BusinessMagazin

Blog

  • Rusia denunţă politica de confruntare a UE, care “nu duce nicăieri”

    “Este momentul ca UE să reflecteze la (politica sa de) confruntare prin sancţiuni care nu duc nicăieri şi care nu fac decât să aducă prejudicii popoarelor şi economiilor ţărilor noastre”, a declarat Ministerul rus al Afacerilor Externe într-un comunicat.

    Moscova se declară “dezamăgită” de decizia celor 28 de state membre UE.

    “În ceea ce priveşte partea rusă, propunerile noastre concrete pentru reglementarea crizei în Ucraina (…) rămân de actualitate”, adaugă ministerul rus.

    Miniştrii europeni ai Afacerilor Externe au fost convocaţi joi la Bruxelles după reluarea ofensivei separatiştilor proruşi în estul Ucrainei şi mai ales bombardarea, sâmbătă, a oraşului Mariupol, soldată cu cel puţin 30 de morţi.

    Ei au decis să prelungească cu şase luni, până în septembrie, sancţiunile adoptate în martie împotriva personalităţilor proruse şi ruse, a anunţat şefa diplomaţiei europene, Federica Mogherini, la încheierea acestei reuniuni de criză.

    Cei 28 de membri au decis, de asemenea, extinderea listei negre care conţinea deja 132 de nume de persoane vizate de îngheţarea conturilor şi interdicţia de a călători în UE. Noile nume de persoane sancţionate urmează să fie propuse “în decurs de o săptămână”, pentru a fi adoptate de miniştri la următoarea lor reuniune, la 9 februarie.

    Statele Unite au salutat extinderea sancţiunilor existente decise de UE şi au ameninţat Rusia cu noi sancţiuni americane dacă Moscova continuă să susţină rebeliunea în Ucraina.

     

  • John Kerry, amendat cu 50 de dolari pentru că nu a curăţat zăpada din faţa casei

    Site-ul Citizen’s Connect al oraşului Boston a confirmat că aleea casei lui Kerry din Beacon Hill nu era curăţată de zăpadă şi secretarul de Stat a fost amendat. Dintr-un total de 210 amenzi, una a fost emisă joi pentru adresa lui Kerry din Louisburg Square. Potrivit municipalităţii, amenda a fost în valoare de 50 de dolari.

    Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a declarat că secretarul de Stat se află în străinătate şi de aceea nu şi-a putut curăţa aleea de zăpadă.

    “Diplomaţii sunt la fel ca noi (…). Secretarul Kerry lucra în străinătate când furtuna a determinat acumularea unei cantităţi de zăpadă acasă şi, din păcate, firma de deszăpezire a înţeles greşit banda galbenă din jurul aleii – montată pentru a avertiza cu privire la pericolul căderilor de zăpadă şi gheaţă – crezând că este o bandă pusă de poliţie care înseamnă că acea parte a aleii este inaccesibilă”, se arată într-un comunicat.

    “După ce au înţeles că pot pătrunde în zonă, lucrătorii au curăţat aleea. Zăpada a fost îndepărtată, secretarul de Stat va plăti bucuros amenda şi să sperăm că va fi ultima furtună de zăpadă din acest an”, precizează comunicatul.

    Primarul oraşului Boston, Martin J. Walsh, a avertizat toţi locuitorii să cureţe zăpada, în caz contrar riscând să fie amendaţi.

  • Avertizare COD GALBEN de inundaţii în 11 judeţe

    Potrivit Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, de vineri, ora 22.00, până sâmbătă, la ora 16.00, pe râurile mici din cele 11 judeţe se pot produce scurgeri pe versanţi, torenţi şi viituri rapide, fiind posibile inundaţii locale.

