BusinessMagazin

Blog

  • Sfaturi pentru manageri de la un guru în consultanţa de business: Clientul nu este rege şi nu are întotdeauna dreptate

    Căi de acces late ca nişte şosele, bazine cu peşti exotici, o grădină cu sute de specii de fluturi vii, o piscină în aer liber, un tobogan cu patru niveluri, dormitoare, cinematografe, săli pentru jocuri video – sunt câteva dintre dotările care fac din aeroportul Changi al statului Singapore cel mai premiat aeroport din lume la capitolul servicii.

    Aeroportul ocupă de asemenea locul cinci în topul aeroporturilor cu cel mai mare trafic la nivel mondial, fiind vizitat de peste 42 de milioane de călători anual, adică de peste şapte ori mai mult decât populaţia oraşului Singapore. „Reprezintă poarta ţării şi, ca atare, are un impact enorm asupra primelor şi ultimelor impresii pe care le au vizitatorii statului Singapore. Prin urmare, standardul serviciilor din aeroport trebuia să fie excelent“, explică Ron Kaufman, guru în domeniul creşterii calităţii serviciilor pentru clienţi, lecţia învăţată de singaporezi.

    Aeroportul Changi este exemplul care se regăseşte deseori în discursul său prin care încearcă să construiască o cultură a serviciilor în companii, fie prin workshop-urile pe care le ţine în toată lumea, fie prin cărţile sale. „Serviciile superioare surprind, trec peste aşteptările clienţilor, ridică standardele. Ele produc satisfacţie pentru că oferă mai mult decât este uzual. Pentru companii înseamnă preocuparea de a depăşi ceea ce industria defineşte ca tradiţional, normal, standard. Până la urmă, mai mult sau mai puţin, toată lumea livrează «ceea ce trebuie». De aceea, pentru a fi memorabil trebuie să faci un pas în plus, să aduci valoare adăugată“, defineşte Kaufman conceptul de servicii superioare.

    Unde se află România pe harta acestora? „La piaţă am întâlnit un om extraordinar care vindea brânză. Deşi călătoream şi nu puteam să cumpărăm niciun astfel de produs, vânzătorul ne-a permis să gustăm o varietate de brânzeturi, convingându-ne într-un final să cumpărăm ceva neperisabil“, descrie Ron Kaufman una dintre experienţele care i-au rămas în minte la vizita sa în România din urmă cu doi ani. Americanul stabilit în Singapore ce călătoreşte în toată lumea are origini româneşti: bunicul său patern s-a născut în Bacău şi a emigrat în Statele Unite ale Americii când avea opt ani. „De fiecare dată când mă întorc în România, simt că această ţară joacă un rol important în viaţa mea“, explică el. În ce priveşte experienţa serviciilor, Kaufman îşi aminteşte că a întâlnit aici restaurante în care a găsit oameni pasionaţi de servirea clienţilor, curioşi să afle cine era el şi cu ce puteau îmbunătăţi experienţa sa în restaurant, dar şi furnizori de servicii care considerau că să-şi facă strict treaba, nedepăşind limita de acţiuni atribuite postului pe care îl ocupă, este suficient.

    Kaufman atribuie minusurile serviciilor din România, uneori mai accentuate decât în statele vestice, deceniilor de experienţă diferită faţă de acestea. În timp ce companiile din alte ţări au avut posibilitatea să se dezvolte, să experimenteze şi să se adapteze la clienţi, să îi crească şi să crească alături de ei, în România au fost nevoite să reînveţe ce să ofere şi să ceară. „Este greu să recuperezi rapid ce alţii au făcut tihnit în zeci de ani. Dar România s-a recuplat la circuitul european şi internaţional, iar efervescenţa şi energia care caracterizează ţara sunt motorul care permit companiilor româneşti să evolueze permanent, inclusiv în domeniul serviciilor.“

    Starea generală observată de Kaufman în piaţă este caracterizată de neîncredere. „Furnizorii de servicii vor să vândă mai mult, să primească mai multe comenzi şi de aceea tind să promită mai mult şi să livreze mai puţin şi aici avem o mare problemă.“ Lipsa de încredere vine însă şi din partea clienţilor, de cele mai multe ori suspicioşi sau precauţi în legătură cu serviciile primite sau cu promisiunile făcute de furnizori. „Cred că ambele părţi trebuie să treacă peste aceste tendinţe istorice şi să creeze o piaţă de servicii nouă, mai bună, bazată pe promisiuni clare şi realizate şi pe respect reciproc“, explică el.  Kaufman a observat că managerii români deja caută soluţii prin care să se diferenţieze, mai ales în contextul în care războiul preţurilor scade vânzările, iar schimbările la nivel de servicii ar putea reprezenta calea spre creştere. „Modelul de service leadership se vede în numărul de clienţi noi, în retenţia lor şi achiziţii succesive. Noi clienţi înseamnă succesul în a-i atrage dincolo de preţ, cu ceva mai mult decât competiţia, dar şi rezultatul recomandărilor clienţilor curenţi.

