“Concluzia este simpla: Romania este astazi mai putin capabila sa se confrunte cu o criza decat avea in 2009, cand avea slava Domnului ceva osanza acumulata”, a declarat Calin Popescu-Tariceanu.
Bugetul pentru 2012 prevede o scadere a deficitului bugetar la 1,9% din PIB, de la 4,4% din PIB in 2011. Potrivit declaratiilor din aceasta saptamana ale premierului Emil Boc, Guvernul s-a incadrat in acest an in plafonul de deficit de 4,4% din PIB.
Caricatură de Dan Dumitrescu “Uxi” ©
Mai puţin cunoscut e faptul că numele poetului Mihai Eminescu, ca şi ale altor literaţi, artişti, muzicieni şi oameni de ştiinţă români au ajuns să denumească oficial corpuri cereşti – cratere şi asteroizi, conform tradiţiei în virtutea căreia corpurile cereşti pot purta numele unor oamenilor ce au avut o contribuţie importantă în ştiinţă, artă, sau alt domeniu.
Corpurile cereşti botezate după personalităţi culturale româneşti (GALERIE FOTO)
Craterul lunar Eminescu de pe planeta Mercur a fost botezat ca atare în 2008, iar în 1994 un crater de pe Venus a primit numele poetei Elena Văcărescu. Tot pe Venus, o formaţiune vulcanică a fost denumită după soprana Hariclea Darclee, iar matematicianul-astronom Spiru Haret are pe Lună un crater botezat cu numele său.
Tot după numele lui Eminescu a fost botezat şi un asteroid descoperit în 1971 la Observatorul de la Palomar şi situat la o distanţă medie de 250.000.000 km de Terra. Alţi români onoraţi pentru contribuţia lor la cultura mondială sunt George Enescu, Constantin Brâncuşi, precum şi astronomii Constantin Pârvulescu, Hermannn Julius Oberth, Nicolae Donici, Jean Dragesco, Nicolae Sanduleak, Matei Alexescu şi Mirel Bîrlan.
Cometele poartă, prin tradiţie, numele descoperitorului sau al primilor trei descoperitori. Până acum un singur român a realizat această performanţă: Victor Daimaca, profesor de matematică din Târgu-Jiu şi astronom amator, singurul român ce a descoperit comete – Daimaca 1943c şi van Gent-Peltier-Daimaca 1943 W1.
Sursa: Observatorul Astronomic “Amiral Vasile Urseanu”
Pentru adepţii unui PDL (sau măcar ai unui preşedinte Băsescu) care a avut la un moment dat ca punct tare anticorupţia (şi deci pentru care PSD e anatema), ar fi a doua pilulă amară de înghiţit, după cea similară din 2008. Argumentele de acum sunt însă infinit mai nobile decât cele de atunci, dat fiind că, nu-i aşa, fără o majoritate parlamentară largă nu pot fi făcute reformele dorite de preşedinte (modificarea Constituţiei în spiritul austerităţii bugetare, schimbarea sistemului electoral, reforma administrativă, reforma justiţiei). În plus, argumentul că ţara are nevoie de stabilitate într-o perioadă economică dificilă stă oricând la îndemână.
Teoria lui Lăzăroiu, îmbogăţită cu ipoteza desemnării de către preşedintele Traian Băsescu a lui Adrian Năstase ca premier, e o armă bună de împuşcat mai mulţi iepuri deodată: obişnuieşte publicul cu ideea că USL se va rupe oricum înainte de alegeri sau în cel mai rău caz după ele, strecoară teama de trădare în inima susţinătorilor USL şi stimulează tendinţele centrifuge în interiorul USL.
Cât despre suporterii puri şi duri ai unui PDL justiţiar, lor le rămâne speranţa că strategii prezidenţiali dau doar impresia că ar curta PSD, când de fapt planul adevărat ar fi să rupă USL spre a realiza eternul vis al unificării dreptei cu un PNL dezmeticit din deviaţionismul său de stânga.
Cele mai frecvente infracţiuni descoperite au fost de evaziunea fiscală (17), înşelăciuni în relaţiile comerciale (11), delapidare (9) şi fals în înscrisuri (8). Au mai fost constatate 7 fapte de abuz în serviciu, 6 infracţiuni la Legea 86/2006 privind Codul vamal şi tot atâtea la Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, respectiv la Legea 59/1934, a Cecului.
