BusinessMagazin

Blog

  • Descoperire fără precedent a peste 200 de schelete sub un supermarket din Paris

    Începând din ianuarie, arheologii Institutului naţional de cercetări arheologice preventive (INRAP) fac căutări sub clădirea unde odinioară se afla cimitirul spitalului Sfânta Treime, înfiinţat în secolul al XII-lea dar distrus la sfârşitul secolului al XVIII-lea.

    “În cadrul reamenajării magazinului, am decis să suprimăm o zonă care se afla la nivelul minus doi, ceea ce a declanşat verificări preventive”, explică Pascal Roy, directorul magazinului. “Ne aşteptam să fi rămas câteva oase în măsura în care acolo fusese un cimitr, dar nu să găsim gropi comune”, a adăugat el, foarte mirat.

    În momentul dezafectării cimitirului, resturile defuncţilor au fost transferate parţial la Catacombes de Paris, unde se află şi în prezent. “Dar se pare că treaba nu a fost bine făcută”, a declarat arheologul Isabelle Abadie, care conduce cercetările. “Este prima dată când un cimitir spitalicesc este excavat la Paris”, subliniază ea, amintind că situaţii similare au avut loc la Marsilia şi Troyes.

    În prezent, în zona de 100 de metri pătraţi care face obiectul cercetărilor, au fost găsite opt gropi comune. Şapte dintre ele numără între cinci şi 20 de cadavre, depuse pe două până la cinci nivele. Cea de-a opta groapă, cea mai impresionantă, a permis descoperirea a peste 150 de schelete, dispuse pe mai multe nivele. “Dar mai este un strat dedesubt”, avertizează Isabelle Abadie.

    Persoanele înhumate aici par să fi avut braţele încrucişate şi picioarele strânse, sugerând că au fost învăluite în cearceafuri sau giulgiuri. “Este surprinzător este că aceste cadavre nu au fost aruncate, ci depuse cu grijă, în mod organizat. Cadavrele ce aparţin unor bărbaţi, femei sau copii au fost plasate unul într-o direcţie, celălalt în alta pentru a se economisi spaţiul”, afirmă arheologul. Şi acest lucru s-a întâmplat în acelaşi timp, pe mai multe nivele.

    “Acest lucru sugerează că au fost mai multe decese deodată. Rămâne să găsim cauza acestei crize de mortalitate: epidemie, febră, foamete … Parisul a fost afectat de mai multe epidemii de pestă în secolele XIV, XV şi XVI. Capitala a fost afectată de variolă în secolul XVII”, aminteşte ea.

    Resturile osoase găsite nu prezintă leziuni care să permită identificare cauzei deceselor în masă, dar se fac prelevări de ADN pentru a se încerca elucidarea misterului. Arheologii trebuie să îşi termine treaba la faţa locului până la 20 martie, pentru a permite magazinului să îşi desfăşoare activitatea. Resturile osoase vor fi apoi studiate la sediul INRAP.

  • Producţie record la DNA. 86 de procurori şi 9.100 de dosare

    Kovesi a subliniat că în 2014 a fost înregistrat cel mai mare număr de demnitari de rang înalt investigaţi: DNA a cerut Parlamentului încuviinţarea arestării a nouă parlamentari şi a 12 actuali şi foşti miniştri.

    În total, anul trecut au fost 317 rechizitorii întocmite de procurorii anticorupţie, iar peste 1.100 de inculpaţi au fost trimişi în judecată, majoritatea infracţiunilor investigate fiind reprezentată de fraude privind procedurile de achiziţii publice, cu peste 700 de cauze.

