BusinessMagazin

Blog

  • Kelemen şi Ponta nu au ajuns la un compromis. UDMR discută vineri despre ieşirea de la guvernare

     Secretarul general al UDMR Kovacs Peter a declarat, miercuri, că preşedintele Uniunii, Kelemen Hunor, a avut miercuri dimineaţă o discuţie cu premierul Victor Ponta, dar nu s-a ajuns la niciun compromis, astfel că în cursul zilei va mai avea loc o nouă înt„lnire între cei doi.

    ”Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, şi premierul Victor Ponta au avut miercuri o discuţie, dar nu s-a ajuns la niciun compromis, astfel că va mai avea loc astăzi o nouă discuţie. Ieşirea de le guvernare nu o poate decide un singur om. Vineri va avea loc la Cluj-Napoca şedinţa Consiliului Permanent al Uniunii, în care se va discuta despre o eventuală ieşire sau nu de la guvernare, în funcţie de rezultatul discuţiilor dintre Kelemen Hunor şi Victor Ponta”, a declarat pentru corespondentul MEDIAFAX Kovacs Peter.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul lichidează patru universităţi private şi 135 programe de studii. Instituţiile nu mai pot organiza examen de admitere

     În urma acestei operaţiuni, din totalul de 37 de universităţi particulare acreditate, 4 universităţi vor avea toate programele intrate în lichidare, iar 3 universităţi vor fi monitorizate.

    Conform informaţiilor obţinute de MEDIAFAX, instituţii de învăţământ superior cu toate programele intrate în lichidare în anul universotar 2014-2015 sunt Institutul Teologic Româno-Catolic din Bucureşti, Universitatea Financiar-Bancară din Bucureşti, Universitatea Mihail Kogălniceanu din Iaşi şi Universitatea Mihai Eminescu din Timişoara.

    Instituţii de învăţământ superior monitorizate în anul universitar 2014-2015 de către Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior şi Ministerul Educaţiei sunt Universitatea Bioterra din Bucureşti, Universitarea Română de Ştiinţe şi Arte Gheorghe Cristea din Bucureşti şi Universitatea Apollonia din Iaşi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • STUDIU: Ce diferenţe de preţ există la produsele vândute prin magazinele online sau cele clasice

    De exemplu, la un model de telefon al cărui preţ este în jurul a 500 lei, în momentul efectuării studiului existau diferenţe de până la 80 lei între preţul din online şi cel din offline.

    De asemenea, cumpărătorul poate economisi în cazul tabletelor la anumite modele şi până la 300 lei dacă cumpără din online, iar anumite titluri de cărţi pot fi găsite la jumătate de preţ, ajungându-se la economii de 15 lei în unele cazuri.

    Astfel, diferenţele de preţ ajung la 25% în cazul cărţilor, 15% la tablete şi 14% la telefoane mobile.

    Cele mai mici diferenţe de preţ între online şi offline s-au constat la aspiratoare (4%) şi la hrana pentru animalele de companie (1%).

    Studiul arată că preţurile aceloraşi produse sunt mai mici în medie în magazinele online decât în magazinele offline.

    “Diferenţele dintre online şi offline în ceea ce priveşte preţurile fluctuează semnificativ de la produs la produs, dar majoritatea acestora par sa meargă în aceeaşi direcţie. Altfel spus, ai şanse mari să cumperi mai ieftin un produs dintr-un magazin online, chiar dacă nu ţi-ai făcut anterior temele legate de locul în care găseşti cel mai ieftin produs. Cu toate acestea, promoţiile joacă un rol important în dinamica preţurilor”, a declarat Daniel Enescu, preşedinte Millward Brown România.

    În 11 din cele 12 categorii de produse studiate, produsele vândute online au fost în medie mai ieftine decât în magazinele clasice, o singură categorie fiind cu paritate de preţ – aparatele foto.

    Variaţia preţurilor între online şi offline în funcţie de produs este mult mai mare în cazul cărţilor (40% între produsul cu cea mai mică diferenţă şi cel cu cea mai mare diferenţă între online şi offline), tabletelor (23%) şi cuptoarelor cu microunde (18%) şi semnificativ mai mic în cadrul telefoanelor (8%), frigiderelor (6%) şi a hranei pentru animale de companie (2%).

