BusinessMagazin

Blog

  • DAAS, unul dintre cei mai importanţi furnizori de echipamente pentru HoReCa şi retail, a închis anul trecut cu afaceri de 50 mil. euro, un nivel similar celui din 2022

    ♦ Compania autohtonă, fondată acum trei decenii, a finalizat peste 1.000 de proiecte pentru clienţi precum Mega Image, Penny, Auchan, Carrefour, Radisson, Marriott, Novotel, Rompetrol sau Lidl.

    Compania autohtonă DAAS, unul dintre cei mai importanţi furnizori de echipamente pentru HoReCa şi magazine alimentare, controlată de grupul italian EPTA, a închis anul trecut cu afaceri de 50 mil. euro, un nivel similar celui din 2022. Profitul operaţional a crescut însă cu 10%, spun oficialii companiei, care nu înaintează cifre.

    Pentru 2024, ei şi-au bugetat creştere, avansul urmând a veni atât din activitatea din România, cât şi din cea internaţională.

    „Piaţa de retail îşi continuă ex­pan­siunea, se construiesc magazine tip hipermarket şi supermarket în multe zone unde acum nu există. Pe de altă parte, multe reţele au început operaţiuni ample de remodelare a ma­gazinelor vechi. În paralel, se caută permanent noi tehnologii şi echi­pamente care să reducă impactul asupra mediului şi care să asigure o mai mare viteză de execuţie. Obiec­tivul nostru este să continuam să ne adaptăm la schimbările constante de pe piaţă şi să oferim soluţii de calitate clienţilor noştri“, a adăugat Daniel Mo­canu, CEO al DAAS Epta România.

    El a fondat compania în 1993 şi a vândut-o în etape către grupul EPTA din Italia, care are prezenţă în mai multe ţări europene.

    Ca urmare a integrării la nivel de grup, firma autohtonă asigură mai multe servicii pentru aceste pieţe.

    Spre exemplu, angajaţii firmei româneşti monitorizează din ţară peste 1.000 de supermarketuri şi hipermarketuri din Europa şi America Latină.

    DAAS este unul dintre cei mai importanţi furnizori de echipamente pentru hoteluri, restaurante şi maga­zi­ne alimentare, dar compania oferă şi servicii de service şi mentenanţă, lucru pe care îl face pentru proiecte din mai multe ţări, printre care Ro­mânia, Spania, Italia, Chile şi Peru. Obiectivul pentru acest an este a­proape dublarea numărului de maga­zine telemonitorizate la 2.000. Astfel, angajaţii se asigură – prin telemonito­rizare – că frigiderele, aparatele de aer condiţionat, dar şi toate celelalte sisteme funcţionează conform para­me­trilor normali. Mai exact, magazi­nele nu au probleme de funcţionare.

    „Planurile companiei pentru acest an se bazează atât pe politica de expansiune a marilor jucători din pia­ţa de retail, cât şi pe dezvoltarea or­ga­nică a companiei, şi includ o creş­tere de 5% a profitabilităţii, adăuga­rea în portofoliu a unor noi clienţi din Belgia, Filippine şi România şi aducerea a încă aproximativ 800 de magazine în telemonitorizare“, spun reprezentanţii DAAS.

    Compania a preluat distribuţia echi­pamentelor de frig comercial în Moldova.

    Totodată, tot echipa de la Bucureşti a companiei coordonează şi toate echipele de concept şi design pentru proiectele comerciale ale grupului EPTA din regiunea EMEA (Europa, Orientul Mijlociu şi Africa). DAAS asigură proiecte specializate de design pentru clienţii EPTA din domeniul retail. E vorba atât de supermarketuri şi hipermarketuri, cât şi de benzinării ori magazine specializate, cum ar fi cele de brânzeturi, spre exemplu.

    De asemenea, echipa companiei autohtone asigură de la Bucureşti suport back office pentru echipele de vânzări din Ungaria, Austria, Bulgaria, Serbia, Croaţia, Slovenia, Muntenegru, Belgia, Luxemburg, Ţările de Jos şi Spania şi suport IT pentru EPTA Spania.

