Blog

  • Omul se întoarce în spaţiu. Cel puţin în filme

    Încasările mari aduse de filme precum „Avatar“, „Independence Day“ sau „Star Trek“ au încurajat studiourile să prezinte publicului mai mult explozii decât întrebări existenţiale. Cu toate acestea, producătorii unor filme precum „Gravity“ sau „Interstellar“ par că au găsit formula ideală pentru a prezenta atât efecte speciale de ultimă generaţie, cât şi poveşti cu înţeles. Asistăm oare la renaşterea genului science fiction?

    Site-ul Wikipedia listează 220 de filme (sunt luate în calcul doar filmele distribuite în cinematografe) care au, la bază, ideea omului în spaţiu. Până în 1950, doar trei filme abordaseră acest subiect. Au urmat trei decade în care genul science fiction a prins avânt şi peste o sută de filme au ajuns în cinematografele din toată lumea.

    Pe cât de diverse au fost în tematică şi calitate, toate aceste filme şi seriale au fost dovezi certe că viaţa pe Pământ nu era decât o fracţiune din ceea ce se întâmplă în univers. Cei care îşi imaginau că dacă rasa umană ar putea călători suficient de departe ar trăi aventuri fabuloase, ar vizita nenumărate planete şi ar întâlni  reprezentanţi ai altor rase puteau, în sfârşit, să asocieze imagini acestor concepte.

    Filmele ultimilor zece ani au avut ca subiect central fie rămăşiţe ale civilizaţiei umane („I Am Legend“), fie invazii ale unor creaturi distructive („Cloverfield“, „Transformers“). Ideea omului în spaţiu a fost abandonată, cu excepţia unor remake-uri precum „Total Recall“ sau „Star Trek“. Chiar şi acesta din urmă, însă, a trădat conceptul seriei originale despre explorarea unor lumi noi. Vă aduceţi, probabil, aminte: „To boldly go where no man has gone before“.

    O explicaţie interesantă vine de la Mark Bould, un profesor de film din cadrul Universităţii de Vest din Anglia: „După evenimentele din 11 septembrie, toate filmele cu extratereştri au fost realizate astfel încât să pară că americanii sunt victimele unui atac iraţional, cel mai bun exemplu fiind «Cloverfield». Chiar dacă îl credem pe Spielberg, care a declarat că remake-ul său după «Războiul lumilor» a avut intenţia de a arăta comportamentul unei societăţi în stare de şoc, este evident că filmul prezintă Statele Unite drept un personaj nevinovat“.

    Lăsând la o parte aceste teorii, există o serie de factori uşor de măsurat care au influenţat trecerea pe plan secund a acestui gen de film. În primul rând, misiunile spaţiale nu au mai beneficiat de acoperire media aşa cum se întâmpla în timpul războiului rece sau chiar în anii ’90. În al doilea rând, ideea de încălzire globală a fost unul dintre cele mai dezbătute subiecte ale ultimilor ani, astfel încât era de aşteptat ca schimbarea climatică să ajungă şi pe marile ecrane.

    OMUL ÎN SPAŢIU, SUBIECT DE FILM ÎNCĂ DIN 1902

    „O călătorie spre Lună“ („Le voyage dans la lune“) este primul film care a tratat subiectul oamenilor în spaţiu. Realizat în 1902, „O călătorie spre Lună“ este un film franţuzesc mut în regia lui Georges Melies. Povestea urmăreşte un grup de astronauţi care călătoresc spre Lună într-o capsulă propulsată de un tun, explorează suprafaţa Lunii, sunt capturaţi de un grup de extratereştri, evadează şi apoi se întorc pe Terra.

    Filmul a fost un succes internaţional şi a deschis drumul pentru producţiile ce foloseau efectele speciale. Influenţa sa asupra regizorilor din anii ’20 sau ’30 este evidentă, iar Georges Melies este considerat un pionier al genului science fiction. Pelicula a dispărut în 1929 şi a fost regăsită în 1993, pentru ca în 2011 un studio din Statele Unite să lanseze o versiune remasterizată.

    „O călătorie spre Lună“ a fost ales printre cele mai bune filme ale secolului XX de către The Village Voice. Imaginea capsulei care aterizează pe Lună rămâne una dintre cele mai cunoscute din lumea cinematografică şi a fost de nenumărate ori preluată în alte producţii.

