BusinessMagazin

Blog

  • Ponta susţine că Fiscul a strâns 6,5 miliarde lei din evaziune. Creşterea veniturilor bugetare nu confirmă

    “Aş vrea să continuăm ceea ce s-a făcut foarte bine în 2014, adică venituri suplimentare la bugetul de stat numai din colectarea taxelor şi impozitelor de 9 miliarde lei, în total 12 miliare de de lei am încasat în plus 2014 faţă de 2013. Dar din colectarea taxelor 9 miliarde lei (…) Din cele două taxe suplimentare, şi anume taxa pe construcţii speciale şi acciza, au fost în jur de 2,5 miliarde lei, de restul 6,5 miliarde lei colectate, în jur de 1,3 miliarde de euro, sunt din combaterea evaziunii din anii anteriori”, a spus joi premierul într-o conferinţă comună cu ministrul Finanţelor, Darius Vâlcov.

    Oficialii din Ministerul Finanţelor prezenţi la conferinţă nu au reuşit să explice cum s-a ajuns la concluzia că 6,5 miliarde lei au provenit din combaterea evaziunii fiscale, în condiţiile în care toate veniturile suplimentare indică o creştere nominală de circa 6%, cu foarte puţin peste creşterea nominală a PIB de anul trecut, care stă la baza construcţiei bugetare.

    Potrivit celor mai recente estimări publicate de Comisia Naţională de Prognoză, Produsul Intern Brut a înregistrat anul trecut o creştere nominală de 5,2% în 2014. În condiţiile în care se elimină veniturile de 2,5 miliarde lei provenite din taxele introduse, creşterea totală a veniturilor în 2014 este sub 5%, chiar mai mică decât creşterea nominală a PIB, ceea ce nu susţine ipoteza majorării încasărilor din combaterea evaziunii fiscale.

    Astfel, potrivit datelor prezentate de premier, veniturile bugetare fără noile taxe şi impozite au urcat sub creşterea naturală dată de avansul Produsului Iintern Brut.

    Premierul a insistat că principalul obiectiv al Finanţelor trebuie să fie combaterea evaziunii fiscale atât pentru a asigura banii necesari la bugetul de stat, cât şi pentru a reduce concurenţa neloială a firmelor care nu-şi achită obligaţiile către stat.

    “Din acest puncte de vedere, sarcina pe care o trasez Ministerului Finanţelor, ANAF şi Direcţiei Antifraudă este aceea de a continua să trateze evaziunea fiscală ca un pericol pentru siguranţa naţională. Şi combaterea evaziunii fiscale ca un obiectiv fundamental al Guvernului”, a spus Ponta.

    El a comparat combaterea evaziunii fiscale cu lupta împotriva corupţiei, tot obiectiv de siguranţă naţională, unde DNA, Parchetul şi instanţele, “îşi fac foarte bine treaba”.

    “ANAF, DGA, au în primul rând toată susţinerea şi politică şi bugetară în anul 2015, au deja mecanisme de colaborare cu Parchetul, cu Serviciul Român de Informaţii, cu Oficiul de Combatere a Spălării Banilor, deci tot sistemul deja, în 2014, 2013-2014 a început să se rodeze, rezultatele s-au văzut, 1 miliarde de euro în plus obţinut într-un singur an, iar anul acesta, cu siguranţă, se poate mult, mult mai mult”, a punctat Ponta.

    Ministrul Finanţelor Publice, Darius Vâlcov, a completat că, după discuţiile cu şeful ANAF, Gelu Şefan Diaconu, se aşteaptă ca în 2015 încasările bugetare să depăşească cu circa 8 miliarde de lei programul de încasări pentru acest an.

    Totodată, Vâlcov a anunţat că, potrivit datelor preliminare, bugetul general consolidat a închis anul trecut cu un deficit de 1,98% din PIB, sub ţinta de 2% convenită cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană în luna decembrie.

  • Cel mai deprimant job din lume. Siguranţa a sute de milioane de oameni depinde de aceşti angajaţi

    Un studiu publicat recent în Social Psychiatry Journal sugerează că anumite slujbe au o mai mare rată de depresie decât altele. Analiza a fost realizată în Pennsylvania şi a folosit date colectate de la 214.000 de persoane din 55 de domenii de activitate.