    Activă în industria frigului comercial şi industrial, compania autohtonă a finalizat peste 1.000 de proiecte pentru clienţi precum Mega Image, Billa, Penny, Selgros, Auchan, Cora, Carrefour, Radisson, Marriott, Novotel, Metro, Rompetrol sau Lidl.

  • Cooperativa Argedava Novaci investeşte 8 mil. euro într-o hală de depozitare a cepei. „Diferenţa dintre preţul cepei vara şi cel din primăvară este mai mult decât dublă, iar asta justifică investiţia.“

    Cooperativa Agricolă Argeda­va Novaci, care cultivă în total 800 de hectare de teren în mai multe judeţe din jurul Capi­talei, vrea să investească 8 mi­lioane de euro într-o hală de de­pozi­ta­re şi condi­ţio­nare a cepei, mizând pe diferen­ţele de preţ dintre perioada de suprapro­ducţie şi pri­măvară, atunci când România este nevoită să importe.

    „Depozitul va avea o suprafaţă de 2.500 mp şi o capacitate de 7.500 de tone. Inves­ti­ţia se va ridica la circa 8 milioane de euro, din care 6 mil. euro prin fonduri AFIR. Acum avem o suprafaţă cultivată de 50 ha de ceapă în câmp, iar capacitatea totală a cooperativei se apropie de 800 de hectare, aici incluzând mem­brii fondatori şi membrii cooperatori“, a spus Ionuţ Vochin, preşe­dintele cooperativei şi director executiv al Oxigen Agro Product Com­pany, parte a Argedava Novaci.

    Conform ultime­lor date, România im­por­tă peste 80.000 de tone de cea­pă anual din Ţările de Jos sau alte ţări ale Uniunii Europene. Pro­duc­ţia anuală, care trece de 300.000 de to­ne, nu reuşeşte să acopere necesarul de con­sum pentru că România nu are depozite care să menţină ceapă pe o perioadă mai lungă de timp. De asemenea, antreprenorii din domeniu spun şi că o parte din această cantitate de ceapă se produce în gospodă­rii­le proprii şi nu ajunge în circuitul economic. „România produce în prezent între 30 şi 40% din consum. Cea mai mare problemă este că nu avem capacităţi de condiţio­na­re şi de depozitare pentru că această legumă are nevoie de nişte celule de venti­la­re pentru păstrare. Or aceste ce­lu­le costă foarte mult. Doar par­tea de ventil­are pe o hală de 500 mp mă costă circa 1,4 mi­lioane de euro, sunt practic două celule de 700.000 de euro. Ceea ce înseamnă investiţii destul de mari“.

    Antreprenorul adaugă că astăzi ceapa prezintă interes pentru că diferenţa de preţ dintre vară-toamnă când există suprapro­ducţie şi cel din primă­vară este mai mult decât dublă. „Preţul de la recoltare din vară-toamnă este de 1,5-2 lei/kg angro şi preţul de astăzi este undeva la 3,5 lei/kg, dar anul trecut a fost 7 lei/kg. Dife­renţa din­tre preţul din va­ră şi cel din primăvară este fantastic de mare, cel puţin dublu, ceea ce justifică investiţiile în capaci­tăţi de depozi­tare şi condiţionare“. În plus, el spune că pentru că România nu poate asi­gura nece­sarul de con­sum, nu se vorbeşte nici despre procesare. Astăzi ceapa este fo­lo­sită cu precă­dere în zacuscă de exemplu, însă este folosită şi în alte produse alimentare.

    „Automat, din ceapa calitatea a doua pe care orice cultivator o are, se poate obţine şi de acolo un plus valoare. De exemplu, fulgii de ceapă se folosesc în sectorul mezelurilor“.