    “Este foarte posibil ca în aceste ultime categorii marja de profit să fie mult mai mică, limitând posibilitatea unor promoţii spectaculoase”, precizează studiul.

    Studiul, realizat în luna mai, a luat în calcul 12 categorii şi 120 de produse, câte 10 pentru fiecare categorie. Eşantionul constă în 21 de magazine online şi offline, selectate după relevanţa lor în categorie, fiind comparate doar produse cu caracteristici tehnice identice. Datele pot varia în timp în funcţie de politicile magazinelor şi de promoţiile de la un moment dat.

    Conform unui alt studiu realizat de Millward Brown România în martie 2014, preţul rămâne un element semnificativ în decizia de achiziţie.

    Aproape 49% dintre cei care cumpără online aleg magazinul online pe baza faptului că preţul este mai mic decât în magazinele clasice (offline). Pe lângă preţ/reducerile de preţ, factori cu o importanţă ridicată pentru cumpărători atunci când decid să cumpere online sunt oferirea de servicii gratuite (transport si returnare) şi rapiditatea livrării comenzilor.

  • Cât câştigă un angajat de la RCS-RDS

    O persoană care lucrează ca operator call center pentru RCS-RDS, unul dintre cei mai mari furnizori locali de servicii de comunicaţii, câştigă lunar un salariu net de 2.100 de lei. În cazul în care angajatul se ocupă de clienţii business ai companiei, câştigul lui creşte până la 2.300 de lei, potrivit informaţiilor obţinute de gândul din partea surselor din piaţă.

    Operatorii nu primesc tichete de masă, doar prime de Crăciun care pot varia între 800 de lei şi 1.000 de lei. Programul lor de lucru cuprinde lunar două săptămâni cu 35 de ore de muncă şi două săptămâni cu 42 de ore de muncă.

    Cei care coordonează activitatea operatorilor obţin un salariu net lunar cu circa 400 de lei mai mare, iar angajaţii care lucrează pe zona de suport tehnic pentru mobile obţin un salariu net cuprins între 2.100 de lei şi 3.000 de lei, în funcţie de negocierile care au loc în timpul procesului de recrutare.

    RCS-RDS are circa 9.000 de angajaţi, potrivit ministerului de finanţe.

    Cititi mai multe pe gandul.info

  • Înfrângerea categorică suferită aseară de Brazilia a dat tonul glumelor pe internet – GALERIE FOTO

    A durat doar câteva minute până ce internetul s-a umplut de glume la adresa Braziliei, după prestaţia pe care echipa de fotbal a avut-o în semifinala campionatului mondial de fotbal.

    Umiliţi de Germania cu scorul de 7-1, brazilienii trebuie acum să accepte faptul că, pentru o perioadă de timp, vor fi şi ţinta unor glume mai mult sau mai puţin reuşite.

    În timpul semifinalei, Twitter a înregistrat 5,6 milioane de postări, devenind cel mai discutat meci din istoria reţelei de microblogging.

    Cei de Daily Mail au realizat o selecţie a celor mai amuzante mesaje postate de utilizatori:

  • Al doilea cel mai bogat om din lume vinde o parte din imperiul său telecom, la presiunea autorităţilor

     Slim are o avere de 71,5 miliarde de dolari, fiind depăşit la nivel global doar de cofondatorul Microsoft Bill Gates, cu 83,4 miliarde de dolari, potrivit calculelor Bloomberg.

    Compania America Movil, controlată de Slim, a anunţat că intenţionează să vândă active pentru a ajunge la o cotă de piaţă mai mică de 50%, astfel încât să nu fie clasificată drept companie dominantă pe piaţă, potrivit Financial Times.

    În lipsa acestei măsuri, imperiul lui Slim era în pericol de a fi obligat de autorităţi să pună infrastructura telecom gratuit la dispoziţia rivalilor.