    Cea mai mare rată de depresie (16,2%) a fost calculată în rândul şoferilor de autobuz. Cea mai mică rată (6,9%) a fost înregistrată de serviciile de divertisment, un grup ce include sportul, fitness-ul şi artiştii.

    Din punct de vedere economic, este extrem de important ca aceste meserii să fie identificate pentru a se putea calcula productivitatea irosită datorită problemelor mentale. Conform unui studiu realizat de Analysis Group, depresia atrage anual costuri de peste 83 de miliarde de dolari în Statele Unite, în mare parte datorită productivităţii scăzute.

    Autorii studiului notează însă că datele colectate într-o singură regiune nu pot fi transpuse la nivel naţional, cu atât mai puţin global, iar lucrările publicate în ultimii ani nu tratează subiectul depresiei dintr-un punct de vedere strict financiar.

    Un alt aspect vizat de către analiză este asemănarea dintre domeniile cu cea mai mare rată a depresiei. O primă concluzie a fost că slujbele cu o rată ridicată “necesită interacţiuni frecvente şi dificile cu publicul” şi au “un nivel scăzut de activitate fizică”. Acest lucru poate explica de ce mineritul şi constructorii de drumuri, două joburi ce includ o activitate intensă, sunt printre cele cu o rată a depresiei extrem de scăzută.

  • Nicuşor Constantinescu a revenit la Consiliul Judeţean Constanţa, după o pauză de nouă luni

    Nicuşor Constantinescu, care şi-a reluat joi atribuţiile de preşedinte al CJ Constanţa, a fost întrebat de jurnalişti cu cine are voie şi cu cine nu are voie să comunice dintre angajaţii CJ şi dintre consilierii judeţeni, spunând că se va consulta cu avocaţii săi în privinţa acestui aspect.

    “M-am întors la lucru şi la treabă. Nu are importanţă acum cu cine am voie sau nu să iau legătura. Aştept avocaţii să vedem din rechizitoriul DNA cu care dintre funcţionari şi dintre consilierii judeţeni am interdicţie să mă întâlnesc şi cu care nu”, a afirmat Constantinescu.

    El a mai spus că îşi propune ca în perioada următoare să verifice stadiul proiectelor derulate de Consiliul Judeţean, dar şi de instituţiile din subordinea CJ.

    De asemenea, Constantinescu a precizat că de acum încolo va prezida şedinţele Consiliului Judeţean, precizând că este obligat de lege să le conducă.

    Preşedintele CJ Constanţa a ţinut să salute discursul preşedintelui Klaus Iohannis de la şedinţa CSM şi faptul că a cerut să nu se mai scurgă informaţii în presă din dosarele procurorilor DNA.

    “Aş vrea să salut public iniţiativa şi discursul preşedintelui Iohannis făcut la CSM pentru că este primul om politic după 2004 care a cerut Consiliului Superior al Magistraturii să înceteze teroarea justiţiei televizate din România. Sunt de acord cu ce a cerut preşedintele Iohannis pentru că el nu a făcut un discurs acolo, el a afirmat în calitate de preşedinte al României faptul că în România trebuie să existe separarea puterilor în stat, faptul că în România, conform Constituţiei, trebuie să existe prezumţia de nevinovăţie a oricărui cetăţean român şi prezumţia de nevinovăţie înseamnă că nu trebuie ca cetăţenii români să-şi dovedească nevinovăţia şi trebuie magistraţii, procurorii să demonstreze vinovăţia şi nevinovăţia şi acest lucru, din păcate, în regimul Băsescu şi în ultimii ani în special nu s-a întâmplat, inclusiv în ceea ce mă priveşte”, a declarat Nicuşor Constantinescu.

    Nicuşor Constantinescu nu şi-a mai putut exercita prerogativele de preşedinte al CJ Constanţa din luna aprilie a anului trecut, când a plecat în SUA să se opereze de cancer. Pentru că nu s-a întors atunci când convenise cu procurorii DNA că se va întoarce în ţară, anchetatorii au cerut arestarea sa preventivă. La începutul lunii august 2014, Curtea de Apel Bucureşti a decis să menţină decizia luată de Tribunalul Bucureşti privind arestarea sa preventivă.

    După această decizie, Nicuşor Constantinescu a fost suspendat din funcţie printr-un ordin al prefectului de Constanţa, iar atribuţiile sale au fost preluate de vicepreşedintele CJ Cristinel Dragomir.

