BusinessMagazin

Blog

  • Alpha Bank amână fuziunea cu Eurobank

    Creditorii privaţi ai Greciei, între care băncile greceşti, germane şi franceze ocupă locuri de frunte, negociază sub egida autorităţilor din zona euro o reducere a poverii datoriei elene cu circa 100 de miliarde de euro, în virtutea căreia băncile urmează să-şi asume o pierdere de cel puţin 50% din valoarea nominală a obligaţiunilor greceşti din portofoliu.

    Negocierile pentru aşa-numitul PSI (acordul de implicare a creditorilor privaţi) sunt în derulare, iar o sursă citată de AP a relatat luni că acordul final ar putea viza mărirea pierderii creditorilor privaţi la 70% din valoarea obligaţiunilor.

    Alpha Bank “intenţionează să aştepte finalizarea termenilor PSI, al căror impact este aşteptat să fie diferit pentru părţile implicate în fuziune (Alpha şi Eurobank), iar apoi să convoace adunarea acţionarilor, astfel încât aceasta să fie corect informată în vederea deciziei ulterioare”, a comunicat grupul elen într-o declaraţie remisă bursei din Atena şi citată de Dow Jones.

    Băncile greceşti ar urma să-şi asume pierderi de circa 17 miliarde de euro din totalul de 100 de miliarde. Alpha Bank deţine obligaţiuni guvernamentale elene în valoare de 3,5 miliarde de euro, în timp ce Eurobank deţine circa 7 miliarde.

    Restructurarea datoriei elene cu implicarea creditorilor privaţi este o precondiţie pentru ca Grecia să primească noul pachet de susţinere financiară din partea zonei euro, estimat la 130 de miliarde de euro.

    Conform termenilor acordului de fuziune anunţaţi în august, acţionarii Eurobank ar urma să primească cinci acţiuni noi Alpha Bank pentru fiecare şapte acţiuni ale lor. La acea vreme, pierderea care ar fi trebuit să fie asumată de băncile deţinătoare de obligaţiuni elene era mult mai mică, de 21% din valoarea nominală.

    Tranzacţionarea acţiunilor Alpha Bank şi EFG Eurobank a fost oprită luni la bursa din Atena.

    Anunţul Alpha Bank intervine la câteva zile după ce autoritatea elenă pentru concurenţă şi-a dat acordul pentru fuziune.

    Fuziunea Alpha cu Eurobank ar crea una dintre cele mai mari bănci din zona euro, cu o reţea de peste 1.300 de sucursale în opt ţări şi poziţie în top 3 al pieţei în Bulgaria, România, Cipru şi Serbia. Noul grup ar deveni cel mai mare din Grecia, cu poziţii de top în toate segmentele activităţii bancare din această ţară. Acţionarii principali, care au aprobat în august 2011 fuziunea, vor fi familia Costopoulos (Alpha), familia Latsis (Eurobank) şi fondul de investiţii Paramount Services Holding Ltd. din Qatar (acţionar minoritar al Alpha).

    În România, fuziunea corespunzătoare între Alpha Bank România şi Bancpost va crea a treia bancă din sistem după valoarea activelor (peste 7 miliarde de euro) şi o cotă de piaţă de peste 9%.

  • Statele UE pot folosi fonduri europene ca garanţie pentru credite bancare destinate IMM

    “Este una dintre cele mai importante decizii anticriză, aceea de a implica masiv Uniunea Europeană şi resursele financiare europene şi garanţiile care pot fi date contra resurselor europene alocate ţărilor şi încă neangajate în contracte”, a declarat preşedintele Traian Băsescu.

    Consiliul European a adoptat în acest sens o declaraţie vizând stimularea creşterii economice şi a ocupării forţei de muncă, cu accent pe forţa de muncă tânără. “Este o declaraţie care trebuie să fie transpusă în măsuri care vor fi adoptate la următorul Consiliu European”, a precizat preşedintele.

    Băsescu a amintit că România a anticipat într-un fel această decizie, prin înfiinţarea în 2010 a fondului de garanţii guvernamentale pentru crearea de întreprinderi mici şi mijlocii. “Este adevărat, nivelul de garanţii nu a fost foarte mare, de câteva zeci de milioane, dar iată o altă măsură pe care într-un fel sau altul am anticipat-o şi care acum va fi mai puternic susţinută şi cu resursă financiară europeană”, a afirmat preşedintele.