  • Conduci sau lucrezi într-o companie inovatoare? Ne interesează

    Business Magazin lansează în noiembrie prima ediţie a catalogului Cele mai inovatoare companii din România, prin care defineşte inovatia şi ce înseamnă ea pentru piaţa locală. Prezentăm cele mai mari companii din piaţă şi companiile inovatoare din zona antreprenorială din patru domenii – industrie, tehnologie, antreprenoriat, servicii.

    Suntem interesaţi de companii mari care s-au retehnologizat sau care folosesc procese tehnologice noi şi eficiente, companii care au creat si lansat produse sau ambalaje deosebite, ingenioase, invenţii menite să genereze venituri mai mari sau să facă economii, cu impact asupra mediului sau a calităţii vieţii oamenilor, companii care au creat sau au dezvoltat metode de management ce au dus la obţinerea de rezultate deosebite sau companii care folosesc metode inovative în procesul de producţie, de distribuţie, de vânzare.

    Un număr de specialişti relevanţi se vor constitui într-un juriu şi împreună vom defini ideea de inovaţie, aria de aplicare şi vom selecta companiile care intră în catalog. Componenţa juriului va fi asigurată de specialişti din Big 4, redacţia Business Magazin, un reprezentant al MISCSDT, antreprenori şi CEO cu experienţă în domeniu, confimată de piaţă şi rezultate. Vom stabili un sistem de notare a companiilor şi vom acorda puncte pentru investiţii în inovaţie, descoperiri inovatoare interne, idei sau invenţii aplicate în fluxul de lucru al companiei, metode de lucru inovatoare etc.

    Catalogul va conţine clasamentul companiilor, opinii ale membrilor juriului, prezentarea metodologiei aplicată, câte un articol despre primele trei companii din fiecare domeniu, procesul de inovaţie în detaliu şi rezultatele acestuia, articole despre inovaţie şi topurile mondiale din domeniu.

    Aşteptăm propunerile şi poveştile despre cum inovează compania voastră până la 1 noiembrie pe adresele: redactia@businessmagazin.ro/ dorin.oancea@businessmagazin.ro.

  • Preşedintele CNCD, îngrijorat de noul imn, “nu tocmai inteligent”, al naţionalei de fotbal

    “Cunosc problema imnului echipei naţionale, dar nu am discutat-o în colegiul director al consiliului. Am ştiinţă de acest imn şi de acel vers «ori învingem ori murim». Eu cred că trebuie să fie mai atenţi cei de la Federaţia Română de Fotbal cu astfel de imnuri. Nu cred nici faptul că «pe ei, pe ei pe mama lor» reprezintă Federaţia Română de Fotbal. Vă daţi seama că va fi lansat şi la meciul România – Ungaria, unde nu va mai fi nevoie de niciun imn, e suficient să arunci un chibrit. Este explozivă treaba. Dar în contextul acesta electoral îmi exprim întreaga îngrijorare. Trecem printr-o perioadă destul de dificilă. În campania electorală, orice subiect se speculează. Nu cred că e cea mai bună idee să lansăm un astfel de imn, cu un astfel de conţinut. Suntem la două săptămâni de meci şi spiritele mi se par destul de inflamate. Nu este un imn tocmai inteligent, să spun aşa”, a declarat preşedintele Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, pentru MEDIAFAX.

    Oficialul CNCD a afirmat că în cazul în care unul dintre membrii colegiului director al instituţiei se va autosesiza, situaţia va fi analizată în cadrul unei şedinţe: “Nu am primit nicio sesizare, dar dacă vom primi o vom analiza în cadrul colegiului. Sau dacă unul dintre membrii colegiului director se va autosesiza o vom analiza”.

    Asztalos a declarat că pentru a fi evitate eventuale conflicte ar fi preferat ca fanii maghiari să nu efectueze deplasarea la Bucureşti, pentru partida România – Ungaria, din cadrul preliminariilor CE 2016. “Nu ştiu dacă ştiţi, dar jucătorii Ungariei au decis să suporte cheltuielile de deplasare ale suporterilor la Bucureşti. Asta în urma eşecului din partida cu Irlanda de Nord. Eu îmi exprim îngrijorarea vizavi de acest eveniment sportiv de pe 11 octombrie. Sincer aş fi preferat să nu se deplaseze niciun suporter maghiar la Bucureşti pentru a evita orice scandal, aşa cum am avut ultima oară. Care a fost amplificat artificial în special de unii reprezentanţi mass-media, pentru că Jandarmeria şi Poliţia şi-au făcut foarte bine treaba. Eu i-am văzut pe ultraşii maghiari data trecută, dar şi pe ai noştri şi norocul a fost că au intervenit forţele de ordine. Nu avem nevoie de huliganisme pe un fond destul de încărcat de emoţie”, a mai spus preşedintele CNCD.