    Avertizarea cod galben de inundaţii a fost emisă pentru râurile din bazinele hidrografice Tur (judeţul Satu Mare), Bega Veche, Timiş superior şi unii afluenţi ai săi din bazinul mijlociu şi inferior, Bârzava, Moraviţa, Caraş, Nera, Cerna (judeţele Caraş -Severin şi Timiş), Jiu superior şi mijlociu – în amonte de Răcari şi afluenţii săi (judeţele Mehedinţi, Gorj, Hunedoara şi Dolj), Neajlov şi Sabar (judeţele Argeş, Dâmboviţa, Giurgiu şi Ilfov).

    Inundaţii locale se pot produce cu probabilitate mai mare pe râurile din judeţele Caraş-Severin, Gorj şi Mehedinţi, a precizat sursa citată.

    Judeţele Maramureş, Satu Mare, Sălaj, Cluj, Bihor, Alba, Hunedoara, Arad, Timiş, Caraş-Severin, Mehedinţi, Gorj, Vâlcea, Argeş, Dâmboviţa, Prahova , Braşov şi Sibiu sunt sub avertizare cod galben de ploaie, ninsoare şi vânt, de vineri, ora 17.00, până sâmbătă, la ora 10.00.

    Potrivit avertizării transmise de Administraţia Naţională de Meteorologie, precipitaţiile vor cuprinde cea mai mare parte a ţării, în regiunile vestice şi nord-vestice, cantităţile de apă vor fi în jur de 15 litri pe metru pătrat şi izolat, iar în Carpaţii Occidentali, Carpaţii Meridionali şi în Subcarpaţii Getici, peste 35-40 de litri pe metru pătrat.

    În zonele de munte vor predomina ninsorile şi se va depune un strat consistent de zăpadă. Precipitaţii sub formă de lapoviţă şi ninsoare se vor semnala, sâmbătă dimineaţă, local şi în nord-vestul şi centrul teritoriului.

  • Isărescu: România iese pe pieţele externe în februarie-martie. Conversia CHF ar putea creşte CDS

    “Că tot se dă cazul Poloniei. Abia au discutat despre curs istoric şi le-a sărit CDS cu 15-20 puncte. Nu uitaţi că în februarie-martie s-a anunţat că România vrea să iasă pe pieţe internaţionale de capital. N-are nici un rost să ne împrumutăm mai scump. La un împrumut de un miliard vă daţi seama ce înseamnă un 0,2-0,3-0,5%? Costuri suplimentare”, a spus Isărescu.

    CDS (credit default swap) reprezintă costul asigurării datoriilor României împotriva riscurilor de neplată.

    La începutul anului, oficiali ai Ministerului Finanţelor au declarat că România intenţionează să vândă obligaţiuni pe pieţele externe în prima jumătate a acestui an şi încearcă să extindă maturitatea medie a datoriei prin vânzarea de eurobonduri cu termen de peste zece ani.

    “Dar dacă ţinem cu tot dinandinsul să avem şi noi o criză, că tot n-am avut nicio problemă cu băncile până acum, că nu a dat bugetul statului nici un leu pentru a capitaliza băncile, a plătit în ’98, putem s-o facem”, a mai spus şeful băncii centrale.

    Anterior, Isărescu a afirmat că transformarea în lei a creditelor în franci elveţieni la cursul istoric ar genera pierderi pentru băncile care au acordat astfel de împrumuturi de 5,7 miliarde lei, reprezentând 0,8% din PIB, iar cu un plus de 20%, aşa cum solicită consumatorii, se ajunge la pierderi de 4,5 miliarde lei (0,6% din PIB).

  • Licitaţie SRI de 70 milioane de lei pentru interoperabilitatea bazelor de date ale statului

    Termenul limită pentru depunerea ofertelor va expira la 16 martie, ora 10.00, două ore mai târziu urmând să fie deschise, conform anunţului de participare publicat de Unitatea Militară 0929 Bucureşti pe www.e-licitatie.ro.

    Contractul prespune achiziţionarea de pachete software şi sisteme informatice, rutere de reţea, servere, diverse servicii de dezvoltare de software şi sisteme informatice, precum şi servicii de formare profesională şi simulare în domeniul echipamentelor de securitate.