    „Avatar“ este, cel puţin din punctul de vedere al încasărilor, cel mai de succes film realizat vreodată. Cu încasări cumulate de peste 3 miliarde de dolari, povestea desfăşurată pe Pandora l-a ajutat pe James Cameron să îşi depăşească propriul record, pe care îl stabilise în 1997 cu „Titanic“. Criticii au avut reacţii împărţite în ceea ce priveşte „Avatar“, una din nemulţumiri fiind legată de scenariul filmului şi consistenţa relaţiilor dintre personaje.

    James Cameron a trebuit să aştepte ani de zile pentru ca tehnologia să se dezvolte suficient de mult pentru „Avatar“. Regizorul a explicat că a preferat să nu grăbească producţia decât să fie nevoit, ulterior, să convertească filmul la formatul 3D. „După «Toy Story» au apărut alte zece filme realizate pe calculator, pentru că toata lumea credea că succesul venea din noua tehnologie şi nu din personajele cuceritoare şi realizate magnific“, a declarat James Cameron, citat de Deadline.com. „Acum, lumea converteşte filmele de la 2D la 3D, ceea ce noi nu am făcut, şi se aşteaptă la acelaşi rezultat, când de fapt nu fac decât să acţioneze împotriva universalizării 3D, prin scoaterea pe piaţă a unor produse inferioare“, a mai comentat Cameron.

  • Alina Bica, şefa DIICOT, urmărită penal de DNA şi reţinută pentru 24 de ore

    Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de Combatere a Corupţiei au dispus începerea urmăririi penale şi reţinerea pentru 24 de ore a Alinei Mihaela Bica, membră a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) la data faptelor, cu privire la săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, a informat DNA.

    Inculpatei i s-au adus la cunoştinţă calitatea procesuală şi acuzaţiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.

    De asemenea, procurorii au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi reţinerea pentru 24 de ore, începând cu data de 20 noiembrie, a inculpaţilor Lăcrămioara Alexandru şi Dragoş-George Bogdan, membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP, la data faptelor, în sarcina cărora s-a reţinut infracţiunea de abuz în serviciu.

    Din ordonanţele întocmite de procurori a reieşit că, în cauză, există date şi probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă care conturează următoarea stare de fapt:

    La data de 15 octombrie, DNA s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea unor infracţiuni de corupţie, în legătură cu reconstituirea unui drept de proprietate asupra unui teren agricol, în suprafaţă de 13,0535 ha, situat în Bucureşti, zona Plumbuita, sector 2.

    Concret, la data de 15 martie 2011, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, din care făceau parte inculpata Bica Alina Mihaela şi inculpaţii Alexandru Lăcrămioara şi Bogdan Dragoş-George, a aprobat raportul de evaluare, întocmit de un expert evaluator, corespunzător dosarului nr. 22714/FFCC, cu încălcarea prevederilor art. 16 alin. 7 din Legea nr. 247/2005, privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente.

    Astfel, membrii Comisiei, luând la cunoştinţă de concluziile raportului de evaluare a terenului, nu au constatat că expertul evaluator a supraevaluat terenul respectiv, de la 113.954.741 lei (valoare reală) la 377.282.300 lei (valoarea unui teren asemănător situat într-o zonă centrală a Capitalei).

    Aceştia au fost conştienţi însă că terenul era supraevaluat, aspect ce reiese şi din faptul că, anterior, în şedinţa din 24 februarie 2011, când dosarul respectiv mai fusese analizat, s-a dispus amânarea luării unei decizii pentru următoarea şedinţă, fiind solicitată participarea evaluatorului şi întocmirea unui scurt istoric al dosarului.

    După emiterea deciziei de despăgubire, la data de 15 martie 2011, oamenii de afaceri, beneficiari ai drepturilor litigioase asupra terenului din anul 2010, au obţinut titluri de conversie în acţiuni la Fondul Proprietatea, listat la bursă din data 25 ianuarie 2010, în cuantum de 377.282.300 lei, echivalentul a 89.426.189 euro (755/metru pătrat).

    Prin îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu de către membrii Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, a fost produs statului român un prejudiciu în valoare de 263.327.559 lei (echivalentul a 62.548.113 euro, reprezentând supraevaluarea), concomitent cu obţinerea unor foloase necuvenite pentru beneficiarii drepturilor litigioase.

