BusinessMagazin

Blog

  • Proiect al unui senator PSD pentru ca “alimentaţia sănătoasă” să fie materie obligatorie în şcoli

    În expunerea de motive a iniţiativei legislative depusă la Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor, senatorul Ovidiu Donţu arată că, navigând pe internet, a descoperit numeroase articole interesante legate de necesitatea unei alimentaţii sănătoase, în special la copii.

    “Desigur că toţi părinţii se străduiesc, fiecare după nivelul de cultură, educaţie, mediul social din care provin şi cel în care trăiesc, obiceiurile culinare învăţate de la părinţii şi bunicii lor, să ofere o alimentaţie cât mai bună copiilor lor. Nu întotdeauna, şi aceasta din diferite motive, se reuşeşte acest lucru, iar tentaţiile celor mici într-o societate aflată într-o permanentă dinamică şi evoluţie către mâncarea de tip fast-food sau junk-food sunt mari”, susţine senatorul sucevean, care menţionează că unul dintre principalele riscuri la care se expun copiii este obezitatea.

    El consideră că este necesar ca de la vârste fragede, din clasa I, copiii să conştientizeze importanţa şi metodele prin care se poate urma un mod de alimentaţie sănătoasă, care să contribuie la păstrarea stării de sănătate a acestora.

    Senatorul PSD menţionează că prin punerea în aplicare a acestei propuneri legislative se va diminua numărul cazurilor de îmbolnăviri la copii determinate de o alimentaţie incorectă.

    Potrivit propunerii senatorului Ovidiu Donţu, articolul 68 al Legii educaţiei naţionale 1/2011 va fi modificat şi completat la capitolul privind curricula învăţământului preuniversitar cu materia “alimentaţia sănătoasă”, care, alături de educaţie fizică şi sport, ar trebui cuprinsă în trunchiul comun al planurilor de învăţământ.

    Totodată, în expunerea de motive a iniţiativei legislative se menţionează că disciplina “alimentaţie sănătoasă” este o disciplină obligatorie în învăţământul preuniversitar, începând cu clasa I.

  • CFR SA are un nou director general

    Costescu, 46 de ani, a fost numit director general al CFR în urma unui proces de selecţie desfăşurat în baza OUG 109/ 2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice şi va prelua luni conducerea executivă a companiei, a anunţat CFR, într-un comunicat.

    “Experienţa profesională, acumulată în cei peste 20 de ani de activitate în domenii precum management, dezvoltare de afaceri feroviare, conducere şi implementare de proiecte, consultanţă feroviară, cercetare sau academic, i-a permis ocuparea până în prezent a unor poziţii reprezentative în companii private sau de stat, din România şi Europa, din domenii precum industrie sau exploatare feroviară. A fost responsabil individual sau în echipe complexe, pentru strategiile de achiziţie, restructurare, repoziţionare pe piaţă sau integrare în structura dorită de acţionariat, ori autoritatea tutelară a unor companii precum: Romvag (România), Karsdorfer Eisenbahn – KEG/Cale Ferată Privată (Germania), Autoritatea Feroviară Română (AFER)”, se arată într-un comunicat al CFR.

    Noul şef al CFR SA a înfiinţat, dezvoltat şi condus companii de inginerie feroviară, precum Forschung Mess – und Daten-Technik Zentrum (Germania) şi Sistematic Engineering (România).

    Ministerul Transporturilor a anunţat la 1 aprilie 2014 că Macarie Alexandru Moldovan, general adjunct la direcţia tehnică, a preluat interimar conducerea CFR SA. El îl înlocuise în această poziţie pe Ionel Voicu.

     

     

  • România şi Georgia îşi vor intensifica colaborarea în proiectul AGRI şi în domeniul agriculturii

    Premierul Victor Ponta l-a primit, vineri, la Palatul Victoria, pe prim-ministrul Georgiei, Irakli Garibashvili, ocazie cu care cei doi au stabilit intensificarea colaborării în vederea realizării proiectului AGRI.

    În acelaşi timp, miniştrii Agriculturii din cele două ţări au convenit ca România să asiste Georgia cu expertiză legată de conformarea la standardele comunitare în domeniu.