    La începutul lunii septembrie 2014, Constantinescu a fost arestat preventiv şi în dosarul Centrului Militar Zonal, decizia fiind luată de Tribunalul Constanţa. El a revenit în ţară la începutul lunii noiembrie, fiind dus de autorităţi în arest.

    La sfârşitul lui noiembrie 2014, primul mandat de arestare preventivă pe numele lui Constantinescu a fost înlocuit cu măsura controlului judiciar, de către magistraţii bucureşteni, iar în 5 decembrie aceeaşi decizie a fost luată şi de Curtea de Apel Constanţa. Instanţa a decis, de asemenea, că Nicuşor Constantinescu nu are voie să ia legătura cu funcţionarii CJ Constanţa şi nici cu consilierii judeţeni, astfel că acesta nu şi-a putut relua atribuţiile, deşi ordinul de prefect privind suspendarea sa din funcţie a expirat odată cu ridicarea măsurii arestării preventive.

    La sfârşitul anului trecut, Curtea de Apel Constanţa a respins solicitarea lui Nicuşor Constantinescu de modificare a condiţiilor controlului judiciar. El ceruse să poată lua legătura cu angajaţii Consiliului Judeţean şi cu consilierii judeţeni în chestiuni care nu sunt legate de Centrul Militar Zonal Constanţa, obiectul dosarului pentru care este judecat.

    Totuşi, în această săptămână Curtea de Apel Constanţa a admis în parte o contestaţie la executare depusă de Nicuşor Constantinescu, precizând că el nu are voie să comunice cu personalul Consiliului Judeţean şi cu consilierii judeţeni ”care au participat, în orice formă, în procesul de propunere, decizie şi execuţie a celor două hotărâri ale CJ Constanţa care au vizat Centrul Militar Zonal şi care sunt menţionate în actul de sesizare al instanţei”. Preşedintele Consiliului Judeţean poate lua legătura astfel cu persoanele care nu au avut legătură cu dosarul Centrului Militar Zonal.

  • Cei mai admiraţi CEO din România 2014: Xavier Piesvaux, locul al 25-lea

    Absolvent al Şcolii de Afaceri din Franţa, Xavier Piesvaux deţine din 2008 poziţia de director general al companiei Mega Image, parte din Delhaize Group. Anterior acestei poziţii, a lucrat pentru divizia de supermarketuri a grupului francez Carrefour în China, ocupând de-a lungul timpului mai multe poziţii, de la cea de trezorier până la director general.

    Compania este unul dintre cei mai dinamici retaileri de pe piaţă: anul acesta a deschis peste 50 de magazine, în urma unor investiţii de circa 10 milioane de euro, iar reţeaua a ajuns astfel la 350 de spaţii. Compania a realizat anul trecut o cifră de afaceri de 530 de milioane de euro, faţă de 394 de milioane de euro în 2012.

    „România este încă o piaţă emergentă, cu potenţial ridicat, ce face eforturi pentru a se adapta la standardele europene, dar în acelaşi timp este o piaţă dominată de incertitudine economică, legislativă şi politică“, declara Xavier Piesvaux într-una din rarele declaraţii în presă. „Din punctul de vedere al managementului, te obligă să provoci permanent oportunităţile existente, create de potenţialul de dezvoltare versus capacitatea de a a avea o viziune pe termen mediu, nu numai pe termen scurt“, spune Piesvaux. El se referă la capacitatea de a executa planurile într-un mod dinamic şi profesionist, precum şi la capacitatea de a stimula echipa „către productivitate, analiză şi conducerea afacerii“.

    Xavier Piesvaux face parte din promoţia celor mai admiraţi CEO din 2014 şi a fost premiat în cadrul Galei Business Magazin. Citeşte în premieră alte 99 de poveşti de succes ale celor mai admiraţi executivi din România în a V-a ediţie a catalogului 100 Cei Mai Admiraţi CEO, lansat de Business Magazin în luna noiembrie.

    Catalogul este disponibil pentru comandă mai jos la preţul de 35 de lei:

    Cantitate: buc.

    * Editiile print sunt valabile in limita stocului disponibil. In cazul in care stocul se epuizeaza va fi livrata editia electronica. Taxele de livrare ale editiilor print vor cadea in sarcina cumparatorului .

  • Cei mai admiraţi CEO din România 2014: Elena Cremenescu, locul al 23-lea

    Ea este acum la conducerea departamentului de cercetare-dezvoltare al Sarantis România, în condiţiile în care grupul mai are un singur alt departament de profil, în Grecia.