    Oxigen Agro Product Company deshi­dra­tează ceapă de 12 ani şi a investit recent într-un deshidrator cu o capacitate de 2,5 tone per şarjă şi Argedava are un deshidrator de 10 tone/şarjă, care practic deshidratează 10 tone (circa un tir) de ceapă în 24 de ore.

    „România are astăzi capacitate de pro­ducţie astfel încât să acopere consumul. Iar di­ferenţa aceasta de preţ între vară şi primă­vară indică asta. Este clar că producţia exis­tă, din moment ce se inundă piaţa, preţul scade şi după preţul creşte pentru că nu mai sunt cantităţi disponibile şi accesăm importuri“.

    Ionuţ Vochin spune că planul cooperati­vei este să devină cel mai mare cultivator de ceapă din sudul ţării. „În următorii cinci ani vom depăşi 1.000 de hectare cultivate cu ceapă“.

  • Cu adevărat o revoluţie tehnologică: Guvernele şi companiile au probleme în a evalua corect performanţa modelelor de inteligenţă artificială. „Oamenii nu vor folosi o tehnologie în care nu au încredere”

    Creşterea influenţei inteligenţei artificiale pune la îndoială capacităţile tradiţionale de analiza performanţa acestora, scrie FT.

    Limitările criteriilor de evaluare tradiţională a performanţei, acurateţii şi singuranţei în utilizare devin tot mai vizibile pe măsură ce noi modele AI sunt lansate pe piaţă.

    Noua cursă din domeniul tehnologiei a luat startul odată cu lansarea ChatGPT în anul 2022 şi de finanţarea industriei cu miliarde de dolari din partea fondurilor de venture capital şi ai giganţilor tech.

    Google, Anthropic, Cohere şi Mistral şi-au lansat fiecare modele de inteligenţă artificială în ultimele două luni, toţi dorind să învingă compania OpenAI susţinută puternic de către Microsoft.

    „Oamenii nu vor folosi o tehnologie în care nu au încredere”, a declarat Shelley McKinley, chief legal officer la GitHub.

    Guvernele au, de asemenea, probleme în a înţelege cum trebuie reglementată inteligenţa artificială. Săptămâna trecută SUA şi Marea Britanie au semnat un acord bilateral privind siguranţa AI.

    Preşedintele Joe Biden a emis anul trecut un ordin executiv în care solicita insitutiţiilor guvernamentale să elaboreze standarde de siguranţă în ceea ce priveşte inteligenţa artificială.

  • Start-up-ul local bonapp.eco a intrat şi pe piaţa din Braşov cu aplicaţia sa contra risipei de mâncare. Până acum, aplicaţia a atras 200.000 de utilizatori din Bucureşti şi Cluj-Napoca

    Start-up-ul local bonapp.eco, care a lansat în noiembrie 2021 aplicaţia mobilă cu acelaşi nume care le oferă utilizatorilor reduceri la mâncare care se apropie de data expirării, a intrat de astăzi şi pe piaţa din Braşov, acesta fiind acum al treilea oraş în care este disponibilă aplicaţia după Bucureşti şi Cluj-Napoca. Start-up-ul s-a lansat cu 30 de parteneri în Braşov, care au magazine alimentare, restaurante, brutării şi cafenele. Printre aceşia se numără brand-uri precum Domino’s Pizza, Glovo Express, Haplea, Hello Donuts, NoodlePack, Starbucks şi Secom, precum şi magazine sau restaurante locale.

    „Cu o populaţie de peste 250.000 de locuitori, Braşovul a fost întotdeauna în topul nostru pentru expansiune. Pe lângă demografia favorabilă, oraşul oferă o potrivire culturală promiţătoare pentru bonapp.eco. Braşovul se bucură de un ecosistem înfloritor, cu tineri şi oameni educaţi, care împărtăşesc valorile noastre”, a declarat Diego Roy de Lachaise, CEO şi cofondator bonapp.eco.

    Prin intermediul aplicaţiei mobile bonapp.eco, care este disponibilă pe iOS şi Android, utilizatorii pot cumpăra produse alimentare care se apropie de data expirării, la reduceri de 50% până la 80%.