    “Avem proiecte comune, economice în special, şi mă refer la domeniul energiei, acolo unde proiectul AGRI şi alte proiecte de energie pot să se dezvolte acum, în noul context regional, iar în plus cei doi miniştri ai Agriculturii participanţi la discuţia de astăzi au stabilit o colaborare extrem de importantă în acest domeniu. Mă refer în mod special la ceea ce România a făcut deja împreună cu Republica Moldova, şi anume asistenţă pentru dezvoltarea legislaţiei, a sistemului în domeniul agriculturii care să respecte standardele europene”, a arătat premierul Ponta, în urma discuţiei cu omologul georgian.

    La rândul său, premierul Irakli Garibashvili a mulţumit României pentru sprijinul constant acordat aderării ţării sale la Uniunea Europeană şi a subliniat faptul că Georgia se află într-o regiune complicată din punct de vedere al securităţii.

    Garibashvili a insistat totodată pentru intensificarea relaţiilor comerciale şi economice dintre cele două ţări, amintind că redeschiderea liniei de feribot Batumi-Constanţa poate facilita acest lucru.

    Cu prilejul vizitei premierului Garibashvili, ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, şi omologul georgian, Tamar Berukhasvili, au semnat un program de colaborare în domeniile culturii, educaţiei şi ştiinţei, mass-media, tineretului şi sportului.

  • 3TS Capital intră în acţionariatul firmei care operează Vola.ro printr-o investiţie de 5 milioane euro

    Suma obţinută de la 3TS Capital Partners va fi utilizată pentru dezvoltarea platformelor online şi pentru extindirea internaţională a operaţiunilor, se arată într-un comunicat al companiei de administrare a fondurilor de invesiţii.

    Tranzacţia a fost încheiată în februarie între Interactive Travel Holdings (ITH) – actionarul majoritar al Vola.ro şi Fru.pl.din Polonia – şi investitorul 3TS Capital Partners.

    “Intenţionăm să folosim investiţia pentru a continua dezvoltarea platformei tehnologice, pentru a ne consolida poziţia pe piaţă, prin accelerarea investiţiilor în marketing şi pentru a analiza oportunităţi pe alte pieţe”, a declarat pentru MEDIAFAX Daniel Truică, managing partner şi fondator Vola.ro.

    Fondată în 2007 de Daniel Truică împreună cu doi parteneri polonezi, Vola.ro s-a focusat iniţial doar pe vânzarea biletelor de avion. Ulterior, portalul şi-a diversificat oferta, adăugând toate serviciile conexe călătoriilor: hoteluri, asigurări medicale, închirieri maşini, servicii corporate şi pachete (zbor + hotel) de tip city break şi vacanţă.

    “Această investiţie ne va ajuta să ne dezvoltăm platforma online, să ne întârim poziţia de piaţă şi ne oferă posibilitatea să ne uităm dincolo de România şi Polonia pentru o expansiune internaţională”, a declarat, în comunicat, Michał Wrodarczyk, directorul executiv al Interactive Travel Holdings.

    Reprezentanţii 3TS menţionează că activitatea de servicii turistice online este foarte fragmentată în Europa Centrală şi de Est, iar prin această investiţie ITH va putea să joace un rol important într-o “inevitabilă” consolidare a pieţei.

    Vola.ro, cu afaceri de peste 20 milioane euro, este cea mai mare agenţie de turism online din România, care oferă servicii complete de turism: bilete de avion de linie şi low-cost, rezervări hoteluri, city break-uri, vacanţe, asigurări medicale de călătorie şi servicii de rent-a-car.

    3TS Capital Partners a investit de-a lungul timpului în mai multe startup-uri din România, printre care Avangate, LogMeIn, Internet Corp, şi cel mai recent în Universal Online Promotion, compania care deţine www.elefant.ro.

    Compania este activă în Europa Centrală şi de Est cu birouri în Budapesta, Bucureşti, Istanbul, Praga, Viena şi Varşovia. 3TS investeşte în companii din domeniul tehnologiei şi internetului, media şi comunicaţii. Investiţiile în fondurile 3TS totalizează 300 milioane de euro şi provin de la European Investment Fund, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Cisco, OTP, Sitra şi KfW, printre alţii.

