BusinessMagazin

Blog

  • Cel mai URÂT oraş din România! Votul a fost DISTRUGĂTOR: „Să se cheme EPAVA!”

    A fost desemnat cel mai „urât” oraş din România pe platforma de socializare Reddit.

    Potrivit localnicilor, oraşul lor de baştină ar fi trebuit să se numească „Epava”.

    Sondaj pentru cel mai urât oraş din România

    Pe Reddit a fost efectuat un sondaj cu cele mai urâte oraşe din ţară.

    Pentru a fi înscris în sondaj, oraşul respectiv trebuia să îndeplinească următoarele criterii:

    să aibă drumuri proaste;
    clădiri în paragină;
    străzi pustii;
    atmosferă cenuşie;
    calitatea slabă a aerului;
    lipsa de activităţi culturale şi sociale;
    drumuri sparte;
    locuinţe vechi;
    trafic neorganizat.
    Cele mai votate au fost:

    Giurgiu, un oraş sudic care se confruntă cu sărăcie şi şomaj;
    Vaslui – oraş din Moldova care este vestit pentru criminalitatea ridicată;
    Buzău – poluare, lipsit de activităţi culturale şi sociale;
    Borşa – oraş din Maramureş, nominalizat pentru estetică.
    Şi oraşul cel mai urât din România este….
    Participanţii la sondaj au votat şi au decis că oraşul Corabia, amplasat pe malul stâng al Dunării, în judeţul Olt, este cea mai urâtă aşezare urbană. Acolo se află un monument al Războiului de Independenţă din anii 1877-1878.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • Până când ne mai putem aştepta la creşteri la BVB? Corecţia, pe buzele participanţilor la piaţă

    În vreme ce indicele BET – de referinţă pentru BVB – continuă să crească şi să marcheze noi maxime istorice, participanţii bursieri se întreabă acum cât mai poate dura raliul pieţei. Un indiciu în acest sens poate fi oferit de lichiditate, care a scăzut constant în ultimele săptă­mâni, media rulajului zilnic din 2024 ajungând la circa 98 mil. lei, de la aproximativ 105 mil. lei luna trecută.

    „Semnale pot veni şi din înrăutăţirea fluxurilor de capital sau a lichidităţii din piaţă, fie că este vorba de apetitul investitorilor locali, dar mai ales al celor internaţionali. Scăderea nivelului lichidităţii zilnice poate fi un semnal în acest sens, dar el trebuie corelat şi cu altele, cum ar fi «lărgimea» raliului, respectiv cât de multe companii din piaţă participă la raliu“, spune Horia Braun, CEO al Erste AM.

  • Se apropie deadline-ul. Candidaţii pentru boardul Exim Banca Românească mai pot să depună documentele necesare până luni, 15 aprilie, după prelungirea decisă de Ministerul Finanţelor, care este acţionar majoritar al băncii. Termenul anterior de depunere a candidaturilor a fost 1 aprilie

    ♦ În octombrie 2023, Exim Banca Românească a rămas în numai doi conducători executivi din cei cinci, Traian Halalai şi Cristian Şaitariu, aceştia primind din partea Ministerului Finanţelor un mandat provizoriu de doar 5 luni, până în martie, mandat prelungit apoi până în luna mai.

    Ministerul Finanţelor, în calitate de acţionar majoritar al Exim Banca Românească, a decis să prelungească până la data de 15 aprilie perioada de depunere a candidaturilor pentru cele nouă poziţii în boardul băncii de stat, respectiv patru poziţii de administrator executiv şi cinci poziţii de administrator neexecutiv.

    În luna martie, Ministerul Finanţelor luase decizia de a declanşa procedura de recrutare şi selecţie a preşedintelui executiv al Exim Banca Românească şi a celorlalţi opt membri ai Consiliului de Administraţie al băncii de stat, termenul stabilit atunci pentru depunerea candidaturilor fiind 1 aprilie. Din boardul Exim Banca Românească ar urma să facă parte nouă membri, dintre care cinci administratori neexecutivi şi patru administratori executivi, respectiv un preşedinte executiv şi trei vicepreşedinţi executivi ai băncii. Iar mandatul membrilor Consiliului de Administraţie este de 4 ani.

    Actualul Consiliu de Administraţie al Exim Banca Românească (fosta EximBank), bancă aflată pe locul opt în topul după active, are mandatul prelungit cu încă două luni, până în luna mai.

    Traian Halalai conduce de peste un deceniu EximBank, fiind numit în perioada guvernului Ponta. În timpul mandatului lui Halalai, EximBank a reuşit să cumpere Banca Româ­nească ajungând astfel de pe poziţia 8 în piaţă.

    Printre criteriile speciifice de participare impuse de Ministerul Finanţelor pentru poziţiile de administratori executivi la Exim Banca Românească în cazul preşedintelui executiv se regăseşte experienţa cumulată de 7 ani în ultimii 12 ani, cu relevanţă pentru funcţia pentru care candidează, dobândită în domeniul financiar-bancar, dintre care cel puţin 6 ani în funcţii de conducere executivă/neexecutivă sau în funcţii de conducere de nivel mediu. Pentru vicepreşedinţii executivi ai băncii acţionarul majoritar cere experienţă cumulată de 7 ani în ultimii 12 ani, cu relevanţă pentru funcţia pentru care candidează, dobândită în domeniul financiar-bancar, dintre care cel puţin 5 ani în funcţii de conducere executivă/neexecutivă sau în funcţii de conducere de nivel mediu.