  • Băsescu: La Bruxelles, România a obţinut un compromis convenabil

    Statele non-euro, dar semnatare ale tratatului, vor participa la summiturile zonei euro ori de câte ori se discută probleme de interes general pentru piaţa unică, legate de competitivitate sau de eventuale modificări strategice în zona euro, de modificări de politici strategice în zona euro, a explicat Băsescu. S-a stabilit că zona euro va avea minim două întâlniri pe an, la care cel puţin la una participă toţi semnatarii tratatului, dacă în cea de-a doua s-ar discuta strict probleme ale zonei euro. Când sunt situaţii în care se întâlneşte numai zona euro, premergător se organizează un Consiliu European, la care se discută eventual problemele care i-ar afecta pe toţi cei 27 şi abia pe urmă se rămâne în grupul celor 17.

    “Deci eu cred că s-a obţinut un compromis convenabil, atât statelor din zona euro, cât şi statelor semnatare ale tratatului”, a conchis preşedintele.

    Pactul fiscal la care luni au aderat 25 de ţări şi care va fi semnat la 1 martie intră în vigoare când este ratificat de 12 state. În momentul de faţă, 25 de state au anunţat că intenţionează să semneze tratatul pe data de 1 martie. “Noi am fost printre cei care au susţinut ca în tratat să fie inclusă şi obligaţia de respectare a nivelului maxim de îndatorare prevăzut de Acordul de la Maastricht, cu mecanismele care se vor declanşa automat, dar astăzi nu am stabilit cum va funcţiona acest mecanism. Este sarcina Eurogrupului şi a Comisiei să facă nişte propuneri pentru modul cum se declanşează mecanismul cu privire la gradul de îndatorare excesiv”, a afirmat Băsescu. Nivelul maxim de îndatorare acceptat este de 60% din PIB.

    A mai rămas de clarificat, la nivel naţional, modul de introducere în Constituţie a obligaţiei de a respecta deficitul structural de cel mult 0,5% din PIB. Spre exemplu, formularea completă – aş vrea să v-o citesc, ca să înţelegeţi unde este interpretarea -, spre exemplu, formularea tradusă, încă nu avem varianta în limba română, dar traducerea din engleză este următoarea: “Regulile menţionate la paragraful I – cele legate de deficitul excesiv – vor fi transpuse în legea naţională a părţilor contractante, cel mai târziu la un an de la intrarea în vigoare a acestui tratat, prin prevederi cu forţă juridică şi caracter permanent, de preferinţă constituţional, sau prevederi care prezintă în alt mod garanţii că vor fi respectate şi asumate pe tot parcursul proceselor naţionale bugetare”. Există state care au alt tip de legi decât România, care se votează cu două treimi sau cu 75% din numărul de parlamentari, în cazul cărora nu mai e necesară introducerea în Constituţie.

    “Noi avem răgazul de a modifica Constituţia până la sfârşitul anului 2013, din acest punct de vedere, pentru că tratatul este prevăzut să intre în vigoare la 1 ianuarie 2013. Sigur se poate întâmpla să intre în vigoare mai repede şi atunci avem un alt tip de problemă. Spre exemplu, în momentul în care 12 state l-au ratificat el intră în vigoare. Nu exclud posibilitatea ca 12 state să ratifice tratatul înainte de 1 ianuarie 2013. Vreau să cred că România va fi una dintre aceste ţări”, a mai spus şeful statului.

  • FMI e cu noi! Oare?

    Îngheţarea salariilor şi a pensiilor în 2012 va face ca bugetul României să aibă un efect negativ asupra creşterii economice şi a cererii, astfel încât FMI “recomandă autorităţilor să ia în calcul creşteri moderate ale veniturilor pentru angajaţii din sectorul public şi pensionari, dacă o vor permite condiţiile bugetare”. Recomandarea figurează în raportul FMI emis după misiunea de toamnă a Fondului în România; misiunea s-a încheiat la 7 noiembrie 2011, raportul a fost finalizat la 5 decembrie.

