRD, dupa perioada de formare, lucreaza ca analist studii in cadrul directiei de analiza si supervizare retea din departamentul de administrare a retelei. Cum l-au ajutat cei patru ani printre francezi? Spune ca se poate adapta mult mai rapid la orice situatie: „Din punctul de vedere al experientei profesionale, in Franta am intalnit oameni mult mai specializati, structura unei companii si rolurile angajatilor fiind bine definite. Dar si piata muncii este mult mai rigida, fiind mai simplu sa evoluezi in cadrul unei companii decat prin schimbarea frecventa a locului de munca“.

     

    In momentul intoarcerii in Romania, a avut in vedere firme franceze care lucrau in domeniile in care avea deja experienta. „Am ales BRD pentru atentia deosebita acordata formarii carierei pe termen lung si posibilitatii de evolutie spre o cariera internationala in grupul Société Générale“. In cazul sau, renumele companiei a fost unul dintre motivele pentru care si-a indreptat atentia catre BRD: „In perioada de formare am avut ocazia de a cunoaste structura bancii, de a avea ca interlocutori directori de departamente si directii din centrala bancii, ce mi-au impartasit din experienta lor. Lucrul intr-o unitate operationala mi-a dezvoltat cunostintele de organizare, proceduri, oferta comerciala“.

     

    Daca ar fi pus in situatia de a o lua de la capat, decizia de a pleca ar fi aceeasi. „Probabil dezvoltarea ulterioara a firmelor din Romania ne va oferi posibilitatea de a evolua in alte tari, spre o cariera internationala“, considera Braslasu.

     

    Cap compas Romania

    Si Rompetrol a inceput sa fie contactata de romani care lucreaza in alte tari si care ar dori sa lucreze aici. Deja de cateva luni lucreaza in Rompetrol cinci astfel de persoane cu experienta internationala, pe partea de business development – in principal pentru activitatea de retail -, in functii de project management, precum si in activitati legate de zona financiara si fuziuni si achizitii.

     

    Vlad Evghenie, program director in cadrul Rompetrol, este unul dintre romanii din strainatate veniti anul acesta in com-panie. El a lucrat cinci ani peste granita, un an in Marea Britanie, doi ani in Italia si aproape doi ani in SUA. In 2000, dupa o scurta cariera in industria IT&C din Romania, i s-a ivit oportunitatea de a lucra timp de sase luni in Marea Britanie, pentru Hewlett-Packard. Dupa aceasta perioada, din cauza legislatiei britanice privitoare la cetatenii extracomunitari, a fost pus in situatia de a-si cauta un alt loc de munca, in alta tara. „Top managementul companiei in care lucrasem mi-a acordat tot sprijinul; am candidat si am fost acceptat pe o pozitie de consultant in Italia. Aici am dezvoltat timp de doi ani businessul de servicii cu valoare adaugata in telecomunicatii al Hewlett-Packard“, afirma Evghenie.

     

    Ulterior si-a dat seama ca, pentru a putea avansa in cariera, avea nevoie de o educatie formala de management. A decis sa urmeze un program MBA la Kellogg School of Management in Statele Unite. La absolvire s-a angajat ca marketing manager la EMC2, companie de servicii, solutii si infrastructura pentru managementul informatiei. „Aici am pus bazele businessului de servicii de consultanta, acumuland experienta inedita de a lucra in regim de start-up in cadrul unei companii mature“, comenteaza Evghenie.

     

    Experienta anilor petrecuti afara inseamna pentru Vlad Evghenie inclusiv crearea unei retele de contacte internationale. De exemplu, inainte de a candida pentru functia actuala a apelat la un coleg de MBA, cu peste opt ani de experienta acumulata in patru grupuri petroliere in Anglia, Argentina, SUA si Nigeria. Acesta i-a oferit informatii esentiale despre industrie in ansamblu, despre Rompetrol si competitie. „Din SUA vedeam Rompetrol ca fiind exact ce-mi doream. Postul ideal pentru mine implica o companie multinationala romaneasca, sa lucrez intr-o industrie noua, sa invat un business de la zero, sa fiu pus in postura de a-mi aplica experienta si cunostintele intr-un context complet nou.“

     

    Din punctul de vedere al afacerilor, in opinia sa, exista cel putin o diferenta majora intre SUA si toate tarile europene in sau cu care a lucrat – iar aceasta tine de modul cum americanii inteleg si promoveaza leadership-ul. In acceptiunea americana, un lider reprezinta o persoana care are o viziune de ansamblu asupra businessului, care stie sa disemineze aceasta viziune pana la cele mai de jos niveluri ale organizatiei si care reuseste sa motiveze angajatii pentru a face ca aceasta viziune sa devina realitate. „Am intalnit putini lideri adevarati in Europa, iar cei pe care i-am intalnit au de obicei o educatie sau experienta in tari anglo-saxone“, spune Evghenie. Pe de alta parte, din punctul de vedere al middle managementului si al nivelurilor de executie, lucrurile in Romania stau la fel de bine sau chiar mai bine decat in alte tari. De exemplu, spune Evghenie, nu a avut niciodata retineri in a cere in companiile romanesti parerea unui analist in legatura cu decizii complexe de business. 