De asemenea, şapte persoane sunt cercetate în cinci dosare complexe, faptele comise având urmări deosebit de grave prin cuantumul prejudiciului sau al numărului mare de persoane implicate, informează Poliţia Română.
Poliţia a continuat în perioada sărbătorilor controalele la societăţi comerciale, verificările în trafic şi acţiunile specifice pentru protejarea mediului de afaceri şi împotriva actelor ilegale care afectează relaţiile concurenţiale. Aceste acţiuni au fost desfăşurate sub coordonarea Direcţiei de Investigarea Fraudelor din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române.
Premierul Emil Boc a cerut, în această săptămână, miniştrilor de finanţe şi de interne să prezinte un set de măsuri şi acţiuni pentru combaterea evaziunii fiscale, cu accent pe marea evaziune. De asemenea, premierul a cerut intensificarea acţiunilor de control realizate cu participarea de echipe mixte, formate din reprezentanţi ai tuturor instituţiilor implicate.
La şedinţa Comitetului interministerial pentru combaterea evaziunii fiscale au participat miniştrii Gheorghe Ialomiţianu, ministru de Finanţe, şi Traian Igaş, ministrul Administraţiei şi Internelor, precum şi reprezentanţi ai Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, ai Autorităţii Naţionale a Vămilor şi ai Inspectoratului General al Poliţiei Române.
Festivalul Internaţional de Sculptură în Gheaţă şi Zăpadă, pe numele său oficial, a fost organizat prima dată în 1963, dar a fost întrerupt în acelaşi deceniu, în timpul revoluţiei culturale, spre a fi reluat apoi în 1985. Festivalul, despre care se estimează că anul acesta va atrage peste un milion de turişti, a început oficial la 5 ianuarie, dar nu are o dată exactă la care se va încheia, aceasta depinzând de starea vremii. În general însă, competiţia durează circa o lună.
Câştigătorul de anul trecut al festivalului a fost Karlis Ile, un artist de 37 de ani din Letonia. Farmecul sculpturilor în gheaţă şi zăpadă constă în capacitatea lor de a reflecta şi descompune lumina”, a declarat Ile pentru BBC. “Încerc să transpun în creaţiile mele o mulţime de idei care nu sunt posibil de realizat în alte materiale.”
Zona Harbin (provincia Heilongjang) se află sub influenţa iernii siberiene, temperaturile ajungând în timpul iernii la -38 de grade. În 2007, la festivalul de la Harbin a fost stabilit un record de Guinness Book – cea mai mare sculptură în zăpadă din lume, măsurând 250 de metri în lungime şi 8,5 m în înălţime, care a folosit peste 13.000 mc de zăpadă.
Sursa foto: Los Angeles Times
Soros consideră că au existat “anumite inadecvări” atunci când UE a fost înfiinţată pornind de la o uniune monetară, dar fără uniune politică. “Există slăbiciuni structurale în sistemul financiar al UE şi dezechilibre în performanţa economică europeană”, a declarat finanţistul, iar situaţia este periculoasă în continuare, pentru că există vulnerabilităţi constitutive ale euro care nu au fost încă recunoscute.
“Cea mai importantă dintre vulnerabilităţi este concepţia falsă asupra felului cum operează pieţele financiare. S-a pornit de la premisa că orice dezechilibre care ar putea apărea nu pot fi generate decât în sectorul public. A lipsit recunoaşterea faptului că pieţele financiare însele pot genera astfel de dezechilibre”, afirmă George Soros. “Aceasta este rădăcina actualei crize financiare care a dus la crahul din 2008, iar într-un fel, situaţia din zona euro este consecinţa directă a ei.”
Când a fost introdusă moneda euro, Banca Centrală Europeană a acceptat obligaţiunile guvernamentale ale ţărilor membre la valoarea lor pe hârtie, ratele dobânzilor din ţările uniunii monetare s-au armonizat, iar băncile s-au burduşit cu obligaţiuni guvernamentale ale ţărilor mai slabe. Decalajele în performanţa economică au crescut însă: pe de o parte, Germania, cea mai puternică ţară, a suportat povara reunificării şi a trebuit deci să facă reforme economice serioase pentru a se adapta, în timp ce pe de altă parte, în ţări ca Spania sau Irlanda au apărut bulele imobiliare. “Aşa încât convergenţa ratelor dobânzilor a dus la o divergenţă de competitivitate, care constituie esenţa problemei, rămasă nerezolvată şi azi.”