    Federaţia Română de Fotbal (FRF) a lansat, luni, imnul oficial al echipei naţionale, compus de trupa rock Iris, ce conţine versuri controversate -“Ori murim, ori câştigăm” şi “Hai pe ei, pe mama lor” – ultimul fiind introdus în text la solicitarea reprezentanţilor suporterilor.

    “Ale, ale, ale, ale, ale / Hai pe ei, pe mama lor / Ale, ale, ale, Hai România / Astăzi vrem victorie / Ale, ale, ale, Hai România, / Ori murim, ori câştigăm”, sunt versurile ultimului refren al imnului compus de membrii trupei Iris, la solicitarea FRF.

    Referitor la ultimul vers “ori murim, ori câştigăm” şi la o posibilă legătură cu unul din sloganurile liderului fascist italian Benito Mussolini, preşedintele FRF, Răzvan Burleanu a spus că noul imn al naţionalei nu are nicio conotaţie politică: “Vă asigur că nu are nicio conotaţie politică sau discriminatorie şi nici Federaţia Română de Fotbal şi nici formaţia Iris nu s-ar fi gândit la aşa ceva. Pot să remarc că am văzut persoane care încearcă să ducă în derizoriu acest proiect, încercând să facă o similitudine între acest mesaj de forţă şi nu ştiu ce mesaj al unui lider fascist. Dacă e să ne uităm la nuanţa întregului mesaj al imnului, o să vedem că acelaşi mesaj se găseşe în imnul naţional «Deşteaptă-te române!». Există întotdeauna câţiva semidocţi de serviciu aflaţi într-o vânătoare de vrăjitoare imaginară”.

    Solistul trupei Iris, Rafael, a afirmat că versul “Hai pe ei, pe mama lor” a fost introdus ulterior în textul imnului, la insistenţa reprezentanţilor suporterilor. “Acolo este pasajul suporterilor, au insistat şi s-au luptat să existe pasajul acesta. Noi din respect pentru ei l-am adăugat. Am avut câteva discuţii cu suporterii, dar şi cu legende ale fotbalului care ne-au mai dat câteva sugestii. Reprezentanţii suporterilor şi-au dorit să fie ceva care să-i reprezinte, ceva puţin ieşit din peisaj. Nu e o aluzie la lucruri negative, pur şi simplu înseamnă că şi pe adversari şi pe mamele lor. Pe tot neamul lor. Trebuie să-i convingem că noi vom câştiga. Este cadoul meu de bun venit în trupa Iris, le mulţumesc colegilor că m-au ajutat să îndeplinesc acest vis al meu, de a cânta imnul echipei naţionale de fotbal a României. Sperăm ca până la meciul cu Ungaria să-l înveţe toţi suporterii. Rockul a fost şi va deveni o muzică a maselor şi vrem să mulţumim federaţiei pentru acest suport. Muzica rock va redeveni ceea ce a fost”, a declarat Rafael, care a precizat că suporterii nu au mai avut şi alte solicitări.

    Unul dintre fondatorii trupei Iris, Nelu Dumitrescu, a afirmat că scandarea respectivă a intrat deja în vocabularul suporterilor: “Şi la americani au fost probleme în anii ’70, când au început să apară în filme înjurături. Nu ai ce face. Şi în muzica actuală, rapperii folosesc înjurături. Nu ai cum, auzi la televizor când ei strigă «Hai pe ei, pe mama lor». Oamenii s-au obişnuit, face parte din vocabularul unui suporter. Dar nu poţi să vii cu steguleţul şi hai să fii civilizat”.

    România va întâlni naţionala Ungariei, la 11 octombrie, pe Arena Naţională, într-o partidă din cadrul Grupei F de calificare la Campionatul European din 2016.

  • Ponta, despre ridicarea imunităţii foştilor miniştri: Nu se opune nimeni procedurilor

    Ponta a fost întrebat ce le va recomanda parlamentarilor PSD să voteze în ceea ce priveşte solicitările de începere a urmăririi penale pentru mai mulţi foşti miniştri, între care social-democraţii Şerban Mihăilescu şi Ecaterina Andronescu.

    ”Bineînţeles că se fac toate procedurile şi nimeni nu se va opune în niciun fel. În cadrul procedurilor, bineînţeles, fiecare om îşi va spune punctul de vedere, pentru că, strict personal, doamna Andronescu, domnul Athanasiu şi toţi ceilalţi – pentru că nu vreau să arunc anatema asupra cuiva – sunt oameni care au trăit o viaţă întreagă cu un prestigiu neştirbit şi cred că e dreptul lor să-şi spună punctul de vedere”, a afirmat Ponta.

    El a precizat că ceea ce ştie despre ilegalităţi ştie ”doar despre cele comise de către domnul Funeriu şi domnul Vreme” pentru că a văzut ”nota de control”.