  • REACŢIA Moscovei la acuzaţiile că se foloseşte de conflicte îngheţate

    “Este absolut evident că declaraţiile lui Breedlove sunt în concordanţă cu campania antirusă, al cărei sunic cop este să ofere o oarecare justificare politicii agresive a NATO faţă de Rusia, paşilor pe care Alianţa (Nord-Atlantică) îi întreprinde în extinderea potenţialului său militar”, a declarat Aleksandr Lukaşevici, un purtător de cuvânt al diplomaţiei ruse.

    “Asemenea declaraţii sunt atât de absurde şi de departe de realitate încât nu necesită alte comentarii”, a apreciat el.

    “Ceea ce este confuz şi tulburător este faptul că, în ultimul timp, oficiali NATO fac tot mai des evaluări politice şi declaraţii programatice”, a continuat purtătorul de cuvânt.

    “Asemenea lucruri ne fac se ne întrebăm cine este de fapt în spatele actualului vector de dezvoltare a politicii NATO”, a mai spus el.

    Generalul american Philip Breedlove şi-a exprimat miercuri, într-o audiere în Congres, îngrijorarea faţă de faptul că agresiunea rusă din Ucraina se poate extinde în foste republici sovietice precum Republica Moldova, în contextul în care în regiunea separatistă moldoveană Transnistria sunt prezente forţe ruseşti.

    Comandantul trupelor americane NATO în Europa a declarat tot miercuri, la Pentagon, că nu există o linie roşie pe care Rusia să o încalce şi care să determine Alianţa Nord-Atlantică să ajute militar Ucraina. El a declarat miercuri, în Comisia pentru Servicii Armate din cadrul Camerei Reprezentanţilor, că a prezentat opţiuni militare pe care administraţia le poate lua în considerare în Ucraina. Generalul a precizat că aceste opţiuni variază de la armament sofisticat, care necesită o formare largă, şi până la armament uşor.

    Prezenţa militară a Statelor Unite şi NATO în Europa – criticată în urmă cu un an ca depăşită şi ţinând de Războiul Rece – a revenit în centrul atenţiei după ce Rusia a anexat Peninsula ucraineană Crimeea, în martie, şi pe fondul acuzaţiilor că Moscova îi susţine în prezent cu armament şi oameni pe separatiştii proruşi din estul Ucrainei împotriva forţelor proguvernamentale, ceea ce ruşii neagă.

     

  • Economia SUA a crescut cu 2,2% în trimestrul patru, cu 0,4 puncte procentuale sub estimarea iniţială

    Creşterea Produsului Intern Brut a fost limitată de avansul stocurilor sub aşteptările preliminare şi de deficitul comercial, relatează Bloomberg.

    Analiştii anticipau o creştere a economiei SUA de 2%.

    Cheltuielile de consum au consemnat în trimestrul patru cel mai mare avans din aproape patru ani, de 4,2%, iar îmbunătăţirea creşterea pieţei muncii şi costul scăzut al carburanţilor vor permite continuarea tendinţei în acest an, ceea ce va compensa încetinirea exporturilor provocată de aprecierea dolarului şi problemele economice din alte ţări.

    “Anticipăm o creştere puternică a consumului în actualul trimestru, parţial datorită încetinirii inflaţiei, care este rezultatul direct al preţurilor scăzute ale energiei”, a declarat Joseph LaVorgna, economist şef la Deutsche Bank Securities în New York.

    Pe ansamblul anului 2014, economia americană a crescut cu 2,4%, după un avans de 2,2% în 2013. Cheltuielile de consum au urcat anul trecut cu 2,5%, cel mai mult după 2006.

  • Sechestru asigurător pus pe bunuri ale lui Cocoş, Ştefan, Sandu şi Nicolae, în dosarul “Microsoft”

    Potrivit Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), în dosarul “Microsoft” a fost dispusă instituirea măsurii sechestrului asigurător pe bunuri mobile şi imobile ale primarului suspendat al municipiului Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan, ale fostului ministru al Comunicaţiilor Gabriel Sandu şi ale oamenilor de afaceri Dorin Cocoş şi Dumitru Nicolae.