O prăbuşire a euro ar fi însă “catastrofică” atât pentru UE, cât şi pentru întregul sistem financiar mondial, a apreciat miliardarul de origine ungară, adăugând că actuala criză din zona euro este mai periculoasă decât crahul din 2008, acutizat odată cu falimentul băncii americane Lehman Brothers.
Pe termen scurt, unele ţări din zona euro vor fi nevoite să ia şi mai multe măsuri de austeritate, “din cauza dezechilibrelor existente între ţările debitoare şi cele creditoare”, a spus Soros. “Din nefericire, criza financiară acută încă nu s-a putut rezolva, iar aceasta face ca situaţia să se deterioreze. Şi nu este clar dacă va avea o soluţie.”
Din cauza ninsorilor abundente şi a vântului puternic se înregistrează blocaje în circulaţie în special în regiunile Plevna, Loveci şi Smolian, cu toate că utilajele de deszăpezire acţionează fără întrerupere.
Potrivit unor informaţii obţinute de la Ministerul bulgar al Afacerilor Interne, în această perioadă sunt închise traficului rutier trecătorile Zlatishki, Tvardishki, Varbishki, Vratnik, Petrohan, Troian. Prin celelalte trecători este permisă circulaţia numai autoturismelor dotate cu lanţuri antiderapante.
Cetăţenii români aflaţi în trafic pe teritoriul Bulgariei şi care se confruntă cu probleme deosebite sunt sfătuiţi de MAE să apeleze telefonul de urgenţă 112.
De asemenea, traficul camioanelor de marfă din Bulgaria spre Macedonia a fost oprit sâmbătă la punctul de frontieră Deve Bair, din cauza ninsorilor abundente din Macedonia, a informat publicaţia Novinite. Traficul din zonă este deviat către punctul de frontieră Zlatarevo.
“Mă doare faptul că o companie de tradiţie si de prestigiu a energeticii româneşti, cum este Romgaz SA apare acum în ochii opiniei publice doar ca un autocar înţesat de complotişti şi de sabotori, plimbaţi între Mediaş şi Bucureşti, pentru a li se aduce la cunoştinţă învinui dintre cele mai grave”, scrie fostul ministru.
Vosganian scrie că ipoteza din dosar, după care conducerea Ministerului Economiei şi a Romgaz au fost lăsate timp de 7 ani să comploteze nestingherite, ba chiar au fost încurajate, începând din 2009, de acte normative semnate de premierul Boc şi promulgate de preşedintele Băsescu, este “halucinantă şi neverosimilă”.
DIICOT a anunţat că 40 de persoane, între care şefi din Romgaz, ANRE şi Ministerul Economiei, sunt cercetate pentru complot şi subminarea economiei naţionale, având ca efect un prejudiciu de 126 mil. dolari creat Romgaz şi bugetului de stat şi punerea în pericol a sistemul energetic naţional. Dosarul vizează înlesniri ilegale la furnizarea de gaze către patru combinate chimice controlate de miliardarul Ioan Niculae, cercetat şi el, care au beneficiat în 2009-2010 de gaze ieftine (din producţia internă) deşi aveau datorii către stat. După ce Guvernul i-a tăiat subvenţia la gaze, Ioan Niculae a ameninţat în ianuarie 2011 că îşi vinde “la ruşi” combinatele chimice. Niculae a estimat investiţia in combinatele chimice din grupul Interagro la peste jumatăte de miliard de euro, iar preţul la care spera sa le vândă investitorilor străini interesaţi este de circa un miliard de euro.
Cazul are şi implicaţii politice, atât prin diversitatea de partide cărora le aparţin funcţionarii publici cercetaţi (PDL, UDMR, PNL, PC), cât şi prin legătura cu un dosar al DNA privind campania prezidenţială din 2009 a lui Mircea Geoană, pentru care Niculae ar fi promis bani cu condiţia să poată influenţa ulterior numirea conducerii Romgaz, a Transgaz şi a Ministerului Economiei.