    Kovesi a criticat din nou prestaţia Finanţelor la capitolul recuperării prejudiciilor identificate de DNA (peste 310 mil. euro în 2014, de peste 3 ori mai mult decât în 2013), critică reluată şi de preşedintele Klaus Iohannis, prezent la bilanţul DNA, care a calificat drept inacceptabil faptul că Finanţele nu au recuperat decât cca 10% din prejudicii. Iohannis a replicat şi propunerii lui Kövesi privind o suplimentare a personalului DNA cu încă 50 de procurori, spunând că ”o analiză serioasă ar putea conduce la sporirea resurselor pentru DNA, fie că vorbim de spaţii de lucru, resurse umane sau buget, pentru că ar fi o investiţie în viitorul naţiunii noastre„.

  • De când poate scădea TVA. Discuţii cu reprezentanţi ai FMI şi CE

    Potrivit ministrului finanţelor, Darius Vâlcov, guvernul va discuta măsurile de relaxare fiscală prevăzute de proiectul noului Cod fiscal cu reprezentanţii FMI şi ai CE, măsurile fiind deja incluse în scrisoarea de intenţie nesemnată la vizita din februarie a delegaţiei creditorilor.

    Proiectul cuprinde mai multe măsuri de relaxare fiscală, printre care reducerea TVA la 20% din 2016 şi 18% în 2018, respectiv la 9% pentru carne, peşte, legume şi fructe, tăierea accizelor la carburanţi şi alcool, eliminarea impozitului pe construcţiile speciale şi a impozitului de 16% pe veniturile din dividende, precum şi reducerea cotei unice de impozitare de la 16% la 14% din ianuarie 2019.

    Vâlcov a precizat că dacă vor fi încasate în plus faţă de plan venituri bugetare de 1,5 mld. lei în T1 şi încă 1,5 mld. lei în T2, atunci reducerea TVA şi a accizelor va începe încă din acest an, prin OUG. Măsurile de relaxare fiscală propuse prin noul Cod fiscal vor duce la neîncasarea unor venituri bugetare de peste 37 mld. lei în patru ani, din care jumătate va fi recuperată pe baza efectului pozitiv care va fi înregistrat în economie, potrivit estimărilor guvernamentale.

  • O ţară care greşeşte foarte mult

    Subtil ca întotdeauna, Băsescu a admis însă atât că Elena Udrea ”se poate înşela„ (cazul filajului de la Paris din toamna trecută, atribuit de Udrea lui Florian Coldea de la SRI), cât şi că ”nu exclude„ ca în campania sa electorală din 2009 să fi intrat şi bani negri, căpătaţi prin aceleaşi metode detaliate de denunţătorii Elenei Udrea din dosarul Microsoft.

    Seninătatea cu care preşedintele a admis că era gata să-l demită pe Coldea pentru o simplă bănuială a Elenei Udrea pare să-i fi şocat pe mulţi comentatori, însă ea poate da în mod sincer fiori reci numai celor care au uitat că pe vremuri acelaşi preşedinte îl ungea şef la SIE pe Claudiu Săftoiu pentru unicul motiv că acela era soţul uneia dintre consilierele sale.

    Cât despre acuzaţia Elenei Udrea, proaspăt rearestată preventiv, că toată lumea se preface acum că nu ştie că orice campanie electorală se finanţează cu bani negri (”întrebaţi-l pe dl Ponta, pe dl Iohannis„), ea aminteşte automat de o faimoasă replică a lui Relu Fenechiu, fost ministru PNL, actualmente puşcăriaş, care spunea în 2013 că România este ”o ţară care greşeşte foarte mult„, pentru că fostul premier PSD Adrian Năstase a fost singurul condamnat pentru nişte fapte pe care le fac mulţi politicieni, căci ”partidele politice nu se finanţează doar din bani albi„.

    Aşadar, România greşea condamnându-l pe Năstase nu pentru că faptele lui nu ar fi fost penale, ci pentru că ele sunt o practică uzuală în clasa politică. Nicio deosebire între poziţia lui Fenechiu şi cea a Elenei Udrea, cu excepţia faptului că pe atunci DNA îi ocolea cu grijă pe demnitarii apropiaţi de Traian Băsescu, ocupaţi probabil să pregătească finanţarea campaniilor din 2014.