    Faptul că raportul a fost publicat de FMI abia săptămâna trecută a făcut ca fraza despre salarii să pară pentru unii o noutate uluitoare, deşi Jeffrey Franks, şeful misiunii, declarase limpede încă din emisiunea “După 20 de ani” de la Pro TV, din 13 noiembrie, că se poate discuta despre o mărire modestă a pensiilor şi a salariilor în 2012, “poate ceva care să compenseze inflaţia, în jur de 3-4%”, în funcţie de evoluţia economiei şi a bugetului şi în acord cu legea responsabilităţii fiscale, conform căreia nu pot creşte salariile şi pensiile cu şase luni înainte de alegeri. Între timp, la 14 decembrie, Guvernul a luat deja decizia de majorare a salariului minim brut pe ţară de la de la 670 de lei la 700 de lei, începând de la 1 ianuarie 2012, cu impact estimat asupra a circa 790.000 de salariaţi.

    În privinţa situaţiei bugetului, FMI apreciază că deficitul de 1,9% din PIB (numerar) prevăzut de Guvern pentru acest an este “mai mic decât cel strict necesar pentru încadrarea în plafonul de 3% din PIB (ESA) cerut de UE. FMI recunoaşte că această supraperformanţă (adică faptul că suntem mai catolici decât Papa la deficit bugetar) “ar putea întări reputaţia României de corectitudine fiscală în condiţiile economice actuale”, însă în acelaşi timp influenţează negativ cererea internă, adică pilonul pe care se bazează toate previziunile pozitive de creştere a PIB pentru acest an, având în vedere că tăierea cheltuielilor de la buget a redus investiţiile, problemele din zona euro au redus finanţarea bancară, iar anul agricol 2011 e puţin probabil să se repete. Ca atare, FMI conchide că un deficit un pic mai mare, deşi tot sub plafonul de 3%, “va menţine semnalul pozitiv pentru pieţele financiare, dar ar fi mai puţin prociclic” – adică ar afecta mai puţin perspectiva de creştere.

    Explicaţia faptului că suntem mai catolici decât Papa la ţintirea deficitului a dat-o preşedintele Traian Băsescu, speriat că oricât de impresionantă a fost ajustarea fiscală realizată de România comparativ cu alte state europene (4,35% din PIB în 2011, sub ţinta de 4,4% stabilită cu FMI şi mult sub deficitul de 6,5% din PIB din 2010), prima de risc pentru datoria ţării – CDS – tot s-a mărit pe parcursul anului trecut, sporind astfel povara sumelor de rambursat în viitor şi dificultatea de a obţine credite noi de pe piaţă. Ce va fi de acum înainte?

    “Tensiunile persistente pe pieţele externe sugerează că statul nu va avea o sarcină uşoară în a se împrumuta în 2012”, apreciază analiştii Raiffeisen Bank, care estimează că necesităţile de finanţare externă vor fi uşor mai mari decât anul trecut, dar nu este exclusă o scădere a deficitului de cont curent dacă Guvernul reuşeşte să majoreze absorbţia fondurilor europene. În acelaşi timp, anul acesta va începe rambursarea banilor de la FMI, mai exact circa 1,6 mld. euro. Rezerva valutară de la BNR este mare (33,2 mld. euro) şi poate face faţă fără probleme şi plăţii datoriilor, şi unor eventuale ieşiri de capital, însă pentru a preveni ieşiri importante de capital va fi necesară rostogolirea unor sume importante ajunse la scadenţă, mai spun analiştii Raiffeisen.

    Cât priveşte inflaţia pe care Franks spunea că ar putea s-o acopere ipoteticele majorări de salarii, ea rămâne într-adevăr o variabilă: analiştii cred că ea va scădea la minime aproape de 2-2,5% anul acesta, inclusiv graţie efectului de bază; singur FMI şi-a declarat temerea că vor urma creşteri ale preţurilor administrate (e vorba mai ales de proiectatele liberalizări de preţuri pe piaţa energiei, cerute tot de FMI) şi de aceea a şi recomandat BNR să nu mai scadă dobânda de politică monetară, adusă la 5 ianuarie la de la 6% la 5,75%. În lipsa unor şocuri externe ale preţurilor, e puţin probabil însă ca Guvernul să procedeze la majorări brutale, care ar afecta direct creşterea economică, nemaivorbind de impactul lor într-un an electoral.