Vosganian recunoaşte în scrisoare că a acordat prin Ordin al Ministrului, in baza unor Note semnate, succesiv, de el şi de ministrul agriculturii, Dacian Cioloş şi aprobate în Guvern, un discount comercial de câteva procente pentru consumatorii intreruptibili (inclusiv combinatele lui Ioan Niculae), cu condiţia ca aceştia să-şi onoreze obligaţiile de plată asumate. “Am luat această decizie în momentul în care industria chimică a decis să trimită în şomaj aproape 10,000 de salariaţi, din cauza creşterilor preţului gazului, materie prima de bază în această industrie. Am luat această decizie pentru cei aproape zece mii de salariaţi care primiseră preaviz de încetare a activităţii, am făcut-o pentru industria autohtonă şi pentru asigurarea capacităţilor de producţie şi desfacere de la Romgaz”, scrie fostul ministru.
În anul 2009, mai arată Vosganian, primul ministru Emil Boc a semnat OUG 54 privind stabilirea unor măsuri temporare în domeniul gazelor naturale, care extindea “de o manieră fără precedent” facilităţile acordate consumatorilor intreruptibili. Legea a fost promulgată de preşedintele Traian Băsescu. “Astfel, consumatorii intreruptibili au primit gazul metan numai din producţia internă, aşadar cu o reducere de preţ de peste 30%, pe o perioadă neobişnuit de lungă pentru măsurile de acest gen (16 luni) şi fără să existe în textul legii nici o menţiune cu privire la obligativitatea onorării obligaţiilor de plată asumate.”
Vosganian a fost ministru al economiei din decembrie 2006 până în 2008, când ministerul a fost preluat de Adriean Videanu, care l-a condus până în 2010.
Legea respectivă, care îl privează pe guvernatorul băncii de dreptul de a-şi numi asistenţii şi adaugă noi membri, numiţi politic, ai consiliului de politică monetară, are la origine nu numai dorinţa guvernului Viktor Orban de a controla banca centrală (deşi nu într-atât încât să cheltuiască pentru necesităţi curente rezervele valutare ale acesteia, aşa cum au circulat zvonuri în ultimele zile), ci şi antipatia premierului Orban faţă de guvernatorul Andras Simor (foto), o veche oaie neagră pentru şeful Fidesz.
În 2009, pe când era în opoziţie, Orban l-a acuzat pe Simor, precum şi pe diverşi oficiali ai guvernului, că şi-au transferat averile în companii din paradisuri fiscale, ca să le ferească de fiscul ungar. Simor a recunoscut atunci că are o companie înregistrată în Cipru, iar ulterior presa a dezvăluit că din 2007 până în 2008, 850 de milioane de forinţi din declaraţia de avere a lui Simor au dispărut, luând cel mai probabil calea companiei din Cipru, astfel încât guvernatorul nu mai figura în declaraţia din 2008 decât cu 67 de milioane de forinţi. Orban a cerut atunci demisia lui Simor, motivând că un guvernator de bancă centrală nu se cuvine să fie un milionar cu averea în paradisuri fiscale.
Dincolo de legea privind banca centrală, cauza tensiunilor dintre Ungaria şi FMI-UE se leagă de fapt de toată retorica anti-FMI şi anti-investitori străini a guvernului Orban, notează Danske Bank într-un raport, referindu-se la tendinţa guvernului de a arunca vina pe străini pentru dificultăţile economice ale ţării şi mai ales la deciziile de taxare suplimentară a băncilor sau a companiilor telecom ori la naţionalizarea sistemului de pensii private.
Întreruperea negocierilor pentru acordul preventiv cu FMI din cauza respectivei legi i-a alarmat pe investitori, în ciuda faptului că fundamentele economice ale ţării s-au îmbunătăţit, notează The Wall Street Journal. Deficitul bugetar a fost redus, balanţa de cont curent este excedentară, iar rezervele valutare sunt mult mai mari decât la vremea crizei din 2008, aşa încât Ungaria nu se află în pericol de incapacitate de plată, în condiţiile în care în februarie va începe rambursarea împrumutului UE-FMI din 2008.
În cele din urmă, Viktor Orban a cedat şi a anunţat vineri, după o întâlnire organizată la invitaţia lui Andras Simor, că guvernul şi banca centrală vor să încheie de urgenţă un acord de finanţare externă cu FMI şi UE.