    ”Pe celelalte lucruri… vor fi lămurite de către justiţie şi procedurile în Parlament se vor desfăşura absolut normal”, a mai declarat premierul.

    Ponta a fost întrebat dacă în această situaţie va vota pentru ridicarea imunităţii lui Valerian Vreme.

    ”Dacă vă spun că votez pentru, o să spuneţi că mă răzbun politic pe domnul Vreme. Nu, eu v-am spus ce am văzut în nota de control”, a replicat prim-ministrul.

    Totuşi, el a susţinut că nu reprezintă justiţia pentru a spune ”dacă cineva este vinovat sau nevinovat”.

    DNA cere aviz de la preşedinte, Senat, Camera Deputaţilor şi Parlamentul European pentru începerea urmăririi penale în cazul a nouă foşti miniştri care în perioada mandatelor ar fi săvârşit infracţiuni, în cazul licenţelor Microsoft pentru şcoli.

    Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Codruţa Kovesi, a solicitat, vineri, procurorului general al Parchetului ICCJ să ceară Senatului şi Camerei Deputaţilor aviz pentru urmărirea penală a foştilor miniştri Ecaterina Andronescu, Valerian Vreme şi Şerban Mihăilescu.

    De asemenea, Kovesi a solicitat formularea unei cereri la Parlamentul European pentru avizarea urmăririi penale a lui Dan Nica.

    Pentru alţi cinci foşti miniştri vizaţi în acest dosar, respectiv pentru Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu, Gabriel Sandu şi Adriana Ţicău, s-au formulat solicitări similare către preşedintele Traian Băsescu.

    DNA arată că cererea a fost formulată pentru că există suspiciuni în cazul foştilor miniştri în dosarul privind licenţele Microsoft pentru şcoli.

    “Direcţia Naţională Anticorupţie a fost sesizată la data de 5 iunie 2013 de către Corpul de Control al Primului-Ministru, ca urmare a acţiunii de control efectuată la Ministerul pentru Societatea Informaţională şi la Ministerul Educaţiei Naţionale, în legătură cu închirierea de licenţe educaţionale. Întrucât din Raportul de control rezultau indicii cu privire la încheierea, în condiţii nelegale, a contractului comercial de închiriere licenţe din 15.04.2004, extins ulterior pentru produse educaţionale Microsoft, a actelor adiţionale la acest contract, precum şi a contractelor aferente derulării Programul «Sistem Educaţional Informatizat» (SEI), Direcţia Naţională Anticorupţie s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea unor infracţiuni de abuz în serviciu şi respectiv a unor infracţiuni de corupţie în legătură cu derularea acestor contracte”, se arată într-un comunicat de presă de vineri al DNA.

    Potrivit DNA, persoanele din Guvern, ministere şi din societăţile implicate în derularea proiectului privind licenţele Microsoft pentru şcoli au pretins 20 de milioane de dolari din cele 54 de milioane achitate de Executiv în cadrul contractului.

    În mai 2013, Guvernul anunţa că va sesiza DNA pentru posibile fapte de natură penală ale foştilor miniştri Daniel Funeriu şi Valerian Vreme, care ar fi promovat o notă privind achiziţia de soft educaţional, în baza căreia ar fi efectuat plăţi de aproape 8 milioane euro fără temei, cu 5 milioane peste preţul real.

    Concluzia rezulta dintr-un raport întocmit de Corpul de control al prim-ministrului în urma verificărilor efectuate la Ministerul pentru Societatea Informaţională şi la Ministerul Educaţiei în legatură cu închirierea de licenţe educaţionale. Acţiunea de control a vizat perioada 2009-2012.

    În raportul Corpului de control se arăta totodată că împuternicirea acordată Ministerului pentru Societatea Informaţională pentru efectuarea achiziţiei a fost extinsă în mod ilegal printr-o notă semnată de fostul ministru de resort Valerian Vreme şi de fostul ministru al Educaţiei Daniel Funeriu şi aprobată de premierul de la acea dată, Emil Boc. Prin nota aprobată de Emil Boc, s-ar fi consemnat împrejurări necorespunzătoare adevărului şi s-ar fi creat aparenţa de legalitate a contractului de achiziţionare, acuzau inspectorii guvernamentali.

    Din nota de informare cu privire la activitatea în cadrul Comisiei interministeriale de evaluare a opţiunilor strategice cu privire la acordul privind utilizarea licenţelor Microsoft a rezultat faptul că s-a plătit pentru un număr mult mai mare de licenţe închiriate decât numărul de licenţe utilizabile în educaţie. Din recalcularea valorii contractului cu numărul de pachete egal cu numărul de calculatoare a reieşit faptul că a fost angajată o sumă cu 5,4 milioane euro mai mare decât era necesar.

    Diferenţa de plată între preţul aferent numărului de licenţe educaţionale şi preţul aferent licenţelor educaţionale efectiv utilizabile în unităţile de învăţământ a constituit pagubă adusă bugetului statului.