    DNA precizează că, în această cauză, procurorii au beneficiat de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informaţii.

  • STUDIU: Ce presupune prietenia adevărată

    Un studiu efectuat pe 2.000 de persoane din Marea Britanie privind impactul reţelelor de socializare online asupra relaţiilor interpersonale din viaţa reală a ajuns la concluzia că statutul de “cel mai bun prieten” este acordat cuiva după o relaţie de cel puţin trei ani, implicând cel puţin opt convorbiri telefonice şi două întâlniri lunare.

    Cercetarea a mai arătat că pentru a fi consideraţi prieteni reali, spre deosebire de “prieteni online”, este nevoie ca oamenii să aibă experienţe comune, să îşi petreacă vacanţele împreună şi să participe la evenimente sociale cum ar fi nunţi, botezuri, petreceri. De asemenea, este necesar ca prietenii reali să aibă experienţe de viaţă asemănătoare, cum ar fi aducerea pe lume a unui copil. Prietenii ar trebui să ştie lucruri unii despre ceilalţi, spre exemplu care este felul preferat de mâncare şi cine a fost prima dragoste a acestora.

    Bărbaţii participanţi la studiu au arătat că au aşteptări mai mici legat de oamenii pe care îi consideră prieteni, cei mai mulţi afirmând că se întâlnesc cu prietenul cel mai bun mai puţin de o dată pe lună.

    Totodată, potrivit cercetării, persoanele din grupa de vârstă 24 – 35 de ani au cel mai mare număr de prieteni apropiaţi, cu zece persoane cu acest statut, în timp ce persoanele cu vârsta între 56 şi 65 de ani au mai puţini prieteni.

    Un alt element important în definirea unei relaţii ca prietenie este cumpărarea de cadouri pentru evenimnete cum ar fi nunţile, naşterea unui copil, mutarea într-o casă nouă şi aniversările.

    “În zilele noastre, cei mai mulţi oameni petrec foarte mult timp ţinând legătura cu alţii prin intermediul reţelelor de socializare”, a declarat un purtător de cuvânt al companiei One4All Gift Cards, care a comandat cercetarea.

    “Studiul nostru a arătat că doar comunicarea online nu duce la crearea unei prietenii de durată, adevărate, iar cei mai mulţi dintre noi încă valorizează prieteniile tradiţionale. Petrecerea timpului liber împreună, a fi lângă celălalt în momentele importante şi gesturile cum ar fi dăruirea de cadouri la ocazii speciale sunt lucrurile care contează cel mai mult pentru majoritatea oamenilor”, a mai spus reprezentantul companiei care a comandat această cercetare.

  • Deputatul Ioan Adam, arestat în dosarul retrocedărilor din Bacău

    Ioan Adam urmează să fie încarcerat, dar poate contesta decizia, care nu este definitivă, la aceeaşi instanţă.

    Procurorii DNA au cerut arestarea parlamentarului, după ce, săptămâna aceasta, au obţinut avizul Camerei Deputaţilor în acest sens.

    Ioan Adam este urmărit penal pentru instigare la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, constituire a unui grup infracţional organizat şi trei infracţiuni de cumpărare de influenţă în dosarul retrocedărilor ilegale de păduri. În acest dosar, au fost arestaţi preventiv, prin decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), fostul deputat PSD Viorel Hrebenciuc, fiul acestuia, Andrei Hrebenciuc, şi Paltin Sturdza, beneficiarul celor peste 43.000 de hectare pădure care ar fi fost retrocedate ilegal.

    Procurorii DNA susţin că în aprilie 2012, prin intermediul deputatului Ioan Adam, Paltin Gheorghe Sturdza le-a cerut judecătorilor Ordog Lorand Andras şi Gabriel Uţă, de la Tribunalul Covasna să pronunţe o hotărâre judecătorească în favorarea sa. Tribunalul Covasna a dispus punerea în posesia lui Paltin Sturdza a unei suprafeţe de 43.227 de hectare de pădure în Bacău, producând astfel Romsilva un prejudiciu de 303.888.615 de euro.

    În acest dosar sunt arestaţi preventiv fostul deputat PSD Viorel Hrebenciuc, fiul acestuia, Andrei Hrebenciuc, şi Paltin Sturdza, beneficiarul celor peste 43.000 de hectare pădure.