  • Noul PNL Cluj are 33 de membri în Colegiul Director. Emil Boc deschide lista din partea vechiului PDL

    Potrivit unui comunicat transmis, sâmbătă, de PNL Cluj, Biroul Politic Judeţean paritar al PNL Cluj a decis componenţa Comitetului Judeţean Executiv al partidului, format din 33 de persoane – 16 dintre aceştia fiind din partea vechiului PNL: Marius Nicoară, Mihai Seplecan, Mircea Abrudean, Bogdan Costea, Zoltan Coraian, Dan Tarcea, Giacomo Dreoni, Marius Sabo, Horea Şulea, Mureşan Aurelia, Dorin Lojigan, Minea Iuoraş, Giulian Grosan, Adrian Oros, Elena Uioreanu, Radu Zlati.

    Din Colegiul director al PNL Cluj fac parte şi 17 persoane din partea fostului PDL Cluj: Emil Boc, Daniel Buda, Alin Tişe, Alexandru Coroian, Tudor Ştefănie Cristian Haiduc, Mircea Moroşan, Gabriela Rădoiu-Leş, Florin Stamatian, Petru Călian, Mariana Leş, Dan Gavrea, Vlad Bărbos, Radu Moisin, Mihaela Suciu, Cosmin Todea şi Gheorghe Iancu.

    Conform sursei citate, există şi câte trei membri supleanţi, atât din partea fostului PNL, cât şi din partea fostului PDL, secretarul general al Comitetului Judeţean al PNL Cluj este Florin Stamatian, secretarul general adjunct este Mircea Abrudean, iar funcţia de purtător de cuvânt al partidului este deţinută de senatorul Alin Tişe.

    În comunicatul de presă al PNL Cluj se mai arată că sediul organizaţiei judeţene şi al secretariatul general va fi la sediul vechiului PDL Cluj, pe bulevardul Eroilor.

    Până la ora transmiterii acestei ştiri, Emil Boc nu a putut fi contactat pentru declaraţii referitoare la prezenţa sa în conducerea PNL Cluj.

    Fostul premier Emil Boc, care a fost preşedinte al PD şi apoi al PDL între 2005 şi 2012, a avut în ultima perioadă o relaţie rece cu actuala conducere a partidului.

    De altfel, în februarie 2014, Boc a anunţat că a acceptat să facă parte din Fundaţia Mişcarea Populară şi ulterior a participat, alături de fostul preşedinte Traian Băsescu, la dezbateri organizate de această fundaţie.

    Înaintea alegerilor prezidenţiale din noiembrie 2014, Emil Boc, aflat la cel de-al treilea mandat de primar al Clujului, a avut mai multe declaraţii publice de susţinere a candidatului PMP Elena Udrea, el semnând şi pe lista de susţinere a candidaturii acesteia la Preşedinţie şi participând la mai multe acţiuni de campanie.

    Fostul premier, care nu a fost un susţinător al fuziunii dintre PNL şi PDL, fiind de părere că o soluţie mai bună pentru alegeri ar fi fost alianţa între partide, nu a fost prezent la Congresul de fuziune din vara lui 2014. El anunţa atunci că nu va participa la congres, susţinând că îşi menţine opinia negativă privind “topirea PDL în PNL” şi considerând că alianţa este soluţia pentru alegerile prezidenţiale, iar nu fuziunea prin absorbţie.

  • Preşedintele FDGR: Merkel a avut cuvinte de laudă că justiţia românească lucrează, dar a criticat Parlamentul. A spus că România şi Bulgaria au intrat un pic precoce în UE

    Preşedintele Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR), Paul Porr, a spus, sâmbătă, într-o conferinţă de presă la Sibiu, că l-a însoţit pe preşedintele Klaus Iohannis în vizita în Germania şi a luat parte la toate întâlnirile acestuia.