    Gheorghe Ştefan şi Dorin Cocoş sunt în arest preventiv din 29 octombrie 2014, în dosarul “Microsoft”. În arest preventiv au fost, până în 25 ianuarie, şi Gabriel Sandu şi Dumitru Nicolae, aceştia fiind în prezent în arest la domiciliu.

    Instanţa supremă a dispus, luni, înlocuirea măsurii arestului preventiv cu arestul la domiciliu pentru Dorin Cocoş, la propunerea făcută de procurorii DNA, după ce fostul soţ al Elenei Udrea ar fi făcut un denunţ în dosarul “Microsoft”.

    Dorin Cocoş ar fi arătat în denunţul făcut la DNA că i s-a cerut să plătească produse de trei milioane de euro pentru PDL, în campania electorală din 2009, pentru a primi sprijinul Guvernului în derularea contractului Microsoft, menţionând că a fost sprijinit de Vasile Blaga şi Elena Udrea. Informaţiile au fost publicate de Libertatea, care citează denunţul făcut de Dorin Cocoş în dosarul Microsoft şi redă o pagină care ar face parte din acest document.

    Potrivit sursei citate, Cocoş ar fi arătat în denunţ că Elena Udrea ar fi ştiut de demersurile făcute în vederea derulării contractului de licenţiere Microsoft şi despre banii primiţi ca mită, iar fostul ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului i-ar fi acordat sprijinul ei în Guvern.

    “Despre acest lucru ştia şi Vasile Blaga, care, de asemenea, a sprijinit derularea contractului”, se arată în documentul citat de Libertatea.

    Cocoş ar mai fi arătat în faţa anchetatorilor că, din banii primiţi de la Pescariu, a cumpărat împreună cu Elena Udrea jumătate din hotelul Griviţa: “Din banii primiţi în cont de la Dinu Pescariu am achiziţionat pe persoană fizică, împreună cu fosta mea soţie, Elena Udrea, ½ din Hotelul Griviţa, având fiecare în proprietate ¼ chiar şi azi”.

    “Nu cunosc care a fost circuitul sumelor de bani de la Ministerul Comunicaţiilor către beneficiarii finali. Pot spune însă că o parte din aceşti bani au ajuns la Dinu Pescariu care a efectuat plăţile către noi”, se mai spune în document.

    Totodată, sunt enumerate sume de bani primite de la Dinu Pescariu.

    “Restul de 1.800.000 – 1.900.000 de euro a fost achitată de Dumitru Nicolae pentru mine din banii primiţi de la Dinu Pescariu, în contul din Elveţia, pentru achitarea contravalorii altor produse electorale. Precizez că au fost 27 de containere de materiale electorale. În perioada 2008 – 2011, am primit de la Dinu Pescariu 700.000 de euro în contul meu din Banca Transilvania, sumă ce se regăseşte şi în declaraţiile de avere ale fostei mele soţii, Elena Udrea. Am mai primit de la Dinu Pescariu suma de 200.000 de euro într-un cont din Dubai al unei prietene pe nume Dumitrache Doina care a deschis un restaurant cu specific românesc. Am mai primit cash de la Dinu Pescariu suma de aproximativ 100.000 de euro, retrasă de pe două carduri ale lui Dinu Pescariu în mai multe rânduri. Începând cu sfârşitul anului 2011, lui Dinu Pescariu i s-au blocat conturile din Elveţia, din acel moment nemaifăcând nicio plată către mine. Acesta este motivul pentru care suma de 500.000 de euro mi-a fost virată de Dinu Pescariu dintr-un cont personal de la Banca Transilvania”, se mai spune în documentul citat.

    Cocoş ar mai fi susţinut în denunţ că, din cauza blocării conturilor lui Dinu Pescariu din Elveţia, suma ce i-a fost remisă cu titlu de beneficiu propriu a fost de aproximativ 1.800.000 de euro, respectiv 700.000 de euro din cont, 200.000 de euro în Dubai, 100.000 de euro retragerile din cărţile de credit şi cei 800.000 de euro cash, din care 500.000 de euro i-a împrumutat lui Gabriel Sandu.