  • NATO a interceptat peste 100 de zboruri ruse în 2014, de trei ori mai multe decât în 2013

    Jens Stoltenberg a început joi un turneu în Estonia, Letonia şi Lituania, scopul fiind oferirea de garanţii acestor state preocupate de comportamentul Rusiei.

    “NATO va proteja Estonia”, a declarat Stoltenberg la baza aeriană Amari, unde s-a întâlnit cu premierul eston, Taavi Roivas, precum şi cu militari americani, germani şi estoni.

    Stoltenberg a felicitat Guvernul de la Tallinn pentru alocarea a 2% din PIB apărării.

    Estonia găzduieşte săptămâna aceasta cel mai mare exerciţiu cibernetic din istoria NATO – Cyber Coalition 2014.

    În contextul crizei din Ucraina, Rusia a multiplicat zborurile în apropierea spaţiului Alianţei Nord-Atlantice. “Am avut peste 100 de interceptări de avioane ruse, de trei ori mai multe decât anul trecut”, a spus Stoltenberg.

    Întrebat despre posibilitatea livrării navelor Mistral franceze Rusiei, Stoltenberg a refuzat să comenteze: “NATO nu vinde echipamente militare, ci statele membre. Nu va decide NATO în această problemă”.

  • Ion Ţiriac a descoperit un poster cu Nadia Comăneci aproape de Polul Nord

    “Vă pot spune o istorie. Ştiţi unde e Polul Nord? Acolo unde e numai zăpadă şi gheaţă. Poate nu le convine «tovarăşilor», dar am fost la vânătoare acum un an şi jumătate la Polul Nord. Şi am ajuns pe banchiză. Şi când am ajuns pe banchiză, după 22 de ore cu câinii, taca-taca, erau două rulote, lăsate acolo de petrolierii care căutau ţiţeiul acum 15-20 de ani. Rupte toate, dar era mai bine acolo decât afară. Pe cuvântul meu de onoare, când am intrat, am văzut pe uşă un poster cu Nadia Comăneci în 1976, cu 200 de semnături. Fiecare petrolist care trecea pe acolo, se semna pe poster. Când a venit eschimosul cu câinele a zis «Ai văzut, regina?» Atunci am făcut o greşeală, cred că a făcut atac de cord, i-am dat telefonul (n.r. – să discute cu fosta campioană olimpică). A căzut omul”, a povestit fostul tenismen.

    Ion Ţiriac o vede pe Nadia Comăneci drept sportiva secolului, fiind cunoscută oriunde în lume: “Eu cred că Nadia nu mai poate să surprindă pe nimeni. Adică Nadia Comăneci, e Nadia Comăneci, este sportiva secolului, este cea care a obţinut pentru prima dată titlul de femeie perfectă şi cu asta s-a terminat. Că e Anglia, Statele Unite, că e Congo, ea e Nadia Comăneci”.

  • Un copil de cinci ani a trecut testul Microsoft, devenind cel mai tânăr specialist în IT din lume

    Atunci când a ajuns în sala de examinare, cei de la Microsoft au considerat că băiatul este prea mic pentru a obţine diploma de tehnician IT, însă tatăl acestuia i-a convins să îi dea o şansă. Qureshi a declarat celor de la BBC că examenul i s-a părut “greu dar distractiv”. “Au fost mai multe tipuri de întrebări, fie cu variante multiple de răspuns, fie bazate pe scenarii”, a povestit copilul.

    Asim Qureshi, tatăl lui Ayan, a început să îi explice calculatorul fiului său de la vârsta de trei ani. “De fiecare dată când îi spuneam ceva, aveam a doua zi surpriza că a reţinut aproape tot”, spune bărbatul. “Aşa că am început să îi dau tot mai multe informaţii. La vârsta aceea, prea mult calculator poate dăuna. În cazul lui Ayan, a fost o oportunitate.”

    Ayan Qureshi a construit alături de tatăl său un mic laborator în casa din Coventry. El petrece două ore pe zi învăţând primul său limbaj de programare şi speră ca într-o bună zi să pună bazele unei firme de IT.

  • STUDIU: Americanii se simt inconfortabil atunci când persoanele gay îşi exprimă afecţiunea în public

    Sociologii de la Universitatea Indiana au chestionat peste 1.000 de persoane, invitându-le să spună ceea ce simţeau atunci când vedeau diverse cupluri ţinându-se de mână sau sărutându-se în parc.