    Întrebat dacă în Germania s-a discutat despre corupţia din România şi despre ceea ce se întâmplă în acest moment în ţară, Paul Porr a precizat că doar “tangenţial” a fost atins subiectul.

    “Tangenţial. Cu preşedintele, nu, cu doamna Merkel. Iar ea a avut cuvinte de laudă că justiţia românească lucrează, are de lucru, deci o remarcă aşa mai…. Nu a fost temă de discuţie”, a răspuns Paul Porr.

    Întrebat, de asemenea, dacă s-a discutat despre vreo persoană anume din România care este în prezent cercetată, Paul Porr a răspuns: “Evident că nu s-a discutat despre nume”.

    Liderul FDGR a afirmat însă că Angela Merkel a criticat “un pic” Parlamentul.

    “A fost un pic criticat Parlamentul, fără să se dea nume, că încă selectiv se ridică imunitatea la unul sau la altul”, a precizat Porr, adăugând: “Preşedintele nostru a tăcut în stilul lui caracteristic la remarcile astea”.

    Întrebat dacă Angela Merkel a făcut referire la cazul Varujan Vosganian, Porr a precizat că nu s-au dat nume, dar Angela Merkel ştia că în anumite situaţii Parlamentul a votat într-un fel şi în altele în alt fel: “Fără nume. Nici nu ştiu dacă ştia numele, dar ştia informaţia“.

    Preşedintele FDGR: Doamna Merkel spune că România şi Bulgaria au intrat un pic precoce în UE

    Liderul FDGR, Paul Porr, care l-a însoţit pe preşedintele Klaus Iohannis în vizita în Germania, a declarat, sâmbătă, că una dintre principalele teme de discuţie a fost aderarea României la spaţiul Schengen, iar Angela Merkel ar fi transmis că “România şi Bulgaria au intrat un pic precoce în UE”.

    Preşedintele Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR), Paul Porr, a spus, sâmbătă, într-o conferinţă de presă la Sibiu, că una dintre principalele teme de discuţie în Germania a fost aderarea României la spaţiul Schengen, iar Angela Merkel este “un avocat al României în acest sens”.

    Potrivit lui Porr, Angela Merkel ar fi explicat delegaţiei române de ce problema respectivă a fost politizată în ultimii ani.

    “Doamna Merkel spune că România şi Bulgaria au intrat un pic precoce în UE. După ce am intrat în UE, am lăsat-o un pic mai moale cu ce trebuia să facem în domeniul combaterii corupţiei şi, de aceea, rapoartele MCV erau aşa cum erau. Era o modalitate de a ne constrânge să ne facem lecţiile pe care trebuia să le facem deja de câţiva ani”, a mai spus Paul Porr.

    Acesta a mai afirmat că preşedintele Iohannis “a fost foarte tranşant în ceea ce priveşte pretenţia noastră de a intra în spaţiul Schengen”, iar Angela Merkel susţine acest demers.

    “Preşedintele Iohannis a fost foarte tranşant în ceea ce priveşte pretenţia noastră de a intra în spaţiul Schengen şi avem angajamentul doamnei Merkel că va fi un avocat al României în acest sens, pentru că nu ea hotărăşte, nu e o treabă a Guvernului din Germania, ci e o treabă a Comunităţii Europene. (…) Oricum, cu această şansă de a avea un avocat ca şi doamna cancelar Merkel este pentru noi un motiv de optimism ca până la sfârşitul anului, măcar parţial, să intrăm în spaţiul Schengen, în ceea ce priveşte graniţele aeriene şi fluviale, respectiv porturile. (…) Deci este un semn bun, care poate da naştere la optimism”, a precizat Porr.

    Liderul FDGR a mai spus că este posibil ca preşedintele Germaniei şi alte oficialităţi să facă o vizită în România în primăvara anului 2016.