    Compania de telefonie fixă a miliardarului, Telmex, controlează circa 80% din piaţa de profil din Mexic, iar compania de telefonie mobilă Telcel deţine aproximativ 70% din piaţa de telefonie mobilă.

    De asemenea, America Movil va separa infrastructura telecom, inclusiv turnurile de transmisie, va fi separată de Telcel şi va deveni disponibilă şi pentru alte companii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Hofigal, scoasă la vânzare. Proprietarii cer 5 mil. euro pentru o treime din companie

    Acţionarii Hofigal caută un investitor strategic dispus să achiziţioneze un pachet de 35,5% din capitalul social al companiei contra sumei de 5 milioane de euro.

    Hofigal a fost înfiinţată în anul 1990 şi s-a impus pe piaţa românească drept unul din principalii furnizori de produse naturale din România, având în prezent un portofoliu de aproximativ 400 de produse, majoritatea originale, obţinute prin tehnologii şi brevete proprii, din care peste 70 de branduri brevetate la nivel internaţional. Compania a raportat în 2013 o cifra de afaceri de peste 31 de milioane de lei. Compania produce ceaiuri, tincturi, uleiuri, capsule si comprimate, produse cosmetice si alte tipuri de produse.

    “Compania dispune de o serie de active valoroase precum terenuri, utilaje şi clădiri. De asemenea, este o societate sănătoasă din punct de vedere financiar, care a reuşit să înregistreze profit chiar şi în perioadele de criză financiară. Hofigal a reuşit să crească în timp cu resurse financiare proprii şi fără a acumula datorii către banci şi terţi. Totodată, brevetele reprezintă o resursă extrem de importantă a companiei, având în vedere că un singur brevet Hofigal valorează cel puţin 900.000 euro.”, a declarat avocat Maria Ilie, reprezentant al acţionarului vânzător.

    Invesitorul care va prelua pachetul de active scos la vânzare va dobândi calitatea şi drepturile legale asupra a încă 10 societăţi comerciale în care Hofigal este acţionar şi care au în patrimoniu sute de hectare, utilaje de producţie, complexe de terapie naturală.

    Hofigal este o companie integrată, specializată în obţinerea de produse exclusiv naturale, având ca trăsătură caracteristică faptul că produce 80-85% din propriile materii prime active.

    |nfiinţată cu capital integral românesc, firma a reuşit să se impună în plan internaţional, cunoscând o evoluţie spectaculoasă după anul 2001, când s-a construit o fabrică modernă în ceea ce priveşte dotarea cu echipamente a fluxurilor de producţie, controlului şi distribuţiei produselor finite.

    Conform reprezentantilor companiei, an de an firma a cunoscut o evoluţie continuă, atât în ceea ce priveşte tehnologizarea fluxurilor de producţie şi a laboratoarelor de analize fizico-chimice şi microbiologice cu echipamente moderne şi personal calificat, cât şi în ceea ce priveşte creşterea productivităţii şi diversificarea gamei de produse.

    |n 2003, Hofigal a deschis Centrul de Terapie Naturală “Alexandra” la Breaza, într-un climat montan situat pe şoseaua către Sinaia-Buşteni-Predeal. în anul 2006, Hofigal a deschis Centrul medical “Hofimed” în Bucureşti. La acest centru se folosesc în special metode de diagnostic şi tratament care contribuie la stimularea forţelor proprii de refacere şi autovindecare a organismului şi care nu produc reactii adverse. Prin aceste metode se încearcă tratarea omului bolnav şi nu a bolii.

  • POZA ZILEI: Sculpturi în nisip

    VEZI AICI GALERIA COMPLETA

     

  • Câţi bărbaţi beau bere la meciuri, după ce fac sport şi în concediu?

    Aproape 80% din bărbaţii români care obişnuiesc să consume bere au declarat că o aleg şi atunci când sărbătoresc victoria echipei favorite după încheierea unei competiţii sportive, berea fiind principala băutură consumată cu această ocazie, arată un studiu efectuat de compania de cercetare de piaţă GfK România la solicitarea Asociaţiei Berarii României.