  • Şeful HP România, Radu Enache, se retrage din funcţie după 14 ani în companie

    “M-am pensionat, a fost o retragere din motive fireşti, legate de vârstă”, a declarat Radu Enache pentru ZF. În luna decembrie, fostul şef al HP România va împlini 66 de ani.

    Întrebat ce planuri are, Radu Enache a spus că “nu va sta degeaba”.

    “Mi-am propus să fiu activ în calitate de consultant sau ca membru în boardul unor companii în calitate de membru ne-executiv. Voi lucra însă un număr limitat de ore pentru că am muncit intens aproape 50 de ani şi mi se pare firesc să lucrez un număr mai redus de ore, să mă ocup de copii şi de nepoţi”.

    El a spus despre că perioada petrecută la HP i-a “schimbat viaţa”.

    Radu Enache a fost numit la conducerea companiei în luna mai 2000. El a rămas directorul filialei locale a HP şi după fuziunea la nivel global cu compania americană Compaq, care avea de asemenea operaţiuni puternice pe plan local. Filiala locală a Compaq era condusă de Mihai Pascadi.

    Odată cu fuziunea cu Compaq, HP România a preluat şi unul dintre cele mai mari şi controversate contracte de informatizare din istoria României, de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, cu o valoare de peste 100 de milioane de euro.

    În mandatul lui Enache operaţiunile firmei americane au crescut spectaculos, numărul de angajaţi apropriindu-se de 4.000.

    Noul şef al HP România a fost angajat de firma americană în luna aprilie 2008.

    HP România este parte a grupului american HP, unul dintre cei mai mari producători mondiali de echipamente IT.

    În 2013, cifra de afaceri a HP România a scăzut cu 31%, la 53,6 mil. euro, iar profitul net a scăzut cu 25% la 4,4 mil. euro.
     

  • Cazanciuc: Decuplarea României de Bulgaria pe MCV este un scenariu care poate fi luat în calcul

    Robert Cazanciuc, care a participat, luni, la inaugurarea noului sediu al Judecătoriei Fălticeni, a fost întrebat dacă există posibilitatea decuplării României şi Bulgariei în ceea ce priveşte MCV, el explicând că este un scenariu care poate fi luat în calcul.

    El a arătat că ceea ce ştie sigur până acum este că ultimul raport MCV marchează o diferenţă de progres între România şi Bulgaria.

    “Acest lucru l-au recunoscut şi partenerii noştri bulgari”, a spus Cazanciuc, care a adăugat că ministrul Justiţiei bulgar a încurajat Guvernul să ia exemplul României de susţinere a instituţiilor din sistemul judiciar.

    “Este un scenariu care poate fi luat în calcul, un scenariu care ne poate ajuta atât pe noi, România, dar cât şi pe Bulgaria. O asemenea decizie ar putea să-i ambiţioneze pe colegii noştri bulgari, să încerce să recupereze din acest decalaj. Dacă decalajul rămâne constant, nu cred că avem noi vreo vină şi că mai sunt lucruri de făcut în altă parte. Atunci pot fi gândiţi, la nivelul Comisiei Europene, paşi pentru integrarea noastă în Schengen chiar la termene diferite”, a spus Cazanciuc.

    Ministrul bulgar al Justiţiei, Hristo Ivanov, a avertizat săptămâna trecută că există riscul ca Uniunea Europeană să monitorizeze separat Bulgaria de România în domeniul justiţiei şi afacerilor interne, relata site-ul Novinite.com.

    Ivanov a sugerat că există un risc real ca Bulgaria să fie tratată separat de România în ceea ce priveşte aderarea la spaţiul Schengen şi problemele legate de Mecanismul de Cooperare şi Verificare al Comisiei Europene.

    Ministrul nu a precizat când anume ar putea impune Comisia Europeană un tratament diferenţiat celor două ţări.

    La peste şapte ani de la aderarea lor la Uniunea Europeană, Bulgaria şi România încă fac obiectul unui mecanism special de monitorizare al Comisiei Europene privind reformarea sistemului judiciar şi combaterea corupţiei. În cazul Bulgariei, monitorizarea vizează şi infracţionalitatea organizată.

    În plus, aderarea celor două ţări la spaţiul Schengen a fost blocată de mai multe state UE, în special de Olanda, care au acuzat deficienţe în lupta împotriva corupţiei şi a crimei organizate. Astfel, autorităţile olandeze au legat aderarea la Schengen a celor două ţări de rapoarte pozitive în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, deşi oficial nu există nicio legătură între Schengen şi MCV.

  • Digi, parte a grupului RCS-RDS, va furniza servicii de telefonie mobilă în Ungaria

    Digi va plăti 10 miliarde de forinţi (32 de milioane de euro) pentru dreptul de folosire a frecvenţelor, iar pentru dezvoltarea reţelei va avea nevoie de un an şi jumătate, se arată în comunicatul autorităţii pentru reglementare a media, NMHH.