     

    In afara ofertei de la Rompetrol, Vlad Evghenie a mai avut doua – de la o companie de IT&C romaneasca si de la o companie din zona private equity, interesata de un country manager pentru o companie din portofoliul lor. „Nu am fost tentat sa raman in IT&C. Imi doream o schimbare, o industrie pe care sa nu o cunosc. Iar zona de «hands-on company management» in private equity nu reprezenta o provocare pentru mine. In cazul in care nu as fi primit o oferta de la Rompetrol, as fi ramas in SUA si as fi continuat cautarile pentru un job corespunzator in Romania“, spune Evghenie.

  • Cum au gasit Romania

    Fie ca s-au reintors acasa dupa 17 sau doar dupa 4 ani, schimbarea Romaniei li se pare evidenta managerilor intorsi in tara.

     

    „Am gasit o cu totul alta tara – s-au deschis foarte multe posibilitati si perspective, totul a prins viata din punct de vedere antreprenorial. Romania este, practic, o tara in care dezvoltarea nu si-a atins inca varful, investitiile mari abia acum urmeaza. Intalnesc astazi romani care au trait aici in toti acesti ani si care imi spun ca aproape nu-si mai amintesc cum era pe vremea comunismului“ – Liliana Solomon, Vodafone Romania

     

    „Cred ca Romania la aceasta ora prezinta foarte multe deschideri, foarte multe optiuni si foarte multe fatete. Generatia mai tanara are sansa Europei si poate sa porneasca la drum fara o parte din complexele generatiilor anterioare. Cred ca trebuie sa continuam sa progresam, sa imbunatatim infrastructura si serviciile, sa fim seriosi si responsabili fata de lucrul bine facut“ – Anca Georgescu, Romtelecom

     

    „La fiecare intoarcere in tara am gasit Bucurestiul din ce in ce mai cosmopolit si intr-o continua transformare. Ceea ce ma impresioneaza neplacut este puternica polarizare si radicalizare a societatii civile pe criterii politice. In lumina ultimelor evenimente politice, am avut un sentiment de «déja vu», de intoarcere in anii ‘90 si personal cred ca acest climat de presiune permanenta, intretinut artificial, este distructiv pentru business si tara, in general“ – Vlad Evghenie, Rompetrol

     

    „La intoarcerea in Romania am avut parte de surprize placute – dezvoltarea rapida, oportunitatile economice si ameliorarea conditiilor din Romania. Mai sunt si lucruri la care trebuie sa se mai lucreze – inca mai exista retineri in a spune direct parerea“ – Bogdan Braslasu, BRD

  • GHID DE PENSII: Cum arata vanzatorii de pensii private

    In mai putin de o luna se da startul la vanzarea de pensii private obligatorii: timp de patru luni, incepand cu 17 septembrie, angajatii cu varsta de pana la 45 de ani isi pot alege compania care le va administra o parte din banii pentru pensie. Cine are insa dreptul sa vanda astfel de produse?

     

    Lista celor ce au voie sa incheie contracte pentru pensii private obligatorii este suficient de mare pentru ca fiecare angajat sa aiba acces la aceste produse fara prea multa bataie de cap. Printr-o norma publicata recent, Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) stabileste cine si in ce conditii poate vinde pensii private obligatorii in numele administratorilor de fonduri. Oferta se anunta de pe acum bogata, in conditiile in care pana la inchiderea editiei, 11 companii primisera deja licenta de administrator si autorizatia pentru prospectul fondului din partea CSSPP. Mai precis, AIG, Allianz-Tiriac Pensii Private, Aviva, BRD-SocGen, BT Aegon, Generali, ING, Interamerican, Omniasig, OTP si Prima Pensie au parcurs deja primii pasi, iar pe lista de asteptare pentru licenta de administrator se mai afla si AG2R, Bancpost, BCR, KD Life, Marfin-Egnatia, Romexterra-Delta si Zepter. Dupa etapa de autorizare a administratorului si a prospectului mai exista insa si o a treia, in care fondul de pensii in sine trebuie autorizat de catre CSSPP. Totusi, nici chiar companiile ce au primit deja unda verde de la CSSPP nu au voie sa desfasoare niciun fel de activitati de publicitate sau de marketing pentru fonduri inainte de 17 septembrie, data oficiala de start pentru pilonul II de pensii.

     

    De la aceasta data insa, in decursul a patru luni, o intreaga armata de agenti de marketing va bate la usa angajatilor cu varsta de pana la 45 de ani pentru a-i convinge sa incheie un contract de pensii. Pentru angajatii cu varsta de maxim 35 de ani alegerea unui administrator este obligatorie, iar cei care nu vor decide singuri vor fi automat alocati catre o companie, dupa 17 ianuarie 2008 (cand se incheie perioada de subscriere). Angajatii cu varsta de pana la 45 de ani au posibilitatea sa opteze daca vor sau nu o astfel de pensie, iar perioada de subscriere pentru ei nu este limitata doar la cele patru luni.

     

    Pentru contributor procedura de aderare la un fond de pensii obligatoriu este simpla si are loc prin semnarea unui act individual de aderare, care este ulterior validat de catre Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale (CNPAS). Actul individual de aderare va fi completat de catre agentii de marketing ai companiilor de pensii sau de alte entitati autorizate de catre CSSPP. O reglementare recenta a Comisiei a largit mult lista initiala a celor ce vor putea incheia contracte de pensii obligatorii, adaugand pe aceasta lista, pe langa agentii de marketing si brokerii de pensii, si bancile, brokerii de asigurare si societatile de brokeraj de pe Bursa. Pentru fiecare dintre acestia, conditiile difera insa, iar pentru a putea incheia contracte toti trebuie sa fie in prealabil autorizati de catre CSSPP.