    Până în prezent, peste 200.000 de utilizatori au descărcat aplicaţia în Bucureşti şi Cluj-Napoca şi au salvat 250 de tone de alimente de la aruncare.

    „Risipa alimentară impactează negativ din punct de vedere financiar atât comercianţii, cât şi producătorii şi consumatorii şi reprezintă, de asemenea, o ameninţare majoră pentru mediu. Într-o perioadă în care inflaţia loveşte puternic, bonapp.eco poate veni în ajutorul consumatorilor. Prin extinderea aplicaţiei la Braşov, ne urmărim neîncetat misiunea: să transformăm provocările de mediu, economice şi sociale cauzate de risipa alimentară într-o oportunitate durabilă în beneficiul tuturor”, a adăugat Luka Zivkovic, cofondator şi CCO în cadrul bonapp.eco.

    Până în prezent, bonapp.eco a strâns 1,4 milioane uro de la business angels şi fonduri de investiţii. Fondatorii companiei plănuiesc o nouă rundă de strângere de fonduri în mai 2024. Noile fonduri vor continua să susţină extinderea companiei în zece oraşe din România.

     

  • Inflaţia ridicată din SUA încurcă planurile de a reduce dobânzile: „Noile date complică sarcina de a găsi momentul potrivit pentru tăirea dobânzilor, miza fiind continuarea creşterii economice în timp ce inflaţia rămâne o problemă”. În luna martie inflaţia a crescut la 3,5% depăşind aşteptările analiştilor

    Traderii şi-au retras pariule care arătau ca iminentă reducerea dobânzilor de către Fed, după ce inflaţia a crescut la 3,5% în luna martie, depăşind aşteptările analiştilor, scrie FT.

    Economiştii chestionaţi într-un sondaj Bloomberg prognozau o inflaţie de 3,4% în martie.

    Înainte de publicarea acestor noi date piaţa anticipa că în acest an ratele dobânzilor vor fi reduse de două sau de trei ori.

    Astfel, aceştia consideră că sunt şanse de 50% pentru o reducere în iulie faţă de 98% anterior. Traderii mizează acum pe o singură reducere a dobânzii anul acesta.

    „Noile date complică sarcina de a găsi momentul potrivit pentru tăirea dobânzilor, miza fiind continuarea creşterii economice în timp ce inflaţia rămâne o problemă”, a declarat Eswar Prasad, profesor de economie la Cornell University.

  • Şeful ONU pentru climă spune că următorii doi ani sunt esenţiali pentru a salva planeta

    Simon Stiell, secretarul executiv al Convenţiei Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, a declarat că următorii doi ani sunt “esenţiali pentru salvarea planetei noastre”, relatează Reuters.

    “Avem încă o şansă de a face ca emisiile de gaze cu efect de seră să scadă, cu o nouă generaţie de planuri naţionale privind clima. Dar avem nevoie de aceste planuri mai puternice acum”, a spus Stiell.

    Stiell a declarat că Grupul celor 20 de mari puteri economice, responsabile împreună pentru 80% din emisiile globale, trebuie să acţioneze urgent. El a mai arătat că mai multe fonduri pentru combaterea schimbărilor climatice ar trebui să fie acordate prin reducerea datoriilor, finanţare mai ieftină pentru ţările sărace, noi surse de finanţare internaţională – cum ar fi o taxă pe emisiile de gaze de eşapament – şi reforme la Banca Mondială şi la Fondul Monetar Internaţional.

    Într-un an cu multe alegeri în întreaga lume, Stiell a avertizat că, prea des, acţiunile în domeniul climei “se strecoară în afara agendei guvernamentale”.