  • Locuri de pe planetă care-ţi taie respiraţia (GALERIE FOTO)

    Cum arată paradisul pe Pământ, cele mai frumoase 100 de locuri pe care orice om trebuie să le vadă într-o viaţă, cele mai impresionante peisaje de pe glob: orice denumire a unei asemenea înşiruiri e bună, pentru că orice clasament de acest gen rămâne subiectiv şi deschis, în funcţie de preferinţele celor ce fac astfel de topuri. De aceea, n-am încercat aici să facem o ierarhie, ci am început doar o serie pe care cititorii sunt liberi s-o completeze cu propunerile lor şi, de ce nu, cu propriile lor amintiri de vacanţă.

    Sursa: The Cool Hunter

  • Emil Boc respinge “presiunile populiste” ale coaliţiei pentru majorarea salariilor

    “Dacă economia ne va permite, că va fi primul trimestru, că va fi al doilea, atunci s-ar putea majora salariile şi pensiile”, a subliniat premierul la TVR, fără să ofere vreun posibil procent pentru majorări. “La Guvern nu va exista un robinet al populismului pe care îl folosim în an electoral”, a adăugat el, insistând că nu poate promite acum că salariile şi pensiile vor fi majorate de la 1 aprilie, aşa cum îi cer partidele din coaliţie.

    Coaliţia de guvernământ l-a mandatat luni pe premierul Emil Boc să negocieze cu FMI majorarea cu maximum 5% a salariilor şi a pensiilor începând de la 1 aprilie, a declarat ministrul muncii, Sulfina Barbu.

    Potrivit lui Boc, primele analize relevante despre condiţiile de majorare a salariilor şi a pensiilor se vor putea face abia după primul trimestru, când se va vedea şi cum au evoluat exporturile, şi ce se va întâmpla în zona euro, pentru care există prognoze referitoare la intrarea în recesiune în 2012.

    Boc a invocat scrisoarea de intenţie către FMI din decembrie, care prevede că salariile şi pensiile vor fi îngheţate în 2012, pentru a menţine deficitul bugetar sub 3% din PIB (ESA) şi că numai în măsura în care condiţiile economice o vor permite vor fi operate majorări prudente pe parcursul anului.

    De asemenea, conform raportului la Legea bugetului de stat pentru anul 2012, “cheltuielile de personal continuă sensul descendent şi în anul 2012, ajungând la 6,9% din PIB, cu perspectiva creşterii acestora în cursul anului 2012 până la 7,2%, în cazul în care condiţiile economice vor permite acest lucru, faţă de 7,4% din PIB în anul 2011”.

    “Eu înţeleg, şi ca om, şi ca prim-ministru, greutăţile prin care trec oamenii”, a spus Boc, adăugând însă că indiferent ce presiuni populiste s-au făcut, se fac şi se vor mai face asupra lui, rolul unui guvern este să facă ceea ce este corect pentru economie şi nu ceea ce i-ar plăcea.

    El a promis însă că, dacă economia îşi va păstra cursul ascendent, prima măsură pe care o va lua Guvernul va fi reducerea CAS, pentru sprijinirea mediului de afaceri.

  • Din februarie, o firmă va putea fi înfiinţată în trei zile

    “Solicit şi Oficiului Registrului Comerţului, prin Ministerul Justiţiei, să coreleze aceste proceduri, astfel încât, începând de săptămâna viitoare, să putem da o veste bună mediului de afaceri cu privire la simplificarea procedurilor administrative”, a spus Boc, adăugând că procesul va fi supravegheat de consilierul de stat Andreea Paul-Vass.

    De asemenea, premierul a cerut Ministerului Finanţelor să pregătească schema nouă de ajutor de minimis pentru sprijinirea IMM pentru crearea de locuri de muncă şi analiza rapidă a tuturor cererilor care vizează investiţii sau locuri de muncă în România.

    “Ştiu, de exemplu, că Bosch a înaintat o cerere de ajutor de stat pentru ceea ce înseamnă creare de locuri de muncă şi investiţii la Cluj şi alte firme care vin acolo în locul Nokia. Este vorba de un angajament pe care l-am făcut mai de mult şi trebuie să fie respectat. Repet, nu pentru că este vorba de Cluj, acest lucru trebuie să fie oriunde în ţară, că este vorba de Delphi de la Iaşi sau de Ford de la Craiova sau de Pirelli de la Slatina, nu contează în ce parte a ţării, sunt investiţii care aduc locuri de muncă”, a afirmat Boc.