    Dinu Pescariu, vizat în dosarul “Microsoft”, a denunţat-o pe Elena Udrea, arătând că aceasta i-a cerut 500.000 de euro “pentru a-i rezolva problemele din justiţie”.

    “La data de 5.11.2014, Pescariu Dinu-Mihail a formulat denunţ cu privire la săvârşirea unor fapte de corupţie de către Udrea Elena Gabriela. Din denunţul formulat rezultă că, în anul 2013 pe fondul cercetărilor efectuate de Direcţia Naţională Anticorupţie ca urmare a plângerii formulată de Fujitsu Siemens Computers în legătură cu derularea contractului de licenţiere Microsoft şi a măsurilor asigurătorii dispuse de autorităţile austrice pe conturile sale din Elevaţia, Udrea Elena Gabriela a pretins suma de 500.000 de euro pentru a-i rezolva problemele din justiţie. Există indicii în sensul că remiterea sumelor de bani a avut loc în mai multe tranşe în perioada iulie 2013 – februarie 2014”, potrivit procurorior.

    Conform informaţiilor apărute în presă, înainte de a fi plasat în arest la domiciliu, Gabriel Sandu le-ar fi declarat anchetatorilor, în susţinerea solicitării sale de înlocuire a acestei măsuri, că pe întreaga durată a mandatului său de ministru al Comunicaţiilor ar fi finanţat lunar PDL cu sume însumând aproximativ 300.000 de euro.

    “Pe întreaga perioadă a mandatului meu de ministru, am finanţat PDL cu sume lunare însumând circa 300.000 de euro în total. Aceste sume le-am înmânat direct şefului meu, Emil Boc, primul ministru al României. Recunosc şi admit, de asemenea, că am acceptat să finanţez partidul şi acţiunile sale, pentru a-mi facilita sprijinul politic şi a-mi menţine funcţia de ministru dar şi poziţia în conducerea centrala PDL.Mai precis, în cazul meu, aveam de adus la partid circa 5 milioane de euro, am avansat aceşti bani din fondurile personale, legale, şi le-am recuperat parţial în modalitatea expusă de Claudiu Florică, Dorin Cocoş şi Gheorge Ştefan. Practic eu trebuia să particip la campania prezidenţială din 2009 cu patru milioane de euro”, ar fi declarat Sandu, potrivit Antena 3.

    Gabriel Sandu le-ar mai fi spus procurorilor DNA care instrumentează dosarul “Microsoft” că o parte din banii daţi ca mită ar fi ajuns şi la foştii miniştri Adriean Videanu şi Radu Berceanu, dar şi la Roberta Anastase.

    Deputatul PMP Elena Udrea a fost şi ea în arest preventiv în acest dosar, în perioada 11-17 februarie, ulterior instanţa supremă dispunând cercetarea ei în arest la domiciliu. Udrea a fost reîncarcerată miercuri în Arestul Poliţiei Capitalei, după ce pe numele ei a fost emis un mandat de arestare în dosarul “Gala Bute”.

  • Rusia va cheltui peste 50 miliarde de dolari din Fondul de Rezervă, pe fondul creşterii deficitului bugetar

    Tatiana Nesterenko, secretar de stat în Ministerul rus de Finanţe, a declarat vineri că guvernul va cere Parlamentului să permită cheltuirea în acest an a până la 3.200 de de miliarde de ruble (52,36 miliarde dolari) din Fondul de Rezervă, sumă care include 500 de miliarde de ruble prevăzute deja în buget, transmite Reuters.

    Majorarea arată că Rusia ar putea cheltui într-un singur an peste jumătate din Fondul de Rezervă, în prezent în valoare de 85 de miliarde de dolari, din cauza situaţiei precare a finanţelor guvernamentale.

    Guvernul de la Moscova revizuieşte în prezent bugetul pe 2015, care a fost conceput în baza unui preţ al petrolului de 100 de dolari pe baril, cu mult peste nivelul actual de aproximativ 60 de dolari pe baril. Membri ai guvernului au declarat anterior că bugetul va fi revizuit luând în considerare un preţ mediu al petrolului de 50 de dolari pe baril.