     

     

  • Teofil Mureşan, Electrogroup: Preţurile plafonate astăzi la energie s-ar putea să fie înşelătoare. Vă recomand să căutaţi oferte care sunt deja în piaţă sub preţul plafonat atât pentru consumatorii casnici, cât şi industriali pentru că sunt preţuri garantate pentru 3, 6, 12 luni

    Piaţa energiei a avut parte de anumite mişcări, dar un lucru foarte important, care trebuie menţionat este că preţurile plafonate astăzi la energie s-ar putea să fie înţelătoare pentru că sunt oferte în piaţă sub preţul plafonat, atât pentru consumatorii casnici, cât şi pentru cei industriali, care sunt garantate pentru 3, 6, 12 luni, a spus Teofil Mureşan, acţionar, Electrogroup, în cadrul Conferinţei ZF Investiţi în România, organizată de Ziarul Financiar în parteneriat cu CEC Bank, la Cluj-Napoca.

    “Au fost mişcări mari în piaţa energiei. Un lucru foarte important este că preţurile plafonate astăzi la energie s-ar putea să fie înşelătoare. Vă recomand să căutaţi oferte care sunt deja în piaţă sub preţul plafonat atât pentru consumatorii casnici, cât şi industriali şi sunt preţuri garantate pentru 3,6, 12 luni.  Ca o dovadă, ultima săptămână pe BRM, contractele la energie electrică şi gaze pe 12 luni au fost toate sub preţurile plafonate. De multe ori companiile sau chiar şi consumatorii casnici, obişnuiţi din trecut, nu caută ofertele care se potrivesc şi rămân cumva în zona în care era în trecut”, susţine Teofil Mureşan.

    Ce a mai spus Teofil Mureşan, acţionar, Electrogroup:

    ♦ Al doilea lucru pe care vreau să îl spun, în energie la fel ca şi în alte industrii, liberalizarea s-a făcut resimţită şi la bine şi la rău . Ciclurile de business cu creşteri şi cu scăderi au fost abrupte şi pe creştere, la creşterea energiei de acum 2 ani după o perioadă în care a scăzut în pandemie. Acum este o perioadă de scădere. Ar fi bine să ne uităm la aceste trenduri şi s ănu aşteptăm până când va fi din nou o creştere a preţurilor la energie.

    ♦ Sunt foarte multe proiecte de investiţii în România şi Europa, energie regenerabilă în primul rând. Odată cu scăderea preţului la energie devine o ameninţare pentru că planul de business ar putea să nu mai fie atragător pentru finanţatori. Probabil în jurul a 20-30% dintre proiecte ar putea vedea şi faza de implementare. Deşi în momentul acesta, dacă privim astăzi pentru anul acesta consumul redus ar putea fi înşelător pentru că Europa va reveni cu capacităţi de producţie. Germania, motorul economiei, o să revină odată cu celelalte ţări, iar consumul o să crească din nou. România se plasează într-o zonă în care poate oferi un preţ mic la energie şi va fi un driver, un element care va putea atrage investiţiile în zona de producţie de energie electrică, mai ales dacă aceste unităţi de producţie, fabrici, vor fi în apropierea centralelor electrice.

    ♦ Componenta de transport şi distribuţie din preţ va avea o pondere tot mai mare în preţul final pentru că vas cădea componenta energiei electrice şi plasându-te în parcurile industriale care sunt lângă centralele electrice sau în apropierea lor, preţul final va fi mai mic.

    ♦ Cifrele macro arată bine. Avem creştere economică în România. România nu a intrat în recesiune, este un semn bun. Suntem printre primele ţări din Europa ca şi creştere economică. Sunt domenii care suferă, dar din perspectiva mea şi din perspectiva faptului că preţul la energie va scădea continui să fiu optimist.

  • Premieră: atleţii cu medalii de aur vor primi şi premii în bani la Jocurile Olimpice de la Paris

    Câştigătorii celor 48 de evenimente de atletism de la Jocurile de la Paris vor primi fiecare câte 50.000 de dolari, potrivit Sky News. Membrii echipelor de ştafetă vor împărţi premiul între ei. Anunţul a fost făcut de World Athletics, federaţia internaţională de atletism. Organismul de conducere al atletismului a anunţat că alocă 2,4 milioane de dolari pentru a-i plăti pe medaliaţii cu aur

    Jocurile Olimpice moderne au început ca un eveniment pentru sportivii amatori, iar Comitetul Olimpic Internaţional nu acordă premii în bani. Totuşi, mulţi medaliaţi primesc recompense financiare de la guvernele ţărilor lor, de la diferite organisme sportive naţionale sau de la sponsori.