    Preşedintele Klaus Iohannis s-a aflat, joi, într-o vizită oficială în Germania, în cursul căreia a avut întrevederi cu omologul său german, Joachim Gauck, cu cancelarul Angela Merkel, cu preşedintele Bundestagului, Norbert Lammert, cu conducerea Forumului Germano-Român. Din delegaţia oficială care l-a însoţit pe şeful statului la Berlin au făcut parte consilierii prezidenţiali Lazăr Comănescu, Dan Mihalache, Leonard Orban, Sergiu Nistor, George Scutaru, dar şi Paul Jurgen Porr, preşedintele Forumului Democrat al Germanilor din România.

    Cancelarul german, Angela Merkel, a declarat, joi, la Berlin, întrebată dacă se poate lua o decizie pe Schengen anul acesta, în privinţa României, că nu poate promite, dar a remarcat ultimele rapoarte pozitive MCV pentru ţara noastră, subliniind că vor fi discutaţi paşii următori în acest sens.

    Întrebată, în cadrul conferinţei de presă comune susţinută cu preşedintele Klaus Iohannis, dacă consideră că o decizie privind aderarea României la Spaţiul Schengen poate fi luată până la sfârşitul acestui an, ţinând cont şi de rezultatele pozitive înregistrate în ultimul raport MCV, cancelarul Angela Merkel a declarat: “Ultimele rapoarte au fost pozitive şi considerăm că reformele vor fi implementate în continuare cu consecvenţă şi vom discuta despre paşii următori. Nu pot să promit acum”.

    Cancelarul federal Angela Merkel a precizat că înţelege faptul că România aşteaptă un răspuns pe acest subiect.

    ”Am vorbit şi despre tema că România are dorinţa îndreptăţită de a deveni parte a Spaţiului Schengen şi vom vedea, să putem obţine un progres în paşi şi vom discuta cu partenerii europeni ştiind că este o prioritate atât pentru România, cât şi pentru Bulgaria”, a mai afirmat Merkel.

    Şi preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, la Berlin, că România contează pe sprijinul Germaniei pentru identificarea unei soluţii care să permită avansarea spre realizarea obiectivului aderării la spaţiul Schengen.

     

  • Justiţia egipteană califică drept “teroristă” mişcarea palestiniană Hamas

    Cairo a acuzat în mod repetat mişcarea palestiniană Hamas, o aripă a Fraţilor Musulmani din Egipt, de tulburarea liniştii în Peninsula Sinai, care se învecinează cu Fâşia Gaza. Hamas, forţa politică dominantă în Fâşia Gaza, neagă orice legătură cu militanţii din Sinai, care au ucis sute de poliţişti şi militari egipteni în ultimii doi ani.

    Într-un comunicat, Hamas a apreciat că hotărârea de sâmbătă este “şocantă şi periculoasă”.

    Este “o ruşine mare care va păta reputaţia Egiptului”, se mai arată în comunicatul difuzat de mişcarea palestiniană.

    Acelaşi tribunal egiptean care a pronunţat hotărârea de sâmbătă a desemnat deja aripa militară a mişcării palestiniene Hamas, Brigăzile Ezzedine al-Qassam, în rândul organizaţiilor “teroriste”.

    Autorităţile de la Cairo au luat o serie de măsuri pentru a lupta atât împotriva opoziţiei, cât şi împotriva grupărilor jihadiste.

    De la demiterea şi arestarea primului şef de stat ales în mod democratic în Egipt – islamistul Mohamed Morsi – pe 3 iulie 2013, poliţişti şi militari egipteni i-au reprimat implacabil şi sângeros pe susţinătorii acestuia, în timp ce majoritatea liderilor Fraţilor Musulmai au fost închişi.

    De asemenea, Cairo a decis la sfârşitul lui octombrie să stabilească o zonă-tampon lungă de aproximativ zece kilometri şi lată de 500 de metri la graniţa cu Fâşia Gaza, după un atentat sinucigaş care a provocat moartea a 30 de militari în nordul Peninsulei Sinai, cel mai sângeros atac comis împotriva forţelor de securitate în ultimii ani.