     

    Brokerii de pensii (care sunt companii nou – infiintate pentru a desfasura activitatea de marketing a fondurilor de pensii administrate privat si/sau a fondurilor de pensii facultative) pot lucra pentru oricat de multi administratori. Pana in prezent, CSSPP a autorizat, potrivit informatiilor de pe site-ul propriu, 21 de brokeri de pensii private. Agentii de marketing persoane fizice, pe de alta parte, pot lucra doar pentru un administrator sau, dupa caz, cu un agent de marketing persoana juridica, respectiv broker de pensii. La randul lor, agentii de marketing trebuie sa fie autorizati de catre CSSPP, fiind si ei inclusi intr-un registru ce va fi prezentat pe site-ul www.csspp.ro. Pana una alta, niciun administrator nu a parcurs etapa de autorizare a agentilor.

     

    Pe un nivel secund de marketing, CSSPP permite bancilor, brokerilor de asigurare si societatilor de brokeraj sa incheie contracte de pensii obligatorii, in conditii ceva mai restrictive insa. Mai precis, acestia – denumiti generic intermediari – pot desfasura activitatea de marketing numai pentru un singur administrator sau, dupa caz, pentru un singur broker de pensii private.

     

    In plus, orice microintreprindere care indeplineste prevederile legale in vigoare si care a fost avizata de catre Comisie, poate desfasura si activitatea de marketing a fondurilor de pensii administrate privat. Sub titulatura de consultanti de pensii private, microintreprinderile pot lucra doar pentru un singur administrator, un singur broker de pensii private sau, dupa caz, un singur intermediar de pensii private.

     

    Contractul de adeziune la un fond de pensii se poate incheia oriunde, legislatia neimpunand o locatie anume, asa cum s-a intamplat, spre exemplu, in Croatia, unde vanzarea nu s-a facut prin agenti de marketing, ci prin intermediul unor birouri administrate de o institutie de stat, numita Regos. In cadrul acestora, toate fondurile de pensii (patru, la momentul de start) si-au prezentat la comun ofertele. Nici in privinta numarului de agenti pe care companiile ii vor „arunca“ in piata lucrurile nu sunt inca foarte clare, in conditiile in care autorizarea acestora nu a inceput inca. Estimarile administratorilor – si miza mare care este in joc – indica insa ca numarul lor ar putea trece de 100.000-150.000. Exemplul Poloniei, unde sistemul pensiilor private a fost lansat inca din 1999, poate da un alt indiciu: atrasi de castigurile obtinute destul de usor si de conditiile putin restrictive impuse pentru a deveni agent de vanzare, polonezii s-au implicat masiv in aceasta activitate. Astfel ca numarul total de intermediari a depasit 450.000 de oameni – echivalentul unui procent din populatia totala a Poloniei. Ramane de vazut daca romanii se vor implica la fel de mult in vanzarea de pensii, ce promite castiguri chiar de cateva mii de euro in doar patru luni.

  • Puncte cheie

    COMPANII. Pana in prezent, 11 companii au primit de la Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) licenta de administrator pentru pensii obligatorii administrate privat. Odata cu eliberarea licentelor de administrator, CSSPP a autorizat si prospectele fondurilor de pensii pentru aceste companii, dar pentru a putea incepe sa vanda mai trebuie ca CSSPP sa autorizeze si fondurile in sine. Cele 11 companii sunt: AIG, Allianz-Tiriac Pensii Private, Aviva, BRD-SocGen, BT Aegon, Generali, ING,  Interamerican, KD Life, Omniasig, OTP si Prima Pensie. Pe lista de asteptare pentru licenta de administratori se mai afla inca: AG2R, Bancpost, BCR, Marfin-Egnatia, Romexterra-Delta si Zepter.

     

    VANZARE. Bancile, brokerii de asigurare si societatile de brokeraj de pe Bursa (SSIF) vor putea vinde incepand cu 17 septembrie produse de pensii private obligatorii (pilonul II). Cele trei tipuri de companii (reunite sub titulatura de intermediari de pensii private) pot vinde doar un singur fond al unui singur administrator. In plus, produse de pensii private mai pot vinde si microintreprinderile (asa-numitii consultanti) – fiind, la randul lor, restrictionati la produsul unui singur administrator. Alaturi de cele doua categorii de vanzatori de mai sus, introduse recent printr-o noua reglementare a CSSPP, raman pe piata brokerii de pensii si agentii de marketing ai companiilor. Pentru a putea vinde pensii obligatorii, si brokerii de pensii si intermediarii, consultantii sau persoanele fizice trebuie autorizate de catre CSSPP.

     

    CONTRIBUTII. In sistemul de pensii obligatorii administrate privat vor intra in mod obligatoriu toti salariatii cu varsta de maxim 35 de ani si optional cei cu varsta cuprinsa intre 35 si 45 de ani. Startul sistemului este programat pentru 17 septembrie; de la aceasta data contributorii de maxim 35 de ani au la dispozitie o perioada de patru luni (pana pe 17 ianuarie 2008) pentru a se decide la care fond administrat privat vor sa adere. Dupa terminarea celor patru luni, cei care nu au ales vor fi redistribuiti automat intre fondurile de pensii private obligatorii existente pe piata, aleator si proportional cu cota de piata detinuta deja de fiecare fond. Cotizarea la sistemul pensiilor administrate privat nu presupune pentru angajat niciun cost suplimentar, ci doar virarea unei parti a contributiilor de pensii (CAS) deja platite in sistemul public catre un fond de pensii administrat privat. In 2008, contributia care merge spre fondul de pensii privat va fi de 2% din salariul brut, procent ce va creste progresiv cu 0,5% in fiecare an si va ajunge in 2013 la 6%.