    Plăţile pentru medaliaţii cu argint şi bronz ar putea să înceapă la Jocurile Olimpice din 2028 de la Los Angeles.

  • Cursa înarmărilor continuă în Europa. O ţară europeană cumpără nave de război şi vehicule blindate în valoare de până la 7 miliarde de euro

    Coaliţia de guvernare din Germania va continua în acest trimestru cu o revizuire radicală a forţelor armate ale naţiunii prin comenzi în valoare de până la 7 miliarde de euro (7,6 miliarde de dolari) pentru două fregate şi sute de vehicule blindate de transport, raportează Bloomberg.

    Guvernul va exercita o opţiune pentru a cumpăra alte două fregate F126 pentru aproximativ 3 miliarde de euro, ridicând numărul total la şase, potrivit unor persoane familiarizate cu aceste planuri, care au cerut să nu fie identificate, din pricina caracterului confidenţial al informaţiilor.

    De asemenea, guvernul va încheia o comandă în valoare de până la 4 miliarde de euro pentru un număr de 900 de transportoare blindate Fuchs fabricate de Rheinmetall Landsysteme GmbH, care vor fi livrate începând cu 2025, au declarat persoanele în cauză.

    Contractantul principal pentru proiectul fregatelor este o unitate a Damen Schelde Naval Shipbuilding BV din Olanda, iar partenerii săi sunt Thales SA din Franţa şi Blohm+Voss din Germania.

    Achiziţiile de mare anvergură, care vor avea nevoie de aprobarea legislatorilor din camera inferioară a parlamentului, fac parte din eforturile Germaniei de a moderniza Bundeswehr, declanşate de invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina.

    Imediat după izbucnirea războiului, cancelarul Olaf Scholz a dezvăluit un fond special de 100 de miliarde de euro pentru a stimula cheltuielile militare, pe lângă bugetul anual obişnuit al apărării de aproximativ 52 de miliarde de euro.

    Scholz a promis că Germania va continua să atingă ţinta chiar şi după ce fondul special va fi epuizat în 2027, deşi decizia coaliţiei de a restabili o limită constituţională privind noile împrumuturi nete – suspendată pentru a ajuta la gestionarea pandemiei Covid-19 şi a crizei energetice – va complica considerabil sarcina.

    Ministrul de finanţe Christian Lindner le-a indicat colegilor miniştri că bugetul apărării va fi menţinut la acelaşi nivel anul viitor, în timp ce toate celelalte ministere vor trebui din nou să reducă cheltuielile, potrivit surselor menţionate.

  • Mafia siciliană trece la un nou nivel: Legendara organizaţie Cosa Nostra îşi extinde afacerile dincolo de străzile Siciliei şi începe să coopteze corporatişti cu care să se infiltreze în corporaţii

    Sicilia se bucură de o perioadă de boom economic, mai ales  datorită unor seriale precum „The White Lotus” de la HBO, care prezintă priveliştile uluitoare ale insulei şi atrage turiştii. Însă mare parte din idilica insulă rămâne neatinsă de banii veniţi din afară, pentru că aceştia au intrat sub controlul organizaţiilor mafiote, care au reuşit să-şi diversifice activităţile  şi să se intre tot mai mult în economia legală, scrie Bloomberg.

    Sicilia şi gruparea de crimă organizată Cosa Nostra au fost sinonime cel puţin din secolul al XIX-lea. Atrocităţile au scăzut în ultimii ani, în urma unei campanii agresive a poliţiei ca răspuns la atentatele cu bombă de lângă Palermo din 1992, în urma cărora au fost ucişi procurorii Paolo Borsellino şi Giovanni Falcone.