    Veniturile bugetare sunt cu mult sub aşteptările iniţiale şi din cauza contracţiei economice provocată de sancţiunile occidentale impuse din cauza conflictului din Ucraina.

    Nesterenko a spus că, în cel mai rău caz, Fondul de Rezervă ar putea scădea până la 1.000 de miliarde de ruble (16,1 miliarde dolari) până la sfârşitul acestui an, ceea ce ar împlica cheltuirea a peste 80% din fonduri.

    Ministerul estimează pentru 2015 un deficit bugetar de 3,7% din PIB, o creştere mare de la prognoza anterioară de 0,6%.

    Majorarea deficitului reflectă o scădere semnificativă a veniturilor comparativ cu estimările iniţiale. Pentru acest an sunt aşteptate venituri de 12.500 miliarde de ruble (201,6 miliarde dolari), faţă de suma inclusă în buget, de 15.100 miliarde de ruble.

    Cheltuielile sunt estimate la 15.200 miliarde ruble (245,2 miliarde dolari), uşor sub nivelul de 15.500 miliarde ruble prevăzut în buget.

  • Bugetul AFCN pe 2015: proiecte culturale – 2,7 milioane lei; proiecte editoriale – 4 milioane lei

    La conferinţa de presă, care a avut loc la noul sediu al Administraţiei Fondului Cultural Naţional, situat pe strada Barbu Delavrancea, nr. 57, din Bucureşti, au participat, printre alţii, Sorin Predescu, preşedintele consiliului AFCN, şi Irina Cios, directorul AFCN.

    Întrucât contribuţiile la Fondul Cultural Naţional (FCN) nu acoperă necesarul de finanţare din 2015, AFCN va opera în baza unui buget subvenţionat. Astfel, bugetul pentru finanţări de care dispune în prezent AFCN pentru proiecte culturale este de 2.700.000 de lei (din care 1.700.000 de lei subvenţie de la Ministerul Culturii şi 1.000.000 de lei de la FCN), iar cel pentru proiecte de carte şi cultură scrisă este de 4.000.000 de lei (din subvenţia Ministerului Culturii).

    Reprezentanţii AFCN au precizat că bugetul pentru proiecte culturale s-a diminuat cu două treimi faţă de 2014, în schimb, cel destinat culturii scrise s-a dublat.

    “Sperăm ca până la urmă să putem face posibile nişte proiecte interesante, deşi într-o situaţie bugetară dificilă”, a declarat Irina Cios.

    În conferinţa de presă s-a discutat şi despre şedinţele în care consiliul AFCN s-a întrunit pentru a evalua situaţia şi pentru a demara cât mai rapid sesiunea de finanţare, întâlniri la care a participat şi ministrul Culturii, Ionuţ Vulpescu.

    De asemenea, s-a subliniat importanţa revenirii la contribuţia din partea Loteriei Române.

    Guvernul urmează să discute spre aprobare în şedinţa de săptămâna viitoare proiectul de ordonanţă privind acordarea a 2% din încasările Loteriei Române către proiectele culturale, potrivit unui anunţ făcut de premierul Victor Ponta.

    “Suma pe care o scoatem astăzi la finanţarea proiectelor culturale de către operatorii culturali este spre ridicol. Este ceea ce s-a putut face în acest moment, pentru a nu întrerupe un proces de finanţare care durează de ceva timp. Sigur că avem speranţe mari – parţial confirmate, dar nu concretizate până la capăt – că vom reveni la acea finanţare a Loteriei care ar repune AFCN într-unul din finanţatorii importanţi ai culturii. În acest caz, suntem un mic finanţator al culturii, dar încercăm să scoatem, totuşi, aceşti bani la concurs, ca să menţinem ritmul”, a declarat Sorin Predescu, la conferinţa de presă.

    “Dacă soluţia aceasta, care se conturează, chiar se pune în aplicare la următoarea şedinţă de Guvern – să recuperăm acea finanţare de la Loteria Română -, vom putea anul acesta să începem să facem partea aceasta de pregătire a finanţării încă din luna octombrie – noiembrie, ştiind ce bani se strâng până atunci. Dar trebuie să înceapă deja repede strângerea banilor de la Loterie (…)”, a mai spus Sorin Predescu.