    Potrivit studiului, 80% din bărbaţii români care obişnuiesc să consume bere sărbătoresc în compania ei şi victoria echipei favorite, la finalul unei competiţii sportive.

    “Competiţiile sportive au darul de a aduce prietenii împreună, iar berea completează perfect aceste momente, adăugându-le bună dispoziţie”, a declarat Onno Rombouts, preşedinte Asociaţia Berarii României.

    Aproape 55% din barbaţii români au afirmat că obişnuiesc să consume bere şi după ce au petrecut o seară făcând sport cu prietenii, berea ocupând şi în acest caz primul loc în rândul băuturilor preferate. Aproape 60% din bărbaţii români afirmă că aleg să consume bere şi atunci când sunt în concediu, inclusiv când sunt în concediu la mare.

    “Consumată cu moderaţie, berea este o prezenţă constantă în vieţile românilor. Indiferent de modul în care îşi petrec timpul liber – alături de familie sau prieteni -, românii aleg să consume bere”, a declarat Constantin Bratu, director general Asociaţia Berarii României.

    |ntrebaţi care sunt motivele pentru care optează pentru iubita băutură, 60% din consumatorii de bere români bărbaţi au afirmat că o aleg pentru că însoţeşte cel mai bine întâlnirile cu prietenii, afirmând în aproximativ acelaşi procent că aleg să consume bere şi pentru că o consideră o modalitate de  hidratare a organismului.

    Cu zero evaziune fiscală pe lanţul de producţie, 76.700 de locuri de muncă create pentru români şi un nivel înalt al valorii adăugate, industria berii are o contribuţie importantă la economia României. Peste 97% din berea consumată de români este produsă la ei în ţară, iar nivelul cumulat al investiţiilor membrilor Asociaţiei Berarii României s-a ridicat până în prezent la peste 1,25 miliarde euro. 

    Sectorul berii contribuie cu aproape 60% din totalul accizei colectate la bugetul de stat de pe piaţa băuturilor alcoolice, iar jumătate din preţul unei beri îl reprezintă taxele virate la bugetul României.

    Potrivit unei analize a companiei de consultanţă AT Kearney, creşterea accizei la bere în 2013 se estimează că a condus la o diminuare cu 155 milioane lei a încasărilor bugetare provenite din acciză şi TVA pentru bere, comparativ cu varianta în care acciza ar fi rămas la nivelul anului precedent.

    Membrii Asociaţiei Berarii României sunt: Bergenbier sa, Heineken Romania, United Romanian Breweries Bereprod şi Ursus Breweries, alături de microberăria Clinica de Bere. |mpreună, cei cinci producători furnizează peste 80% din cantitatea de bere consumată în românia. totodată, din asociaţie fac parte şi reprezentanţi ai producătorilor de materii prime: Soufflet Malt Romania şi  Asociaţia Producătorilor de Hamei. Cele cinci companii membre ale Asociaţiei asigură peste 4.000 de locuri de muncă în cadrul celor unsprezece fabrici de bere, dintre care două microberării. Unităţile de producţie ale membrilor Asociaţiei sunt situate în Ploieşti, Constanţa, Craiova, Miercurea Ciuc, Târgu-Mureş, Pantelimon, Timişoara, Buzău, Braşov, iar cele două microberării sunt situate în Cluj-Napoca şi Timişoara.

  • Cu ochi mari la poarta băncii. Valul de panică stârnit printre depunătorii băncilor bulgăreşti a trecut

    VALUL DE PANICĂ STÂRNIT PRINTRE DEPUNĂTORII A DOUĂ BĂNCI BULGĂREŞTI A TRECUT. BANCA NAŢIONALĂ A BULGARIEI (BNB) A PLASAT ÎN ADMINISTRARE SPECIALĂ BANCA COMERCIALĂ CORPORATISTĂ (CORPBANK – KTB), a patra mare bancă din ţară, iar First Investment Bank (Fibank), a treia bancă, a anunţat că îşi continuă activitatea normal, după ce a onorat retrageri de depozite de peste 400 mil. euro. Comisia Europeană a aprobat totuşi ca Sofia să deschidă o linie de credit de 1,7 mld. euro pentru susţinerea celor două bănci, care deţin 18,5% din totalul activelor bancare la nivel naţional.