    Finanţarea contractului, a cărui durată va fi de 7 luni de la data atribuirii, va fi asigurată din fonduri externe nerambursabile, se precizează în anunţul de partticipare.

    SRI a mai derulat, începând cu ianuarie 2014, un număr de 12 licitaţii care au vizat achiziţionarea de echipamente şi servicii de instruire pentru realizarea unui sistem naţional de protecţie a infrastructurilor IT&C de interes national împotriva ameninţărilor provenite din spaţiul cibernetic, finaţarea fiind asigurată din fonduri externe nerambursabile.

    Valoarea totală estimată a contractelor s-a ridicat la aproximativ 140 milioane de lei, cu TVA.

  • Un antreprenor produce cu trei prieteni jocuri de 2,1 milioane de dolari

    “În cariera mea, totul s-a întâmplat destul de natural, mai puţin în momentul în care m-au dat afară de la Gameloft, nu m-am înţeles cu conducerea de atunci şi nu au mai vrut să lucreze cu mine”, descrie Andrei Lopată, fondatorul afacerii Atypical Games, cu venituri de 2,1 milioane de dolari, un moment care a schimbat traseul carierei sale.

    Andrei Lopată este unul dintre puţinii programatori care în 1992 au pus bazele a ceea ce se poate numi astăzi industria românească a jocurilor. Între timp au crescut considerabil şi numărul angajaţilor din sistem, şi numărul de companii. Lopată conduce Atypical Games, compania cu 35 de angajaţi axată pe producţia de jocuri şi care s-a făcut remarcată prin dezvoltarea unor jocuri premium de luptă cu avioane şi tancuri.

    După ce a fost concediat de la Gameloft, în 2002, a urmat o perioadă de doi ani în care nu a mai făcut jocuri şi s-a dedicat unui alt hobby al său, tuning-ul auto. S-a reîntors însă la prima sa pasiune când a început să lucreze împreună cu câţiva prieteni în cadrul  companiei americane Vivendi Games. S-au axat pe conceperea unui prototip de joc mobil pe care să îl arate conducerii Vivendi pentru ca firma să se lanseze pe această piaţă. Mulţumiţi de rezultat, cei de la Vivendi au preluat echipa din Bucureşti, înfiinţând aici Vivendi Games Mobile. O altă schimbare de conducere avea însă să oprească dezvoltarea sa în cadrul firmei. Noul şef era convins că mobilele nu au niciun viitor, astfel că au desfiinţat departementul Vivendi Games Mobile. “Din fericire, m-am trezit la uşa sediului cu un japonez, englez şi un american care voiau să cumpere compania”, îşi aminteşte amuzat Lopată. Cei trei veneau din partea companiei japoneze Namco şi au cumpărat compania Vivendi Games Mobile. După ce a consolidat echipa de acolo, s-a mutat în propria companie, Revo Solutions, în care s-a concentrat pe conceperea aplicaţiilor mobile.

    Anul trecut, membrii echipei au lucrat la realizarea a două jocuri ce au ca termen de lansare anul acesta, în urma unei investiţii de circa 1,2 milioane de dolari. Primul, Radiation Island, a fost deja lansat şi este primul joc de supravieţuire lansat de Atypical Games, disponibil în App Store. Simulatorul introduce jucătorii într-o realitate alternativă unde aceştia trebuie să lupte pentru supravieţuire, într-un mediu ostil, totul parte dintr-un experiment misterios. Jucătorii trebuie să îşi folosească inteligenţa şi inventivitatea în această lume nouă şi misterioasă, nu numai pentru a supravieţui, cât şi pentru a reveni în lumea reală.

    Cei 35 de membri ai echipei au lucrat circa un an de zile la dezvoltarea acestuia. Cel de-al doilea joc va fi lansat pe segmentul de luptă tip transformers, în a doua parte a anului.