    La rândul său, Irina Cios a precizat că, din banii primiţi de la Loterie în 2011 şi 2012, s-au acordat finanţări în 2011, 2012, 2013 şi 2014, în 2012 şi 2013 cu câte două sesiuni. În 2012, s-a întrerupt alocarea acestor două procente din încasările Loteriei Române.

    Având în vedere bugetul disponibil, consiliul a redefinit ariile de finanţare, priorităţile şi a decis demararea primei sesiuni de finanţare pe 2015 destinată proiectelor culturale, pe 9 martie, urmând ca cea destinată proiectelor editoriale să fie lansată pe 15 aprilie. De asemenea, s-a decis ca tot bugetul disponibil să fie lansat în această sesiune şi ca suma maximă acordată unui proiect cultural să fie de 50.000 de lei.

    În ceea ce priveşte contestaţiile, banii vor fi puţini, respectiv 100.000 de lei pentru cele două arii, au mai spus reprezentanţii AFCN.

    Printre priorităţile de finanţare în ceea ce priveşte proiectele culturale pentru anul 2015 se numără susţinerea artei contemporane, încurajarea debutului artistic, încurajarea mobilităţii culturale pe teritoriul României, iar ariile tematice pe care se pune accent sunt cele vizuale (pictură, sculptură, grafică, arte decorative, fotografie, video-art, instalaţii, ceramică, colaj, animaţie, film experimental şi de animaţie, artă textilă, tehnici mixte, noi media, design, arhitectură, proiecte curatoriale) şi cele ale spectacolului (teatru, muzică, dans).

    “Anumite arii n-au dispărut, au fost amânate, pentru viitoarele concursuri, sperând că va exista o finanţare consistentă şi sperăm şi extrabugetară”, a spus Sorin Predescu.

    La rândul său, Irina Cios a declarat: “Noi vrem să îmbunătăţim sistemul de colectare de la operatorii care sunt, conform legii, contributori la Fondul Cultural Naţional, dar acesta e un lucru pe care nu putem conta şi, în măsura în care colectarea se îmbunătăţeşte şi vor deveni disponibile alte fonduri, vom încerca să le punem (la dispoziţie, n.r.) cât de repede”.

    De asemenea, reprezentaţii AFCN au precizat că ar trebui să primească fonduri şi de la firmele care funcţionează în spaţii considerate monumente istorice, dar, nefiind vorba de o taxă fixă, ci de una bazată pe cifra de afaceri, sumele sunt mai greu de colectat.

    AFCN este o instituţie publică autonomă creată în anul 2005, care finanţează acţiuni, proiecte şi programe culturale. Instituţia este un finanţator public care organizează consultări cu operatorii culturali şi cu reprezentanţii Ministerului Culturii din România, pentru stabilirea unei strategii de finanţare a culturii. AFCN adoptă strategii care îi permit selecţia în vederea finanţării programelor, proiectelor şi acţiunilor culturale cu impact naţional şi internaţional. Ca instituţie publică subordonată Ministerului Culturii, AFCN oferă în fiecare an finanţări nerambursabile instituţiilor publice, organizaţiilor neguvernamentale şi persoanelor juridice de drept privat care desfăşoară activităţi culturale.

  • Transnistria solicită asistenţă financiară din partea Rusiei şi Ucrainei

    Tiraspolul a trimis o solicitare grupului 5+2 pentru luarea unor “măsuri urgente care să permită deblocarea activităţii economice străine din Transnistria”.

    La negocierile în formatul 5+2 participă Republica Moldova, Transnistria, OSCE, Rusia şi Ucraina, iar SUA şi UE au statut de observatori.

    Administraţia separatistă de la Tiraspol a creat o comisie spercială pentru evaluarea fondurilor pe care le-ar putea accesa, în contextul crizei economice severe cu care se confruntă.

    Comisia, condusă de prim-vicepremierul Maia Parnas, include membri ai Guvernului şi ai Parlamentului de la Tiraspol, precum şi reprezentanţi ai sindicatelor şi ai societăţii civile.