    Aproximativ 97% dintre respondenţi, heterosexuali, au spus că nu văd niciun inconvenient atunci privesc cupluri alcătuite din persoane de sex opus ţinându-se de mână în public. Doar 62% dintre ei au spus acest lucru când era vorba despre un cuplu de bărbaţi gay care se ţin de mână în public.

    În ceea ce priveşte sărutul pe obraz, 95% dintre respondenţi au aprobat acest gest în public între un bărbat şi o femeie şi doar 55% l-au aprobat atunci când cuplul era alcătuit din doi bărbaţi gay.

    În privinţa sărutului pe gură, 50% au aprobat celebrul “French kiss” (“Sărut franţuzesc”), pe stradă, pentru cuplurile heterosexuale. Doar 22% dintre respondenţi s-au declarat de acord cu săruturile franţuzeşti pe stradă între doi bărbaţi gay.

    Pentru cele trei tipuri de cazuri – ţinut de mână, sărut pe obraz şi sărut pe gură -, persoanele chestionate au părut să accepte mai mult semnalele exterioare de afecţiune atunci când era vorba despre lesbiene, în comparaţie cu bărbaţii gay – 75%, 72% şi 26%.

    Aceste procentaje rămân totuşi mult mai mici în comparaţie cu cele referitoare la cuplurile heterosexuale.

    Pentru Long Doan, autorul principal al acestui studiu apărut în ediţia din luna decembrie a American Sociological Review, aceste rezultate relevă o serie de prejudecăţi care persistă faţă de bărbaţii gay şi faţă de lesbiene, în ciuda sprijinului tot mai mare al populaţiei generale faţă de căsătoriile gay în Statele Unite.

    Căsătoria între persoanele de acelaşi sex este în prezent legală în 33 de state americane din 50, ca şi în capitala federală Washington.

  • 10 ani de Business Magazin: redactorii revistei şi cei mai importanţi oameni de afaceri din România vorbesc despre manualul de economie Business Magazin

    Istoria revistei Business Magazin înseamnă de fapt un adevărat manual de economie, cu un întreg ciclu de creştere şi de scădere, cu sute de poveşti despre reuşite şi tot atâtea despre eşecuri.

    Cei mai intenşi zece ani din istoria recentă a României au coincis cu apa­riţia, săptămână de săptămână, a revistei Busi­ness Ma­gazin. Ca şi acum, 2004, anul în care revista a apărut, era un an electoral, de la care oamenii aşteptau o schim­ba­re radicală. Din acest punct de vedere, al nevoii unei schimbări radicale, parcă nici nu au trecut zece ani. Sunt însă peste 490 de nu­mere de revistă care atestă nu numai trecerea ultimilor zece ani, ci şi istoria lor de business, suficient de îndepărtată ca să nu ne alimenteze speranţe, dar suficient de apropiată ca să învăţăm din lecţiile ei. Economia locală a trecut în ultimii zece ani printr-un întreg ciclu de creş­tere şi de scădere. La zece ani distanţă de la prima copertă a BM, suntem din nou la începutul unui ciclu şi sperăm într-o revenire a eco­nomiei, chiar dacă nu cu forţa cu care a pornit în urmă cu zece ani.

  • Deputatul Ion Diniţă, cercetat sub control judiciar în dosarul lui Aristotel Căncescu

    Decizia nu este definitivă, putând fi contestată la aceeaşi instanţă.

    Procurorii DNA au cerut arestarea parlamentarului, după ce, săptămâna aceasta, au obţinut avizul Camerei Deputaţilor în acest sens.

    Deputatul PC Ion Diniţă este cercetat pentru complicitate la abuz în serviciu şi dare de mită în dosarul lui Aristotel Căncescu (PNL), după ce Consiliul Judeţean Braşov ar fi fost prejudiciat, în urma plăţilor nelegale făcute firmei parlamentarului, cu peste 7,6 milioane de euro.

    În documente din dosar, obţinute de MEDIAFAX, anchetatorii arată că SC Gotic SA, a deputatului Diniţă, era una dintre firmele “de casă” ale CJ Braşov, “calitate” rezultată din numărul contractelor atribuite, modalitatea de atribuire, cu modificarea ulterioară a preţului, precum şi din conţinutul convorbirilor interceptate cu autorizarea instanţei în cauză.