  • STUDIU DE CAZ: Elmiplant si decizia de a bronza si segmentul economic

    CONTEXTUL: Producatorul cosmeticelor Elmiplant, compania Elmi Prodfarm, se afla la inceputul anului trecut in topul firmelor ce activau pe piata produselor de protectie solara. Prezenta in portofoliu inca din 1994, gama Elmiplant pentru protectie solara avea insa nevoie de un „suflu” nou.

    DECIZIA: Anul trecut, compania a relansat gama Elmiplant pentru protectie solara, ce se plaseaza in segmentul mediu de pret, si a lansat gama Sombrero, pozitionata in segmentul economic, pentru ca „pretul conteaza inca foarte mult“, spune Andreea Cremenescu, directorul de marketing al Elmi Prodfarm.

    EFECTELE: In 2006, vanzarile companiei la categoria de produse pentru protectie solara au inregistrat cresteri de 70% in volum si de 94% in valoare fata de 2005. La finalul lunii iulie a anului curent, compania realizase deja, pentru categoria produselor pentru plaja, trei sferturi din vanzarile din tot anul trecut.

    In ultimii ani, cererea de produse de protectie solara a crescut cu cateva zeci de procente anual. Desi gama de produse de protectie solara inregistra vanzari bune, Elmi Prodfarm s-a hotarat sa aduca inovatii in gama Elmiplant si a lansat un nume nou, Sombrero, in segmentul economic.

    Producatorii de bere, apa, sucuri si inghetata se bucura de perioadele de canicula, pentru ca vanzarile lor cresc in progresie cu gradele din termometru. Soarele puternic influenteaza insa si vanzarile cosmeticelor de sezon. Pentru producatorul de cosmetice Elmi Prodfarm, cel mai vandut produs din toata gama de articole de protectie solara a fost crema cu SPF 25 (factor de protectie solara mare), ceea ce denota, spune Andreea Cremenescu, director de marketing al companiei, un interes in crestere al clientilor pentru produsele de profil. Segmentul cosmeticelor de protectie solara nu este monitorizat de companiile de cercetare de piata, dar pe baza vanzarilor din retail, producatorul cremelor Elmiplant estimeaza ca ocupa prima sau a doua pozitie, exceptand vanzarile directe (door-to-door).

    In 2004, compania a inceput un proiect de refacere a portofoliului de produse, modificari ce se refera atat la schimbarea formulelor, cat si la schimbarea ambalajelor si la imbunatatirea structurii gamelor de produse. In 2006, procesul s-a concentrat pe relansarea a doua game Elmiplant: cea de produse pentru ingrijirea tenului si cea pentru protectie solara. Cele doua game joaca un rol-cheie in vanzarile companiei, pentru ca detin o pondere semnificativa din afacere: numai cremele si lotiunile de protectie solara (Elmiplant si Sombrero) au realizat anul trecut 17% din cifra de afaceri a companiei. Elmi Prodfarm a inregistrat anul trecut o cifra de afaceri de 2,8 milioane de euro, in crestere cu 21% comparativ cu anul precedent. Desi la inceputul anului previziunile pentru vanzarile din 2007 vizau o crestere similara cu cea din 2006, in primul semestru al acestui an volumul de vanzari l-a depasit pe cel din tot anul trecut. Si cifra de afaceri din prima jumatate a acestui an este cu 17% mai mare decat cea de pe intreg anul trecut.

    In totalul vanzarilor, cel mai alert ritm de crestere l-au avut, anul trecut, produsele pentru protectie solara, care au inregistrat cresteri de 70% in volum si de 94% in valoare fata de 2005. Vanzarile mai mari din primul trimestru al anului se datoreaza insa si debutului timpuriu al sezonului estival, perioada calda incepand in acest an mai devreme cu mai mult de o luna fata de anii anteriori. Motiv pentru care, spun reprezentantii companiei, este de asteptat ca estimarile de vanzari pentru intregul an sa fie revizuite, de vreme ce planurile de la inceput de an au fost realizate, pentru produsele de protectie solara, aproape in totalitate in prima jumatate a anului.

    „Schimbarile pe care le-am facut la nivelul produselor, faptul ca a fost un sezon foarte calduros, ofertele speciale pe care le-am adresat consumatorilor la locul de vanzare si investitiile in promovarea produselor“ sunt, conform Andreei Cremenescu, factorii care au influentat evolutia vanzarilor. Compania are acum 16 produse pentru protectie solara, din care 11 sub marca Elmiplant (emulsie, lotiune spray, ulei, ulei spray cu diferiti factori de protectie, de la SPF 6 la SPF 30) si 5 sub marca Sombrero (emulsii pentru bronzat cu SPF intre 10 si 20, emulsie pentru dupa plaja si ulei pentru plaja cu SPF 4). Ca tendinta generala, directorul de marketing al companiei indica o preferinta in crestere a consumatorilor pentru lotiunile de plaja de tip spray, care au insemnat un sfert din totalul vanzarilor de produse de acest tip.