     “Cel mai greu este să creezi jocul, idei sunt un milion. Ideile nu sunt problemă, ca să vă dau un exemplu, din momentul în care începi să lucrezi la un joc, inevitabil sunt momente de bucătărie a jocului şi care sunt plictisitoare, alea sunt momentele în care imaginaţia o ia razna, găseşti încă o sută de idei pe care poţi să le implementezi, numai că nu ai timp, tot timpul este un compromis între ce rezultat vreau să am şi în cât timp.” , explică Lopată. Anul acesta, şi-a propus să mărească echipa cu 10-15 angajaţi şi preconizează dublarea veniturilor pe seama celor două lansări.

    Potrivit lui Andrei Lopată, dacă în 2008-2009, când a lansat primul joc, investiţia în acesta era de circa 50.000 de euro, acum aceasta se ridică la 500.000—600.000 de euro.

    În ce priveşte numele companiei, acesta reflectă organizarea atipică în cadrul companiei: la conducerea acesteia se află, în afară de Andrei Lopată, alţi trei programatori, prezentaţi de acesta în mod colocvial:  Andrei – care se ocupă de partea de dezvoltare a firmei, Răzvan – responsabil de partea de grafică, Cătălin – responsabil cu design-ul. Compania lor a obţinut în perioada 2012-2014 venituri de 10 milioane de dolari, cea mai mare parte fiind obţinută de la clienţii din Statele Unite ale Americii. Cifra de afaceri din 2014 a fost realizată în proporţie de 50% din Battle Supremacy, 30% din Sky Gamblers: Storm Raiders şi 15% din Sky Gamblers: Cold War.

     

     

     

     

  • Time Warner investeşte 17 milioane de dolari în site-ul Mashable

    Mashable.com, un site înfiinţat în anul 2005 la New York, are circa 40 de milioane de de vizitatori unici pe lună şi 20 de milioane de abonaţi pe reţelele de socializare online.

    Time Warner Investments, o companie din cadrul grupului Time Warner, proprietar al CNN şi HBO, care şi-a separat recent operaţiunile de televiziune de cele de publishing, reunite în cadrul societăţii Time Inc., îşi diversifică astfel operaţiunile prin investiţia în new media.

    Această ofertă financiară, cea mai recentă dintr-o serie de investiţii în sectorul media digitale, va permite Mashable să angajeze circa 100 de persoane.

    Cu ajutorul acestor investiţii, site-ul va trebui să-şi crească prezenţa în sectoare în plină dezvoltare, cum este “producţia video pentru toate platformele” şi să angajeze redactori.

    “Când am lansat Mashable în urmă cu zece ani, voiam să văd cum internetul putea schimba lumea. De anul trecut, media digitale au demarat puternic în această direcţie, iar Mashable se află în mijlocul acestei mişcări”, a declarat Pete Cashmore, fondator şi preşedinte-director general al companiei.

    Compania a angajat deja redactori şi personal de marketing la Londra şi Los Angeles, dar şi reporteri în Australia şi Ucraina, în momentul în care site-ul a început să-şi extindă acoperirea.

    Mashable a creat şi Velocity, o tehnologie care este utilizată pentru a prezice şi monitoriza ciclul de viaţă al unui conţinut digital viral şi pentru care companie vinde drepturile firmelor de comunicaţii.

    Pe de altă parte, compania Vox Media, care deţine site-uri de ştiri precum The Verge şi SB Nation, concurente Mashable, a atras, la rândul său, investiţii anul trecut. Astfel, valoarea grupului Vox Media a ajuns la 380 de milioane de dolari.

    Alte companii media, cum este grupul Buzzfeed, urmează aceeaşi traiectorie. Site-ul de informaţii şi divertisment Buzzfeed a anunţat, în august 2014, un plan de extindere finanţat cu 50 de milioane de dolari.

    Pe de altă parte, Vice Media, cu sediul în Brooklyn şi care are mare succes la publicul din grupa de vârstă 18-34 de ani, a obţinut o finanţare de 500 de milioane de dolari, care a ridicat valoarea companiei la 2,5 miliarde de dolari.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 2 februarie 2015

    COVER STORY:  Explozia cardului de credit

    3,5 milioane de români datorează băncilor 1,5 miliarde de euro prin carduri de credit şi descoperiri de cont. Cifrele sunt de trei ori mai mari decât în 2008, iar criza pare să fi avut cel mai greu cuvânt de spus în transformarea cardului de credit în cel mai de succes produs bancar din România.