    Această zonă-tampon este una dintre măsurile adoptate de autorităţi în lupta vizând grupărilor jihadiste, care şi-au intensificat atentatele împotriva forţelor de ordine de când armata l-a destituit pe preşedintele islamist Morsi.

  • Federer l-a învins pe Djokovici şi a câştigat pentru a şaptea oară turneul de la Dubai

    Federer s-a mai impus în Dubai în 2003, 2004, 2005, 2007, 2012 şi 2014.

    Acesta este al doilea titlu obţinut de Roger Federer în actualul sezon, după cel câştigat la Brisbane.

  • MAE: Poliţă de asigurare răspundere civilă auto, de la 1 martie, la intrarea în regiunea transnistreană

    “Poliţele de asigurare vor putea fi obţinute la intrarea în regiunea transnistreană, de la aşa-zisul «serviciu vamal» de la Tiraspol, care va încasa şi contravaloarea acestora”, se menţionează în comunicatul transmis sâmbătă de MAE.

    De la data de 1 martie nu vor mai putea fi utilizate, în regiunea transnistreană a Republicii Moldova, “cărţile verzi” eliberate de companiile româneşti de asigurări sau poliţele de asigurare emise de companiile de profil din Republica Moldova, precizează sursa citată.

     

  • Guvernul grec dezvăluie noi proiecte legislative pentru combaterea “crizei umanitare”

    Premierul Alexis Tsipras a făcut acest anunţ în cadrul unei şedinţe de Guvern transmisă în direct la televiziune. “Primul proiect, care va fi prezentat Parlamentului la începutul săptămânii viitoare, va acoperi măsurile de combatere a crizei umanitare“, a declarat el.

    Partidul Syriza al lui Tsipras a fost ales la guvernare în ianuarie pe baza promisiunii că va pune capăt măsurilor de austeritate impuse ţării de creditorii săi internaţionali. În cursul acestei săptămâni, cei 19 membri ai zonei euro au aprobat o extindere cu patru luni a programului de sprijin financiar acordat Greciei, care urma să expire sâmbătă.

    În schimb, ţara a fost de acord să implementeze reforme care să contribuie la creşterea fondurilor guvernamentale şi a promis să nu renunţe la măsurile precedente fără consultarea prealabilă a creditorilor. Marţi, Guvernul a prezentat o listă de şase pagini în care şi-a detaliat planurile.

    Ministrul grec de Finanţe, Yanis Varoufakis, şi-a asigurat concetăţenii că taxa pe valoare adăugată nu va creşte pentru medicamente şi alimente. Totodată, aceste noi legi, aşa cum apar în programul electoral al lui Tsipras, cuprind electricitate şi alimente gratuite pentru 300.000 de familii sărace, locuinţe pentru 30.000 de familii şi relaxarea condiţiilor pentru cetăţenii şi oamenii de afaceri care datorează bani la stat.

    Alte proiecte vor proteja multe persoane aflate în pericol de a-şi pierde casele. De asemenea, s-a renunţat la deschiderea unei mine de aur în nordul Greciei în colaborare cu o companie canadiană. “Aceasta constituie prima noastră misiune pentru o societate care suferă de cinci ani”, a declarat Tsipras.

    Pentru moment, popularitatea lui Tsipras este ridicată. Un sondaj publicat vineri de Universitatea din Macedonia pentru postul de televiziune grec Skai arată că majoritatea grecilor sprijină Guvernul în negocierile cu partenerii săi europeni. Astfel, 56 la sută consideră recenta înţelegere un succes, mai mult decât dublul celor care o văd drept un eşec. În plus, 60,5 la sută afirmă că susţin strategia dură a Executivului grec, relatează Wall Street Journal, în ediţia electronică.

    În urmă cu o lună, peste 70 la sută dintre greci susţineau strategia guvernamentală, în timp ce jumătate dintre alegători cred acum că Guvernul îşi va respecta promisiunile comparativ cu trei sferturi luna trecută.