    Seria relansarilor a continuat si anul acesta, in program fiind inclusa si gama Bioten, ce cuprinde acum 11 produse, grupate in functie de efecte si de tipurile de ten carora se adreseaza. „Nevoia de a relansa gama Bioten a fost cauzata de faptul ca valorile brandului – naturaletea si vitalitatea – nu se regaseau la nivelul identitatii vizuale sau in campaniile de comunicare derulate“, spune Cremenescu. Produsul a fost repozitionat, comunicand beneficiile mierii din compozitie, tinta principala fiind consumatoarele tinere si dinamice. Rezultatele s-au facut imediat simtite: vanzarile de Bioten au inregistrat in prima jumatate a acestui an o crestere de 88% in volum si de 126% in valoare fata de perioada corespunzatoare a anului trecut. Veniturile aduse de Bioten au ajuns sa reprezinte in primele sase luni din acest an aproape 14% din cifra de afaceri a companiei.

  • Cat mai tine cursa importurilor auto

    Profesoara Florentina Voicu din Buzau primea in urma cu patru luni o sticla de sampanie alaturi de cheile de la masina pe care o comandase, un Volkswagen Polo albastru de aproape 11.000 de euro.


    Era vorba de masina cu numarul 150.000 pe care o vanduse in noua ani de activitate Porsche Romania, companie care a inceput cu un camion de opt masini Volkswagen in decembrie 1997 si a ajuns cel mai mare importator de automobile din Romania, cu afaceri de 750 de milioane de euro anul trecut.


    In aceeasi perioada, vanzarile de masini noi de import au crescut de aproape 20 de ori, la 137.000 de unitati pe an, si s-ar putea apropia de 200.000 in acest an. Ceea ce inseamna aproape doua miliarde de euro, o valoare de peste zece ori mai mare decat in urma cu opt-noua ani.     Pe ce s-a bazat aceasta evolutie?


    „Cand am inceput sa ma ocup de statistici auto se vindeau cam 6.000 de masini de import pe an. Era clar ca o sa creasca piata, dar nu ma asteptam sa creasca atat de rapid“, rememoreaza Marius Carp, fost director executiv in cadrul Asociatiei Producatorilor si Importatorilor de Automobile (APIA).


    Masinile de import au inregistrat in ultimii zece ani un ritm accelerat de crestere, care i-a surprins de multe ori nepregatiti pe dealerii de masini, existand multe perioade in care au fost nevoiti sa apeleze la stocurile pe care le aveau vecinii din Slovenia sau Ungaria pentru a satisface setea de masini de import. In ultimii doi ani a devenit un lucru obisnuit ca aproape fiecare importator sa isi revizuiasca de mai multe ori pe parcursul anului obiectivul de vanzari anuntat initial. „Au fost o serie de factori care au lucrat impreuna in favoarea pietei auto, iar principalul este reprezentat de gradul de motorizare scazut“, crede analistul Marius Carp.


    Romania ocupa din acest punct de vedere ultimul loc in Uniunea Europeana, un automobil revenind la nu mai putin de sase locuitori, potrivit datelor Institutului National de Statistica. Pentru comparatie, la nivelul celor 25 de tari membre ale UE (fara Romania si Bulgaria) sunt doua persoane la fiecare automobil, o valoare mai buna decat in Romania inregistrandu-se chiar si in Bulgaria, unde sunt trei persoane la fiecare automobil.


    Un factor la fel de important pentru cresterea pietei de masini de import a fost, potrivit dealerilor de masini, evolutia macroeconomica. „Oamenii au mai multi bani si acest lucru se vede. Se cumpara mai multe case, electrocasnice si bineinteles masini“, constata Nicolae Sorescu, director general al diviziei auto a grupului Radacini.


    Numai ca daca in cazul electrocasnicelor anii de glorie erau 2003 si 2004, cand piata crestea si cu un ritm anual de 70% in principal pe baza vanzarilor pe credit, la masinile de import fiecare din ultimii noua ani a insemnat cresteri de cel putin 30%. Iar ritmul pare ca s-a intetit dupa o crestere de 75% in 2005 si peste 50% in prima jumatate a acestui an, rolul principal pentru aceasta fiind atribuit sistemelor de finantare.

    „Corelat cu cresterea puterii de cumparare, dar poate si mai important in evolutia cresterii dramatice in ultimii ani este acordarea de facilitati financiare“, crede Mihnea Radulescu, senior consultant in cadrul biroului local al Roland Berger Strategy Consultants. Practic, spune el, sistemul de leasing, care a contribuit ani buni cu mai mult de jumatate din totalul masinilor de import vandute, era de fapt „un sistem de finantare si nu un sistem de leasing per se. Leasing inseamna inchiriere de masina, iar in Romania inseamna o finantare efectiva“, adauga Radulescu.

    Bancile nu s-au lasat mai prejos si dezvoltarea sistemelor de creditare a facut ca ponderea leasingului sa ajunga acum doar la o treime din totalul masinilor de import vandute. „E mult mai usor acum sa accesezi un credit, bancile sunt in concurenta si vor sa atraga cat mai multi clienti, peste toate acestea dobanzile au scazut, iar leul s-a apreciat fata de euro. Masinile vin cu preturi in euro, iar cei mai multi dintre noi suntem platiti in lei“, explica Sorescu.