    Magistraţii spun că acest lucru se datorează şi faptului că mafia siciliană şi alte organizaţii similare au devenit mai sofisticate, intrând în contact cu angajaţi white collars, care le dau acces la economia legală, de unde direcţionează banii către droguri, prostituţie şi trafic de persoane, evitând conflictul deschis cu autorităţile.

    După pandemie, s-a dezvoltat o nouă tendinţă care reprezintă un avertisment pentru întreaga Europă. În timp ce mafioţii continuă meargă după banii în marile oraşe, ei se hrănesc, de asemenea, cu inegalitatea şi polarizarea tot mai mari pentru a submina statul italian în declin şi puternic îndatorat.

    Michele Ricciardi, director adjunct şi cercetător principal la Transcrime, un institut de cercetare din Milano, spune că la diviziunea tradiţională a Italiei între nordul bogat şi sudul sărac se adaugă se adaugă o nouă problemă: discrepanţa mare între cele mai mari şi prospere oraşe şi restul.

     În Sicilia, acest lucru se traduce printr-o revenire economică a oraşelor turistice pitoreşti, unde super-bogaţii care caută să beneficieze de sistemul fiscal generos din Italia. Pe fondul acestui scenariu, oraşele idilice sunt ţinta unor investiţii imobiliare importante, dar în afara lor degradarea pe toate palierele oferă materia primă perfectă pentru ca familiile şi reţelele de crimă organizată din Cosa Nostra să intre în joc.

    Un proces în curs de desfăşurare la Palermo oferă o perspectivă asupra modului în care influenţa gangsterilor se extinde tot mai subtil şi mai pătrunzător în ţesutul social şi economic. În acest caz, 31 de proprietari de afaceri dintr-o zonă sud-estică degradată din Brancaccio din Palermo, sunt acuzaţi de complicitate cu mafioţii.

    Acuzaţii sunt judecaţi pentru că au negat că ar fi plătit taxă de protecţie către Cosa Nostra, deşi au fost surprinşi pe înregistrările telefonice ale poliţiei vorbind despre acest lucru. Procurorii locali spun că procesul este atât de crucial deoarece – susţin ei – nu frica îi împiedică pe proprietarii de afaceri să recunoască plata, ci complicitatea. În schimbul cooperării, ei primesc oferte preferenţiale pentru mărfuri, sau servicii juridice, sau împrumuturi, chiar şi servicii sociale.

    Fenomenul nu vizează doar Sicilia. Alessandra Dolci, unul dintre cei mai importanţi procurori anti-mafie din Italia, se luptă cu o problemă similară în Milano.

    Ea vede aceeaşi discrepanţă tot mai mare între centrul oraşului şi periferia celui de-al doilea oraş al Italiei. Dolci insistă că „pentru a lupta împotriva crimei organizate trebuie să combatem şi evaziunea fiscală”

    Înapoi în Palermo, Maurizio de Lucia este procurorul şef care a condus investigaţiile care au dus la arestarea şefului mafiot Matteo Messina Denaro anul trecut, după 30 de ani de fugă. Un ucigaş care se lăuda că victimele sale ar putea „umple un cimitir”, Denaro era văzut ca un şef de mafie desprins parcă dintr-un film, o relicvă a mafiei tradiţionale italiene a atrocităţilor şi terorismului.

    Astăzi organizaţiile mafiote au abandonat căile tradiţionale şi au optat pentru afaceri mai inteligente, care face lupta procurorilor mult mai dificilă.

    „Activităţile mafiei sunt acum mai subtile , mai puţin violente şi mai stabile din punct de vedere economic. Organizaţiile se bazează pe ajutorul politicienilor şi al afaceriştilor. La această problemă se adaugă şi evaziunea fiscală. Denstistul care nu emite o factură pentru serviciile sale e la fel de periculos ca un traficant de droguri, din punct de evedere economic. Amandoi lucrează pe acelaşi teren”, a declarat de Lucia.