    El a cerut ca până la 15 februarie să fie disponibilă lista cu investiţiile ministerelor în 2012 şi le-a cerut miniştrilor să facă o prioritizare a investiţiilor, în funcţie de faza în care se află lucrările. “Puneţi accent pe lucrările care se află în fază finală de lucru, adică lucrările care pot fi terminate în anul 2012”, a insistat Emil Boc.

    În opinia lui, creşterea economică din 2012 trebuie să se bazeze pe fonduri europene (6 miliarde de euro), investiţii publice (38,2 miliarde de lei alocate din bugetul de stat), utilizarea schemelor de ajutor de stat şi de ajutoare de minimis pe care Guvernul le are la dispoziţie pentru sprijinirea firmelor, precum şi continuarea procedurilor de simplificare a procedurilor administrative, de reducere a tarifelor şi taxelor parafiscale şi de simplificare a procedurilor la care sunt supuse firmele.

  • Cine a semnat ACTA din partea României. Guvernul neagă că acordul va încălca intimitatea pe internet

    “Consultările publice vor avea loc în România înainte de ratificarea Acordului de către Parlament, deşi ACTA nu presupune modificarea legislaţiei naţionale şi nici modificarea legislaţiei comunitare”, a afirmat purtătorul de cuvânt al Guvernului, arătând că procedura de ratificare implică asigurarea transparenţei decizionale şi dezbaterea publică.

    “Semnarea de către România a Acordului comercial de combatere a mărfurilor contrafăcute, în data de 26 ianuarie 2012, la Tokyo, nu echivalează cu intrarea imediată a acestuia în vigoare. Acordul va intra în vigoare pentru România după ce vor fi parcurse mai multe etape procedurale”, a explicat Muntean.

    Dacă, în cadrul consultărilor cu societatea civilă şi în timpul dezbaterilor în Parlament se va ajunge la concluzia că acest acord nu trebuie ratificat, nu se va întâmpla acest lucru, deşi nu se modifică legislaţia naţională, a arătat purtătorul de cuvânt al Guvernului.

    Ioana Muntean a subliniat că Ministerul Economiei a fost iniţiatorul semnării acestui acord, pentru că scopul principal al acestuia este protejarea comerţului legal şi încurajarea competitivităţii. “Pentru exportatorii români şi comunitari, aplicarea ACTA va contribui la protejarea, pe piaţa internaţională, a drepturilor de proprietate intelectuală şi industrială, drepturilor de autor, a mărcilor comerciale, brevetelor, desenelor şi modelelor, indicaţiilor geografice”, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului.

    Ea a susţinut că aplicarea ACTA nu va aduce prejudicii libertăţilor personale ale utilizatorilor de internet şi nu va atrage măsuri suplimentare de monitorizare a utilizării internetului.

    România a semnat la 26 ianuarie ACTA, document care a stârnit controverse aprinse, din cauza prevederilor care autorizează furnizorii de servicii online să divulge autorităţilor informaţii privind abonaţii ale căror conturi se presupune că au fost folosite pentru încălcarea drepturilor de autor sau pentru contrafacerea mărcilor de comerţ.

    TEXTUL INTEGRAL AL ACTA

    Acordul comercial de combatere a mărfurilor contrafăcute a fost negociat de Comisia Europeană, iar decizia privind semnarea a fost adoptată de Consiliul Uniunii Europene în decembrie 2011. Pentru România , Acordul va intra în vigoare după ce vor fi parcurse mai multe etape: avizul conform al Parlamentului European, în această vară; adoptarea de către Consiliul Uniunii Europene, independent de ratificarea în parlamentele naţionale; ratificarea de către Parlamentul României.

    Legislaţia românească în vigoare, în materie de proprietare intelectuală este alcătuită din:
    – Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe modificată şi completată
    – Ordonanţa Guvernului nr. 25/2006 privind întărirea capacităţii administrative a Oficiului Român pentru Drepturile de Autor
    – Ordonanţa de Urgenţă nr. 43/2010 – pentru modificarea unor acte normative în vederea reducerii sau simplificării administrative a unor autorizaţii/avize/proceduri ca urmare a măsurilor asumate de Guvernul României în cadrul Planului de simplificare aferent Memorandumului de înţelegere dintre Comunitatea Europeană şi România.