    STRATEGIE: Omul care aduce Nobelul

    MANAGEMENT: Investitor de cursă lungă

    ANTREPRENOR: Ascensiune pe harta luxului

    IT: Libertatea de exprimare în viziunea Facebook

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Şova ar putea reveni în PSD; CExN a decis revocarea excluderii – surse

    Şova fusese exclus din partid împreună cu senatorul Mircea Geoană şi primarul Sectorului 5 Marian Vanghelie, în noiembrie anul trecut.

    Şova şi senatorul Ilie Sârbu sunt suspecţi în dosarul retrocedărilor ilegale de păduri. 

  • Penitenciarul Rahova aprobă eliberarea lui Copos. Cererea va fi judecată de instanţă în 11 februarie

    Gheorghe Copos întrunea condiţiile de liberare condiţionată, astfel că la nivelul Penitenciarului Rahova a fost întrunită o comisie care a analizat posibilitatea ca fostul acţionar majoritar al Rapidului să iasă din închisoare. Un judecător de supraveghere a pedepselor privative de libertate a stabilit, în urma analizării documentelor, că Gheorghe Copos poate fi liberat condiţionat.

    Raportul comisiei a fost trimis Judecătoriei Sectorului 5, instanţă care va decide dacă Gheorghe Copos poate sau nu să fie eliberat. Indiferent de decizia magistraţilor de la Judecătoria Sectorului 5, hotărârea va putea fi contestată, sentinţa definitivă în acest caz urmând să fie dată de Tribunalul Bucureşti.

    Gheorghe Copos are de executat patru ani de închisoare, după ce Tribunalul Bucureşti a decis să nu fie aplicat un spor de pedeapsă, în urma contopirii condamnărilor primite în dosarele Loteria I şi cel privind transferurile de jucători.

    În 25 august 2014, Tribunalul Bucureşti l-a condamnat pe George Copos la patru ani de închisoare cu executare în dosarul Loteria I. În momentul în care a primit această pedeapsă, Copos se afla încarcerat la Penitenciarul Rahova, unde executa pedeapsa de trei ani şi opt luni de închisoare primită în dosarul transferurilor de jucători.

    În primul dintre dosare, Copos era acuzat că a făcut afaceri “profitabile” cu Loteria Română, în urma cărora a adus un prejudiciu statului de peste un milion de euro. Mai exact, omul de afaceri nu şi-a plătit obligaţiile fiscale, el ascunzând faptul că deţine 38 de spaţii comerciale, prin aşa-zisa vânzare a acestora către Compania Naţională Loteria Română.

    În cel de-al doilea dintre dosarele în care Copos a fost condamnat la închisoare cu executare, în 4 martie, el s-a dovedit a fi vinovat că s-a implicat în efectuarea de tranzacţii ilegale în cazul transferurilor unor fotbalişti către cluburi din străinătate. Alături de ceilalţi oameni de fotbal implicaţi în acest caz – Ioan Becali, Victor Becali, Mihai Stoica, Jean Pădureanu, Gheorghe Popescu, Gheorghe Neţoiu şi Cristian Borcea -, Copos ar fi produs un prejudiciu total de aproape 1,5 milioane de dolari în dauna statului şi de peste 10 milioane de dolari în dauna a patru cluburi de fotbal.

    Copos mai are un dosar – Loteria II – în care este judecat pentru manipularea pieţei de capital, spălare de bani, fals în înscrisuri şi folosirea de informaţii privilegiate pentru dobândirea, pe cont propriu sau pe contul unei terţe persoane, de instrumente financiare la care aceste informaţii se referă. Cauza este la judecată în fond la Tribunalul Bucureşti.