    Până în prezent, Digi furniza în Ungaria servicii de televiziune prin cablu, internet şi telefonie fixă.

    Alături de Digi, Magyar Telekom, precum şi subsidiarele locale Vodafone şi Telenor din Norvegia au câştigat dreptul de folosire a unor blocuri de frecvenţe neutilizate, potrivit comunicatului.

    Cele patru companii au drept de folosire a frecvenţelor în benzile de 800, 900, 1.800 şi 2.600 MHz timp 20 de ani, până în 2034.

    Acţiunile Magyar Telekom au urcat cu 2,3% după anunţul privind cumpărarea frecvenţelor. Magyar Telekom va plăti 58,7 miliarde de forinţi, Vodafone 30,2 miliarde de forinţi, iar Telenor 31,7 miliarde de forinţi. Sumele trebuie achitate în următoarele zece zile, potrivit NMHH.

    În total, guvernul Ungariei a obţinut 530 de milioane de dolari (130,6 miliarde de forinţi) din alocarea blocurilor de frecvenţe nefolosite, depăşind astfel ţinta stabilită anterior, de 104 miliarde de forinţi.

    Ungaria a anunţat, în mai, organizarea unei licitaţii pentru alocarea blocurilor de frecvenţe nefolosite, după ce rezultatele unei licitaţii anterioare au fost anulate de către o instanţă judecătorească locală, care a invocat “încălcări grave ale procedurilor”.

    RCS&RDS este prezentă în şase ţări europene, respectiv România, Ungaria, Cehia, Slovacia, Spania, Italia şi Serbia.

    Compania este controlată indirect de către omul de afaceri Zoltan Teszari.

  • Heineken a redus cu 22,8% nivelul de CO2 rezultat din activitatea logistică în 2013

     “Prin investiţiile pe termen lung în tehnologie şi eficientizarea proceselor de producţie am reuşit să obţinem o scădere semnificativă a emisiilor de carbon (CO2). Frigiderele verzi pe care le plasăm pe piaţă din 2011 şi sistemul automat de distribuţie ne-au ajutat să reducem nivelul de CO2 la 6,6 kg CO2/hl, de la 7,1 kg/hl în 2012”, spune Onno Rombouts, managing director Heineken România. Compania a făcut publică cea de-a cincea ediţie anuală a Raportului de Sustenabilitate, anunţând rezultate pozitive pentru toate ariile Agendei „Brewing a Better Future”.  În 2013, Heineken a înregistrat cea mai mare scădere a nivelului de dioxid de carbon din ultimii trei ani şi a lansat primul program de harm reduction din România organizat la un festival de muzică.

    Rezultate-cheie ale Raportului de Sustenabilitate 2013:

    I. Îmbunătăţiri pe întregul lanţ de producţie, cu un impact pozitiv asupra mediului înconjurător:

    • Heineken a introdus un sistem de planificare automată a transporturilor, care a  permis companiei să micşoreze cu 22,8% nivelul de CO2 rezultat din activitatea logistică.

    • În 2013, consumul de energie termică a scăzut de la 61,9 MJ/hl, în 2012, la 61,8 MJ/hl.

    • Consumul de apă a fost redus de la 3,9hl/hl, în 2012, la 3,8 hl/hl.

    • În 2013, compania a reuşit să reducă nivelul emisiilor de CO2 de la 7,1 kg/hl (în 2012), la 6,6 kg/hl, în parte şi datorită frigiderelor verzi care consumă cu până la 35% mai puţină energie electrică decât frigiderele obişnuite.

    II. Investiţii în promovarea consumului responsabil de alcool

    • Heineken a lansat primul program de Harm Reduction din România desfăşurat la un festival de muzică, în parteneriat cu organizaţia non-guvernamentală ALIAT. 700 de persoane au fost informate cu privire la consumul responsabil de alcool şi 300 de participanţi au răspuns la chestionarele recomandate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

    • Campaniile globale „Sunrise” şi „Dance More. Drink slow” au fost lansate şi în România şi au transmis mesajul puternic de consum responsabil. Pentru campania „Dance More. Drink slow”, compania a colaborat la nivel internaţional cu DJ Armin van Buuren şi a realizat un experiment social, arătând cum muzica bună poate schimba comportamentul de consum al oamenilor, provocându-i să danseze mai mult şi să consume alcool cu moderaţie. 

    III. Investiţia în comunităţi:

    • Programul Heineken pentru Comunităţi a continuat şi în 2013, când compania a majorat valoarea granturilor la 400.000 de lei. Opt proiecte locale care contribuie la bunăstarea comunităţilor au câştigat granturi în valoare de 50.000 de lei fiecare. Valoarea totală a investiţiei se ridică la 1 milion de lei, de la lansarea programului.