    Elena Cremenescu a acumulat experienţă în domeniul cercetării cosmetice înainte de revoluţie, iar ulterior a clădit, împreună cu soţul său, firma Elmi Prodfarm, numele plecând de la prenumele celor doi fondatori (Elena şi Mircea). Antreprenorii au vândut afacerea către Sarantis, în urmă cu şapte ani, într-o tranzacţie evaluată la 6,5 milioane de euro. Producţia fabricii din Berceni (Bucureşti) a fost relocată în Grecia, iar în România se vor derula în continuare activităţile de cercetare şi dezvoltare, coordonate de Elena Cremenescu.

    Ea coordonează acum o echipă de circa zece persoane şi spune că există premise pentru dezvoltarea acestui departament. Elena Cremenescu spune că o femeie lider trebuie să fie „o persoană plăcută, deschisă, decentă, fără exagerări vestimentare sau de comportament“.

    Elena Cremenescu face parte din promoţia celor mai admiraţi CEO din 2014 şi a fost premiată în cadrul Galei Business Magazin. Citeşte în premieră alte 99 de poveşti de succes ale celor mai admiraţi executivi din România în a V-a ediţie a catalogului 100 Cei Mai Admiraţi CEO, lansat de Business Magazin în luna noiembrie.

    Catalogul este disponibil pentru comandă mai jos la preţul de 35 de lei:

    Cantitate: buc.

    * Editiile print sunt valabile in limita stocului disponibil. In cazul in care stocul se epuizeaza va fi livrata editia electronica. Taxele de livrare ale editiilor print vor cadea in sarcina cumparatorului .

  • Cei mai admiraţi CEO din România 2014: Wargha Enayati, locul al 21-lea

    Enayati a crescut în Germania şi a venit în România pentru că primul cap încoronat care a acceptat religia Bahá’í a fost Regina Maria.

    Numele Majestăţii Sale a fost şi motivul pentru care compania sa a fost redenumită din Centrul Medical Unirea. Grupul este controlat de fondul de investiţii Advent International, care are 80% din acţiuni.

    Wargha Enayati face parte din promoţia celor mai admiraţi CEO din 2014 şi a fost premiată în cadrul Galei Business Magazin. Citeşte în premieră alte 99 de poveşti de succes ale celor mai admiraţi executivi din România în a V-a ediţie a catalogului 100 Cei Mai Admiraţi CEO, lansat de Business Magazin în luna noiembrie.

    Catalogul este disponibil pentru comandă mai jos la preţul de 35 de lei:

    Cantitate: buc.

    * Editiile print sunt valabile in limita stocului disponibil. In cazul in care stocul se epuizeaza va fi livrata editia electronica. Taxele de livrare ale editiilor print vor cadea in sarcina cumparatorului .

  • Cei mai admiraţi CEO din România 2014: Radu Florescu, locul al 24-lea

    Absolvent al School of Business, la Boston College, licenţiat în marketing şi finanţe, membru fondator al Asociaţiei Internaţionale de Advertising (IAA), Radu Florescu este CEO al Saatchi & Saatchi România din 1992.

    Anterior a ocupat vreme de doi ani funcţia de director of business development în cadrul grupului de comunicare Centrade SUA şi, din 1987 până în 1989, a fost commodity trader pentru Tricon, USA. Împreună cu fraţii săi John şi Nicholas Alexander, Radu Florescu a înfiinţat în 1990 compania Centrade, iar trei ani mai târziu a urmat afilierea la reţeaua internaţională Saatchi & Saatchi, obiectivele agenţiei fiind de a gestiona conturile subsidiarei locale a companiei americane de bunuri de larg consum Procter & Gamble, contul producătorului din industria alimentară Mars România şi cel al producătorului de ţigarete British American Tobacco (BAT), câştigate prin intermediul reţelei.

    Deşi îşi propusese să se retragă în urmă cu câţiva ani, Radu Florescu declara recent că „probabil încă 5-10 ani voi mai fi aici, în România, deşi am tot promis familiei că mă voi întoarce în State sau în Franţa; am rămas însă aici pentru că eu cred că mai sunt încă oportunităţi. România este o insulă şi trebuie să fie un punct puternic în regiune, un punct stabil pentru zona de afaceri“.