    Doar deprecierea cursului a ieftinit masinile de import cu peste 25% in ultimii trei ani, iar daca avem in vedere ca de la inceputul acestui an s-au redus taxele vamale pentru masinile produse in afara Uniunii Europene, atunci dublarea vanzarilor de masini anuntata de multi dintre importatori in luna iulie a acestui an fata de anul trecut pare tot mai usor de inteles.

    „La Chevrolet, spre exemplu, marca produsa in afara Uniunii Europene, clientii trebuia sa plateasca taxe vamale de 30% chiar si la achizitiile pe credit, dar de la 1 ianuarie aceasta taxa a scazut la 10%. Acum avem mult mai multe cereri, mai ales ca vorbim de o marca de masina de volum“, completeaza oficialul Radacini.

    Masinile de import nu au devenit doar mai ieftine, ci si mai multe, pe fondul extinderii sustinute a portofoliului producatorilor internationali.

    Este cazul segmentului SUV, unde sunt prezente acum mai toate brandurile, de la japonezi si pana la producatorul sport german Porsche sau francezii de la Peugeot si Citroën. Sau al masinilor mici de oras, unde trei dintre marile nume din domeniu – Toyota, Peugeot si Citroën – au decis sa dezvolte in comun un model la care difera doar grila din fata cu emblema si echiparile standard.

    „Acum cinci-zece ani exista o prapastie in oferta de pe piata. Erau pe de o parte Daciile de 3.000 de euro (Logan a aparut abia in toamna anului 2004 – n. red.) si pe de alta masinile de import care costau foarte mult. Practic, sub 10.000 de euro nu se putea vorbi de nicio masina noua in afara Daciei“, adauga Marius Carp.

    Acum, cea mai mare parte a producatorilor de masini si implicit a dealerilor din Romania au in oferta modele cu un pret mai mic de 10.000 de euro, unele fiind suficient de bine echipate. „Cu putin peste pretul unui Logan iti poti lua o masina de import destul de bine echipata“, constata Carp.

    Iar cum in cazul unui credit pe trei ani, spre exemplu, o diferenta de pret de 2.000-3.000 de euro se traduce intr-o crestere a ratei lunare de aproximativ 50 de euro, atunci migrarea din ultimul an a vanzarilor dinspre Dacia Logan si Daewoo Cielo spre modelele de import este pe deplin justificata. „Nu exista o reteta a raporturilor intre masini de import si cele fabricate local, este vorba de modul cum producatorii isi marketeaza produsele“, crede consultantul Roland Berger. Dupa primele sase luni ale anului, importurile au crescut cu peste 50%, dar ambele marci de masini produse local – Dacia si Daewoo – au vandut mai putine masini. Si aceasta in conditiile in care 2006 marcase o premiera pentru piata de profil, fiind primul an in care masinile de import s-au vandut mai bine decat cele produse la Pitesti si Craiova.

    „Este adevarat ca Dacia a inregistrat o scadere usoara a vanzarilor pe piata locala, dar exporturile au crescut semnificativ. La 1 august vanzarile au atins valoarea de 134.000 de unitati, dintre care 70.000 au fost destinate exportului. Se poate spune ca piata se reorienteaza catre modele de import, al caror pret este peste cel al lui Logan“, declara Constantin Stroe, vicepresedinte al Automobile Dacia. Ceea ce pierde Dacia pot castiga Renault sau Nissan, aceasta fiind de fapt si strategia lui Jacques Daniel, directorul comercial al Dacia-Renault. „Dintre cele trei branduri (Dacia, Renault si Nissan – n. red.), cea mai ridicata rata a cresterii pe piata din Romania o va avea cu siguranta Renault. In ceea ce priveste Dacia, compania are o crestere limitata, datorita segmentului sau. Atat Logan, cat si Logan MCV apartin aceluiasi segment. Nu sunt de clasa mica, nu sunt de oras, nici premium si nici 4×4. Piata se extinde pe toate segmentele. Logan concureaza numai in segmentul low-cost.“

    Intrebarea de la inceputul articolului ramane. Cresterea economica, deprecierea euro, accesibilitatea creditelor, toti acesti factori s-au resimtit si anii trecuti. Totusi, de ce a crescut piata de import atat de mult in 2007 – o medie lunara de 50% – si cum de a ajuns luna iulie la vanzari cumulate (potrivit datelor anuntate pana acum de importatori) de aproximativ 20.000 de masini, un record absolut?

    „In primul rand este vorba de prima de casare, care in proportie de 77% a revenit importatorilor, spre deosebire de anul trecut, cand ponderea a fost mult mai mica“, explica Cristian Oltean, director de marketing al General Motors Romania. Aceasta inseamna ca aproape 13.000 din cele 16.500 de masini noi estimate a fi vandute pe baza primei de 3.000 de lei oferite pentru casarea unei masini vechi se vor regasi in statisticile APIA la Renault, Volkswagen, Opel si celelalte marci de import care au participat.

    O resursa deloc de neglijat de crestere in ultimul an mai ales este reprezentata de lucratorii romani in strainatate, asa-numitii capsunari. Practic, dupa ce si-au cumparat case si le-au mobilat cu aparatura de ultima ora, acestia au trecut la masini. „Sunt clienti care intra in showroom si din discutia cu vanzatorii de acolo aflam ca e vorba de romani care muncesc in strainatate, au vazut masina prin Spania sau Germania si acum vin sa o cumpere din Romania“, sustine Sorescu de la Radacini. El spune ca nu poate estima ponderea capsunarilor in totalul vanzarilor, dar „acestia sunt interesati in special de anumite modele, care le ofera maximum de valoare pentru banii lor, cum e cazul Astra Clasic“.