  • Guvernul suspendă plata taxei de poluare până în 2013. Cum motivează Borbely

    “Legea este în vigoare, dar suspendăm aplicarea legii până la 1 ianuarie 2013. Deci cei care au astfel de maşini mai vechi înmatriculate înainte de 1 ianuarie 2007 au posibilitatea, dacă vor să vândă aceste maşini, să vândă până la sfârşitului anului 2012, fără a plăti taxa auto la prima vânzare”, a explicat Borbely.

    El a explicat că introducerea taxei de poluare a fost făcută întrucât “Curtea Europeană de Justiţie ne-a obligat la această taxă”, astfel încât Guvernul a fost nevoit s-o aplice începând cu 13 ianuarie. “Dar, pentru că, în urma colectării informaţiilor din teritoriu, această decizie influenţează sute de mii de proprietari, am luat următoarea decizie: rămâne în continuare în vigoare reducerea cu 25% pentru cei care înmatriculează din data de 13 ianuarie 2012 maşini în România şi li se returnează diferenţa de taxă celor care au plătit mai mult în anii trecuţi şi dacă au plătit mai mult faţă de această reducere medie de taxa auto”, a explicat Borbely.

    Potrivit lui Borbely, suma restituită poate fi însă mai mică de 25%, depinzând de vechimea vehiculului, iar formula de calcul poate fi accesată pe site-ul Administraţiei Fondului pentru Mediu.

    “Evident, vor fi discuţii cu Uniunea Europeană. Ne-am asumat această răspundere. Eu sper că nu va fi o problemă foarte acută, pentru că trebuie să înţeleagă şi ei. E vorba de sute de mii de proprietari şi trebuie să le dăm şansa să aibă acest termen”, a afirmat ministrul.

    Celor care au plătit această taxă între 13 ianuarie şi data la care intră în vigoare ordonanţa aprobată luni li se vor restitui banii la cerere, prin direcţiile financiare locale. Ministrul a estimat că ordonanţa va fi publicată în Monitorul Oficial în cel mult două zile.

  • “Calatoria 2: Insula misterioasa”, din 10 februarie la cinema (VIDEO, GALERIE FOTO)

    De aceasta data, tanarul Sean Anderson (Josh Hutcherson) are de-a face cu o situatie de-a dreptul ciudata: primeste intamplator un semnal bruiat, de pe un taram misterios, care practic nu ar trebui sa existe. Este vorba despre celebra insula din scrierile lui Jules Verne, aceeasi despre care bunicul sau i-a spus nenumarate povesti si in cautarea careia si-a petrecut o mare parte din viata.

    “Calatoria 2: Insula misterioasa” (GALERIE FOTO)

    Un loc magic, al vietuitoarelor ciudate, muntilor de aur si al vulcanilor letali, insula ascunde un secret incredibil. Insotiti de un pilot de elicopter (Luis Guzman) si frumoasa, dar incapatanata sa fiica, Sean si tatal sau vitreg, Hank (Dwayne Johnson) pornesc in cautarea tinutului legendar, o calatorie ce se dovedeste a fi aventura vietii lor.

    Misiunea lor este aproape imposibila, pentru ca odata ajunsi acolo, sunt nevoiti atat sa protejeze speciile de-a dreptul unice, cat si sa se salveze inainte ca insula sa fie ingropata in ocean pentru totdeauna.

    Din 10 februarie, MediaPro Distribution aduce pe marile ecrane “Calatoria 2: Insula misterioasa”, in cinematografele: Hollywood Multiplex (Bucuresti si Oradea), CinemaPRO, Movieplex, The Light Cinema, Grand Cinema Digiplex – Baneasa, Glendale Studio (Bucuresti), Cinema City (Cotroceni in 3D si Imax, Sun Plaza, Cluj, Arad, Galeria Arad, Bacau, Braila, Baia Mare, Timisoara, Iasi, Pitesti, Targul Mures), Cityplex (Bucuresti, Constanta, Brasov, Tulcea), Odeon Cineplex Cluj, Cinema Cortina (Oradea), Centrul Cultural Eugen Ionescu (Slatina), Grand Mall Cinema (Satu Mare), Cinema Florin Piersic (Cluj), Cinema Premiera (Ploiesti), Patria (Bucuresti si Craiova), Cinema Arta (Targu Mures).