    Radu Florescu face parte din promoţia celor mai admiraţi CEO din 2014 şi a fost premiat în cadrul Galei Business Magazin. Citeşte în premieră alte 99 de poveşti de succes ale celor mai admiraţi executivi din România în a V-a ediţie a catalogului 100 Cei Mai Admiraţi CEO, lansat de Business Magazin în luna noiembrie.

    Catalogul este disponibil pentru comandă mai jos la preţul de 35 de lei:

    Cantitate: buc.

    * Editiile print sunt valabile in limita stocului disponibil. In cazul in care stocul se epuizeaza va fi livrata editia electronica. Taxele de livrare ale editiilor print vor cadea in sarcina cumparatorului .

  • McDonald’s vrea să renunţe la brandul McCafe şi să dezveţe populaţia de consumul de cafea la Starbucks

    McDonald’s încearcă mai nou să concureze cu lanţurile de cafenele, prin rebranduirea unui McCafe din Sydney, Australia. Localul a fost redenumit The Corner, iar McDonald’s încearcă astfel să propună alternativa la cafenelele de lux, precum Starbucks, ce par să fie tot mai populare.

    Mâncarea oferită la noul local nu seamănă cu meniurile obişnuite de la restaurantele McDonald’s: un bar de salate şi sandwich-uri, dar cu ingrediente de mai bună calitate, precum şi diverse produse de patiserie, notează Huffington Post. “Singura asemănare este că acest loc a fost un McCafe, însă ceea ce oferim este total diferit de ceea ce oferă un McCafe clasic”, a declarat Kyle Jarvis, manager al The Corner, celor de la Daily Telegraph. “Dacă cei care intră aici caută un cheeseburger, vor fi foarte dezamăgiţi”.  

    Reprezentanţii McDonald’s nu au făcut comentarii pe această temă, astfel că planurile de dezvoltare pentru The Corner rămân necunoscute. Lanţul de fast-food a îmregistrat scăderi ale veniturilor în 2014 şi a încercat să simplifice meniul în ultimele luni.

    Piaţa de cafea din Statele Unite este estimată la aproape 28 de miliarde de dolari, iar analiştii de la IBIS World consideră că va ajunge la 33,7 miliarde până în 2018. Această valoare include atât vânzarea directă cât şi veniturile cafenelelor.

  • Cei mai admiraţi CEO din România 2014: Vasile Iuga, locul al 22-lea

    Compania pe care o conduce este unul dintre cei mai puternici jucători din piaţa autohtonă de consultanţă, cu o cifră de afaceri de circa 36 milioane euro. Iniţial specializat în ingineria de aeronave, Iuga a studiat, după venirea la PwC, ştiinţe economice, devenind pe rând auditor financiar, expert contabil şi evaluator.

    Iuga a triplat afacerile din România şi a dublat numărul de angajaţi de la nivel local în doar patru ani. Înainte de a deveni country managing partner, a fost audit partner în firmă, în perioada 1997-2004. Printre proiectele importante pe care le-a bifat se numără fuziunea subsidiarelor din străinătate ale BCR, respectiv Banca Anglo-Română, Banca Franco-Română sau Frankfurt Bucharest Bank.

    Cel mai important moment al carierei a fost cel în care a fost desemnat managing partner pentru regiunea Europa de Sud-Est, având în subordine activitatea PwC din nouă ţări: România, Bulgaria, Serbia, Muntenegru, Albania, Macedonia, Kosovo, Bosnia şi Herţegovina şi Republica Moldova. Totodată, el este primul român din Big 4 şef peste o regiune.

    Vasile Iuga face parte din promoţia celor mai admiraţi CEO din 2014 şi a fost premiată în cadrul Galei Business Magazin. Citeşte în premieră alte 99 de poveşti de succes ale celor mai admiraţi executivi din România în a V-a ediţie a catalogului 100 Cei Mai Admiraţi CEO, lansat de Business Magazin în luna noiembrie.

    Catalogul este disponibil pentru comandă mai jos la preţul de 35 de lei:

    Cantitate: buc.

    * Editiile print sunt valabile in limita stocului disponibil. In cazul in care stocul se epuizeaza va fi livrata editia electronica. Taxele de livrare ale editiilor print vor cadea in sarcina cumparatorului .

  • Percheziţii la Ministerul Agriculturii, într-un dosar de spălare de bani şi luare de mită

    – ŞTIRE ÎN CURS DE ACTUALIZARE –