    Analistii spun ca la baza deciziei capsunarilor de a-si cumpara (mai nou) masini din Romania stau argumente cat se poate de practice. „Sunt oameni care au invatat ceva de pe urma anilor cat au muncit in strainatate. Stiu ce inseamna o masina second-hand, isi dau seama de avantajele unei masini noi si in Romania o masina noua este mai ieftina decat un model comparativ din alte tari precum Spania sau Germania“, adauga Marius Carp.

    Dar mai exista, potrivit dealerilor, un motiv care justifica macar cateva procente din cresterea fenomenala a pietei auto. „Serviciile gen buyback sau trade-in pot fi un factor decisiv in vanzarea si achizitia unui automobil. Sunt multi clienti care ar prefera sa lase vechea masina la un dealer autorizat si sa plece in aceeasi zi cu cea noua“, spune Oltean.

    Situatia se aplica insa mai degraba clientilor persoane juridice si celor care aveau sau sunt interesati de o masina, potrivit Cristinei Popovici, director economic al Midocar, unul dintre cei mai importanti dealeri Volkswagen si Audi de pe piata. „Momentan, proportia celor care apeleaza buyback la acest serviciu este mica, dar in crestere“, adauga ea.

    Practic, cine cumpara o masina de 10.000-12.000 de euro este sensibil la diferenta dintre pretul pe care i-o ofera dealerul si pretul pe care l-ar lua in targ. „Mai mult, daca are o masina de peste 3-4 ani, este aproape exclus ca dealerul sa i-o primeasca“, considera Marius Carp.

    Cu toate acestea, Weltauto, divizia de automobile de ocazie a Porsche Romania, a cumparat de la clienti in primele sase luni ale anului peste 800 de masini si a vandut aproape tot atatea, valorile fiind duble fata de cele pe care le inregistra in perioada corespunzatoare a anului trecut.

    In mod particular, in acest an pe piata auto s-a simtit si efectul psihologic al taxei de prima inmatriculare. Intrata in vigoare la inceputul anului, taxa era menita sa apere Romania de a deveni „groapa de gunoi a Europei“, asa cum spuneau de fiecare data cand aveau ocazia Brent Valmar, presedintele APIA, si primul-ministru Calin Popescu-Tariceanu, fost presedinte al APIA.

    Dupa o luna – ianuarie – in care vanzarile de masini noi de import au crescut cu doar 15%, fiecare din urmatoarele cinci luni a adus plusuri de 45%-75%. Iar iulie ar putea aduce un nou record. „A fost o confuzie generala. Multi nu stiau cuantumul acestei taxe si mai ales nu stiau ca pentru o masina care respecta normele de poluare Euro 4 sau Euro 3 (masini produse dupa anul 2000 – n. red.) diferenta intre taxa de prima inmatriculare si accizele care existau inainte de 1 ianuarie 2007 era foarte mica“, spune Carp.

    Senzatia ca s-a scumpit foarte mult o masina second-hand de import a facut ca tot mai multi dintre cei care se gandeau la o astfel de varianta sa treaca direct la o masina noua, bucurandu-i pe importatori. Insa analistii cred ca tocmai acest efect psihologic s-ar putea intoarce impotriva dealerilor de masini noi incepand de anul viitor, in conditiile modificarii situatiei actuale.

    Pana atunci, cele doua segmente ale pietei – masinile noi de import si cele second-hand – merg foarte bine impreuna, pentru ca iunie a reprezentat un varf si pentru cei care fac afaceri cu masini second-hand. Dupa primul trimestru, inmatricularile de masini second-hand s-au dublat, pentru ca in iunie volumul importurilor de automobile second-hand sa fie la aproximativ acelasi nivel cu cel din iunie 2006, potrivit lui Liviu Dobrin, director Autovit.

    Majoritatea celor care opteaza pentru un automobil second-hand din Vest aleg unul cu vechime intre doi si patru ani, cu o capacitate cilindrica intre 1.000 si 2.000 cmc si un nivel al emisiilor euro 3 sau 4, pentru care taxa de prima inmatriculare are un nivel mai scazut, considera Dobrin.

    Cresterea sustinuta a pietei de import s-a regasit deopotriva in modelele de 10.000 de euro, dar si in cazul limuzinelor de lux sau al marcilor supersportive. „Maserati a inregistrat un succes mai mare decat ne asteptam. La inceput estimarile erau de 8-10 unitati pe an, in timp ce vanzarile sunt in prezent de 15 modele pe an“, spune Herbert Stein, presedintele AutoItalia.

    Acelasi lucru s-a intamplat si in cazul modelelor Porsche cu mai mult de 80 de unitati livrate in doar sapte luni sau al marcilor de lux Mercedes si BMW. „Nu este o simpla coincidenta faptul ca in acest an au venit cei de la DaimlerChrysler, BMW, Citroën sau Honda“, crede Michael Schmidt, directorul general al Automobile Bavaria.