    Heineken deţine patru fabrici în România, în Miercurea Ciuc, Constanţa, Craiova, Târgu Mureş şi are peste 1.100 de angajaţi.

  • Guvernul a pregătit pentru marţi o şedinţă specială, destinată rectificării bugetare – surse

    Programul stabilit la acest moment prevede că Guvernul se va reuni marţi pentru aprobarea rectificării bugetare, iar miercuri va fi organizată şedinţa obişnuită.

    Conform proiectului celei de-a doua rectificări din acest an, bugetele Ministerelor Muncii, Administraţiei Publice, Apărării, Justiţiei, de Interne şi Externe vor fi majorate, iar tăieri de fonduri din cheltuielile bugetului de stat vor fi operate la Sănătate, Agricultură, Transport, Mediu.

    Alocările distribuite Preşedinţiei, Camerei Deputaţilor, Academiei şi ministerelor Educaţiei, Culturii, Tineretului şi Sportului din bugetul de stat vor fi de asemenea reduse, de fonduri suplimentare urmând să beneficieze serviciile de informaţii, Senatul, Avocatul Poporului.

    Primarii vor primi de alegeri, la a doua rectificare, peste 1,16 miliarde lei, prin suplimentarea sumelor defalcate din TVA, la care se adaugă încă 1 miliard lei prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală şi circa 100 de milioane lei pentru investiţii în cămine culturale şi săli de sport, prin tăierea cofinanţării fondurilor UE.

    Guvernul va tăia aproape 4 miliarde lei (circa 900 de milioane euro) din cheltuielile bugetului de stat prin care sunt cofinanţate proiecte care beneficiază de fonduri externe nerambursabile postaderare, din care peste un miliard de lei de la autostrăzi.

    În acelaşi timp, Executivul va permite ca sumele defalcate din TVA alocate autorităţilor locale la prima rectificare bugetară, în cuantum de 600 milioane lei, să fie folosite inclusiv pentru acoperirea pierderilor rezultate din serviciul public de distribuţie a energiei termice pentru populaţie.

    Reprezentanţii Guvernului au comunicat că bugetul de stat al Ministerului Educaţiei este redus cu 34 milioane lei, la a doua rectificare bugetară programată pentru această săptămână, dar în cadrul bugetului general consolidat banii alocaţi în plus pentru educaţie reprezintă 134,4 milioane lei.

    Conform sursei citate, în cadrul bugetului Ministerului Educaţiei vor fi operate o serie de modificări: un minus de1,8 milioane lei cheltuieli de personal (urmare a scăderii CAS) şi un plus de 1,8 milioane transferuri către universităţi, de 3 milioane lei sume necesare modernizării instalaţiilor staţiei de tratare a deşeurilor radioactive (ELI), de 3 milioane lei cheltuieli cu transportul studenţilor şi de 10 milioane lei cheltuieli de investiţii.

    În acelaşi timp, însă, vor fi tăiate 50 milioane lei pentru proiecte cu finanţare din fonduri europene nerambursabile (FEN).

    “Această diminuare vine ca urmare a execuţiei bugetare înregistrată la 31 august, de doar 41,6%. Şi în aceste condiţii de reducere a FEN-urilor, suma bugetată pentru anul 2014, respectiv 782 milioane, reprezintă: 200% din execuţie 2013, 355% execuţie 2012, 319% execuţie 2011, 852% execuţie 2010, 5.615% execuţie 2009”, afirmă Guvernul.

    Executivul mai susţine că tot pentru educaţie vor fi alocate, prin intermediul bugetelor autorităţilor publice locale (sume defalcate din TVA) 56,82 milioane lei pentru salarii în învăţământul preuniversitar, 77,89 milioane lei pentru plata titlurilor executorii în învăţământul preuniversitar, 5,28 milioane lei pentru salarii plus plata titlurilor executorii în învăţământul special şi centrele judeţene de resurse şi asistenţă educaţională, fiind majorate, cu 28,4 milioane lei, şi sumele pentru învăţământul superior de stat, pentru plata titlurilor executorii.

    Pentru Ministerului Sănătăţii, Guvernul arată că vor fi tăiate 3,3 milioane lei la cheltuieli de personal urmare a reducerii CAS, 60 milioane lei reprezentând contribuţia de sănătate pentru pensionari diminuată la solicitarea ordonatorului principal de credite şi 348,4 milioane lei reprezentând reducerea transferurilor de echilibrare a Fondului de sănătate, ca urmare a creşterii gradului de colectare a veniturilor acestui Fond din contribuţiile de asigurări sociale de sănătate, faţă de nivelul estimat iniţial la elaborarea bugetului pe 2014 (venituri din taxa clawback mai mari decât cele estimate.

    Oficialii guvernamentali explică astfel că, deoarece încasările din taxele care merg direct în Fondul naţional de sănătate au fost mai mari, nu mai este nevoie să fie alocaţi bani de la Ministerul Sănătăţii în Fondul de sănătate şi, de aceea, sunt reduse aceste tranferuri.