    Toţi analiştii financiari occidentali au dat asigurări că situaţia KTB a fost unică în sistemul bancar bulgăresc, altminteri solid, cu o rată record de adecvare a capitalului (20%) şi cu fundamente economice de invidiat (datoria publică de 19% din PIB, deficitul bugetar de 2% din PIB, dar mai ales regimul de consiliu monetar care după criza din 1996-97 a ţinut drastic şi neîncetat în frâu finanţele ţării, cu leva legată de euro şi cantitatea de bani din economie dimensionată strict în funcţie de rezervele valutare).

    Şi misiunea FMI la Sofia lăudase la 12 iunie sănătatea băncilor ţării. Desigur, astfel de asigurări au fost date şi pentru a nu afecta încrederea în băncile străine din Bulgaria (UniCredit, Raiffeisen, OTP, NBG), care deţin circa 70% din sistem. Numai că încrederea nu ţine numai de cifre, ci şi de calitatea mediului economic, a supravegherii bancare şi de capacitatea autorităţilor de a stăpâni o criză.

    Or, prima punere de paie pe foc a venit chiar de la BNB. Procuratura a confirmat la 18 iunie că viceguvernatorul Ţvetan Gunev a fost pus sub anchetă pentru neglijenţă în supravegherea creditelor riscante date de nişte bănci, iar un presupus angajat al BNB a trimis presei o misivă în care sugera că Gunev a închis ochii faţă de abuzurile KTB fiindcă „e dependent financiar“ de ea. În 2011, însuşi Ivan Iskrov, guvernatorul BNB, fusese implicat într-un scandal declanşat de dezvăluirile din presă că ar fi făcut presiuni asupra Allied Irish, pe atunci proprietara Băncii Bulgaro-Americane de Credit, ca să vândă banca respectivă către KTB (ulterior, banca a fost cumpărată de Ţvetelina Borislavova, partenera premierului de atunci Boiko Borisov).

    Mai departe, politicienii au amplificat scandalul. Un deputat socialist s-a trezit vorbind că are informaţii cum că va fi atacată şi o a doua bancă, ceea ce a accelerat căderea acţiunilor băncilor bulgăreşti la bursă, iar Boiko Borisov, liderul partidului de centru-dreapta GERB, s-a trezit şi el vorbind că ar trebui ca Bulgaria să ceară FMI un împrumut de 2,5-3 mld. euro şi că FMI trebuie să pregătească viitorul buget al ţării, pentru că în caz contrar guvernul socialist al lui Plamen Oreşarski „va umbla la rezerva fiscală“ ca să ajute KTB. Într-o asemenea atmosferă nici nu mai pare comic că primul ins arestat fiindcă a trimis SMS-uri şi mesaje alarmiste despre Fibank înainte de retragerile masive de depozite din 27 iunie e un sofiot acuzat de trafic de droguri, poreclit Chicago, sincer convins că Illuminati, reptilienii, si­oniştii şi masonii sunt mână-n mână cu elita politică.

    Ancheta contra lui Gunev a fost declanşată de o plângere din februarie a Reţelei de Protest (mişcarea ONG-urilor şi a unor oameni de afaceri care au organizat, alături de fostul partid de guvernământ GERB, manifestaţiile-maraton începute în iunie 2013 contra guvernului socialist, acuzat de corupţie şi clientelism). Reţeaua cerea investigarea legăturilor între mogulul media Delian Peevski, Ţvetan Vasilev, acţionarul majoritar al KTB, şi Nikolai Barekov, un fost om de televiziune devenit liderul noului partid populist Bulga­ria fără Cenzură (BBŢ), format în mai 2013 şi ajuns deja a patra forţă politică a ţării, judecând după rezultatele alegerilor europarlamentare, unde a obţinut două mandate. Plângerea Reţelei de Protest viza multiple activităţi ilegale, de la spălare de bani la trafic de influenţă, iar în privin­ţa KTB erau suspectate credite acordate ilegal.