    Altfel spus, piata auto locala a trecut deja de un anumit prag critic al vanzarilor si a intrat in atentia directa a marilor producatori. „In cazul segmentului premium acest prag este de circa 2.000 de unitati.“

    Cu aproape toti marii producatori mondiali veniti in mod direct pe piata, fie cu un birou de reprezentanta sau chiar cu o filiala proprie de vanzari, Romania este in acest moment tara cu cea mai puternica ascensiune din Europa. Cat va mai dura aceasta ascensiune? Sau mai exact, ce ar putea stopa aceasta ascensiune, avand in vedere ca gradul de motorizare este cel mai scazut din UE? Cel mai relevant exemplu este Polonia, potrivit lui Marius Carp, unde inrautatirea conditiilor economice si ulterior, modificarile legislative importante – eliminarea oricaror bariere la importul de masini odata cu aderarea la UE – au dus la o cadere dramatica a pietei auto.

    Mai exista insa o bariera importanta. Romania nu este doar tara cel mai slab inzestrata cu masini, ci si cu sosele de calitate. „Per ansamblu, in 2008 nu prevad decat o crestere de 3-5% a vanzarilor, si acest lucru se va datora cel mai probabil situatiei actuale, reteaua de drumuri nefiind proiectata pentru a face fata unui numar atat de mare de autovehicule“, crede Stroe de la Dacia. El are in vedere si o scadere a taxei de prima inmatriculare sau chiar o eliminare, care nu va avea insa efecte devastatoare ca in Polonia, deoarece „tot mai multi potentiali clienti realizeaza riscurile pe care si le asuma atunci cand achizitioneaza un autovehicul uzat“. Analistii sunt mai optimisti, cel putin cand vine vorba de importuri. „Logan si-a atins capacitatea de penetrare pe piata, iar pana va incepe Ford sa produca la Craiova mai dureaza. Nu vad niciun motiv pentru ca importurile sa nu ajunga pe termen mediu la 70% din piata“, crede Carp. Pentru ca, vorba lui Herbert Stein, piata va continua sa creasca – Romania are nevoie de Europa, iar Europa are nevoie de cresterea Romaniei.

  • Vand apartament la Varsovia

    Tot mai multi investitori care au cumparat apartamente aflate in constructie in Polonia doresc sa le vanda. Daca aceasta miscare va fi urmata de marii investitori straini, care au achizitionat un numar semnificativ de apartamente noi, atunci preturile locuintelor ar putea inregistra un regres.

     

    Potrivit unor analisti, citati de cotidianul Rzeczpospolita, aproape 20% din apartamentele cumparate in marile orase sunt achizitionate exclusiv ca investitie, spre a fi vandute ulterior. Marcin Janczuk, director de dezvoltare la compania Polanowscy Nieruchomosci, estimeaza ca aproape 10% din apartamentele aflate la vanzare in Varsovia apartin acestor investitori. Alti experti cred ca tendinta se va extinde in curand si asupra altor orase mari, cum ar fi Cracovia, Wroclaw sau Poznan. Cuvantul decisiv il vor avea insa marii investitori.

  • Micul gigant IT din Polonia

    O megacompanie IT este pe cale sa ia nastere in Polonia. Prokom Group va uni cele patru firme IT pe care le detine si va crea o companie cu o capitalizare de 2,63 miliarde de euro, anunta publicatia Puls Biznesu.

     

    O astfel de firma nu ar avea rival la licitatiile pentru marile proiecte IT din tara. In prezent, imperiul IT al Prokom este format din Prokom Software, jucatorul cu cele mai mari contracte IT din sectorul public, Asseco, firma specializata in sisteme IT pentru sectorul financiar-bancar, ABG Spin, care actioneaza in domenii precum agricultura, energie si sanatate, si Comp, specializata in securitate IT. Ryszard Krauze, CEO al Prokom, a decis ca cele patru firme sa fuzioneze cel mai probabil sub denumirea de Asseco. Mutarea pare sa fie inspirata de cresterea exploziva inregistrata de Asseco dupa formarea sa prin fuziunea dintre Softbank si Comp Rzeszów. Przemyslaw Sawala-Uryasz, analist la CA IB, spune ca pe langa similitudinile in modul de operare pe care le va genera noua companie, aceasta va oferi un leadership respectat si un brand de incredere.

  • Zece ani fara caviar

    Rusia a interzis pentru zece ani producerea si comercializarea de caviar. Masura se va aplica si asupra caviarului confiscat; acesta nu va mai fi livrat in magazine, ci va fi distrus.

     

    Populatia de sturioni din bazinul Marii Caspice a scazut la un nivel care ar putea duce la disparitia totala a acestora in urmatorii trei ani. Conform estimarilor expertilor de mediu citati de cotidianul rus de afaceri Kommersant, populatia de sturioni din bazinul Marii Caspice a scazut de 38,5 ori in ultimii 15 ani. Tot in scopul salvarii speciei a fost interzisa si comercializarea acestei delicatese in magazine in urmatorul deceniu. Sturionii si caviarul au constituit o parte importanta din exporturile fostei Uniuni Sovietice; la sfarsitul anilor ‘70 erau trimise peste granita peste 2.000 de tone de caviar negru in fiecare an. In prezent, cantitatea nu depaseste 1.200 de tone anual. Din aceasta, piata legala nu absoarbe decat cel mult 10 tone. Se estimeaza ca economia Rusiei pierde in fiecare an cel putin 360 de milioane de euro din vanzarile ilegale de produse de peste.