    În acelaşi timp vor fi alocaţi 119,4 milioane lei pentru programele naţionale de sănătate (HIV, oncologie, TBC), finanţarea drepturilor salariale ale personalului din spitalele aflate în reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale şi activităţii serviciilor de ambulanţă, 15 milioane lei pentru reabilitare maternităţi, 3,84 milioane lei pentru măsuri prevenire EBOLA, 8,9 milioane lei pentru finanţarea centrelor de permanenţă şi 0,75 milioane lei pentru cheltuieli de capital.

    În Fondul naţional unic de asigurări de sănătate vor fi alocaţi 7,3 milioane lei pentru cheltuieli de personal şi vor fi tăiaţi 12,3 milioane lei pentru bunuri şi servicii, urmare a execuţiei bugetare, 29 milioane lei pentru FEN-uri, la solicitarea ordonatorului principal de creditare, ca urmare a execuţiei bugetare de doar 41,8%, 10,1 milioane lei pentru investiţii, ca urmare a execuţiei care prezintă 0 lei cheltuiţi din 25 milioane lei alocaţi.

    “În concluzie, bugetul Ministerului Sănătăţii apare ca fiind diminuat cu 264,6 milioane lei, dar în fapt, dacă din această sumă excludem reducerea din transferurile de echilibrare (adică 348,4 + 60 = 408,4 milioane lei), se observă că banii alocaţi în plus la această rectificare Ministerului Sănătăţii sunt 143,8 milioane lei. La nivelul bugetului general consolidat (Ministerul Sănătăţii + Fondul naţional de sănătate), banii alocaţi suplimentar pe domeniul sănătăţii sunt 99,7 milioane lei”, potrivit sursei citate.

    În ceea ce priveşte bugetele locale, Guvernul arată că vor fi alocaţi 140 milioane lei pentru salarii şi plata de titluri executorii învăţământ preuniversitar şi învăţământ special, 56,7 milioane lei pentru drepturi ale asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap, 27,9 milioane lei pentru protecţia copilului, 17,3 milioane lei pentru centre de asistenţă socială a persoanelor cu handicap, 40 milioane lei pentru ISU Bucureşti, 542 milioane lei pentru sume defalcate din TVA privind drumurile judeţene şi comunal (repartizarea pe unităţi administrativ teritoriale fiind în funcţie de lungimea şi starea tehnică a acestora, prin hotărâre, de către consiliul judeţean, după consultarea primarilor), 340 milioane lei pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor (repartizarea pe unităţi administrativ teritoriale fiind conform Legii finanţelor publice locale).

    Guvernul susţine că toate primăriile vor primi bani, “indiferent de culoarea politică”.

    “Totalul alocărilor pentru bugetele locale este de 1,167 miliarde lei. De menţionat că, începând cu anul 2010, cotele defalcate pe impozitul pe venit aferente bugetelor locale au fost diminuate de la 82% la 71,5%. Numai pentru anul 2014 această reducere se traduce printr-o reducere a veniturilor bugetelor locale cu 2,335 miliarde lei. Guvernul, prin alocarea a 1,167 miliarde lei autorităţilor locale, încearcă să compenseze jumătate din pierderea pe care bugetele locale au suferit-o în perioada Guvernului Boc”, este poziţia Executivului.

  • Iohannis consideră normal ca serviciile să aibă ofiţeri acoperiţi în presă şi în politică

    Întrebat la Adevărul Live dacă el consideră că este normal ca serviciile de informaţii să aibă ofiţeri acoperiţi în presă şi în politică, Iohannis a răspuns: ”Da, eu cred că face parte din activitatea serviciilor şi nu cred că este vreo problemă. Eu, personal, consider că în servicii avem profesionişti foarte buni, dar nu cred că trebuie noi să le spunem cum să îşi facă treaba”.

    Liderul PNL a precizat că el nu a fost ofiţer acoperit ”al niciunui serviciu de informaţii”.

    Klaus Iohannis a comentat şi intrarea în competiţia electorală a fostului director SIE Teodor Meleşcanu.

    ”Nu este un lucru interzis prin vreun act normativ, dar mi se pare puţin forţată această intrare, să fii astăzi şef al SIE şi mâine să fii candidat la Preşedinţia României. Cred că aici ar fi nevoie de o reglementare suplimentară”, a spus el.

    Întrebat despre numirea lui Mihai Răzvan Ungureanu în funcţia de premier, venind tot din fruntea SIE, Iohannis a răspuns că este ”o chestiune similară”.

    ”Cred că este o chestiune care am face bine să o discutăm. Nu vreau să spun acum că este foarte bine sau foarte rău, dar având deja două proiecte de acest tip, cred că este cazul ca noi, politicul şi opinia publică, să dezbatem chestiunea şi să tragem o concluzie de acolo”, a afirmat Klaus Iohannis.