    Candidaţii pentru posturile de membri executivi trebuie să prezinte experienţă dobândită în funcţii de conducere executive/neexecutive, sau de nivel mediu, în cel puţin unul dintre următoarele domenii: control intern şi administrarea riscurilor, conformitatea şi implementarea politicilor şi procedurilor interne în domeniul AML/CFT/KYC, activităţi de gestionare corporate, trezorerie şi pieţe financiare, retail bancar, financiar- contabil, audit.

    În octombrie 2023, Exim Banca Românească a rămas în numai doi conducători executivi din cei cinci, Traian Halalai şi Cristian Şaitariu, aceştia primind din partea acţionarului principal, Ministerul Finanţelor, un mandat provizoriu de doar 5 luni, până în martie. La nivelul Consiliului de Administraţie al băncii au primit în octombrie 2023 mandate provizorii de 5 luni doar 5 din 9 membri, respectiv Traian Halalai, Cristian Şaitariu, Andrei Micu, Nina Puiu şi Cristi Spulbar.

    Ulterior, mandatul boardului băncii de stat Exim Banca Românească, care urma să expire în luna martie, a fost prelungit până în luna mai.

     

    Care sunt criteriile specifice de participare impuse de Ministerul Finanţelor pentru poziţiile de administratori executivi la Exim Banca Românească:

    ► În cazul preşedintelui executiv – experienţă cumulată de 7 ani în ultimii 12 ani, cu relevanţă pentru funcţia pentru care candidează, dobândită în domeniul financiar-bancar, dintre care cel puţin 6 ani în funcţii de conducere executivă/neexecutivă sau în funcţii de conducere de nivel mediu.

    ► În cazul vicepreşedinţilor executivi – experienţă cumulată de 7 ani în ultimii 12 ani, cu relevanţă pentru funcţia pentru care candidează, dobândită în domeniul financiar-bancar, dintre care cel puţin 5 ani în funcţii de conducere executivă/neexecutivă sau în funcţii de conducere de nivel mediu.

    ► Conform art.67 din Regulamentul BNR nr.5/2013, poate fi avută în vedere şi experienţă cumulată de 7 ani în ultimii 12 ani într-un domeniu specializat, cu relevanţă pentru funcţia pentru care candideaza persoanele în cauză, dintre care cel puţin 6 ani în funcţii de conducere în cazul preşedintului executiv, respectiv 5 ani în cazul vicepreşedinţilor executivi.

    ► Prin sintagma domeniu specializat se înţelege domeniul IT, audit, contabilitate şi juridic.

    ► Candidaţii pentru posturile de membri executivi trebuie să prezinte experienţă dobândită în funcţii de conducere executive/neexecutive, sau de nivel mediu, în cel puţin unul dintre următoarele domenii: control intern şi administrarea riscurilor, conformitatea şi implementarea politicilor şi procedurilor interne în domeniul AML/CFT/KYC, activităţi de gestionare corporate, trezorerie şi pieţe financiare, retail bancar, financiar- contabil, audit.

     

    Care sunt criteriile şi condiţiile generale obligatorii de participare (comune pentru administratorii executivi şi neexecutivi) stabilite de Ministerul Finanţelor pentru viitorul board al Exim Banca Românească

    ► Absolvent(ă) de studii superioare, cu diplomă de licenţă în domenii relevante pentru activitatea financiar-bancară (de ex. administrarea afacerilor, contabilitate, economie, finante, cibernetică statistică şi informatică economică, drept);

    ► Studii/certificări (de ex. masterat/doctorat/MBA/CFA) în domenii relevante pentru activitatea financiar-bancară;

    ►  Să cunoască limba română;

    ► Să dispună de o bună reputaţie;

    ►  Să dispună de cunoştinţe, aptitudini şi experienţă suficiente pentru exercitarea responsabilităţilor aferente poziţiei pentru care candidează;

    ►  Să aibă capacitatea să-şi exercite responsabilităţile cu onestitate, integritate şi gândire independentă;

    ►  Să aibă capacitatea de a aloca timp suficient pentru îndeplinirea funcţiilor ce le revin şi să respecte cerinţele referitoare la limitarea mandatelor.

    ►  Să facă dovada unei bune cunoaşteri a legislaţiei incidente Exim Banca Românească .

    ► Cunoştinţe/experienţă profesională în domenii relevante pentru activitatea instituţilor de credit, de ex: administrarea riscului, audit, managementul proiectelor, managementul resurselor umane, contabilitate, fiscal, analiză financiară, managementul activelor etc.;

    ► Să înţeleagă activitatea unei instituţii de credit, cadrul de administrare al acesteia, rolul şi responsabilităţile ce îi revin potrivit poziţiei pentru care candidează;

    ► Să aibă capacitatea de a contribui la implementarea unei culturi şi a unor valori corporative în cadrul organului de conducere;

    Constituie avantaj cunoaşterea limbii engleze la nivel avansat, precum şi experienţa profesională la nivel decizional în administrarea relaţiilor cu entităţi din ţară şi străinătate (instituţii de credit, instituţii publice, autorităţi de reglementare din domeniul financiar bancar/nebancar, organizaţii internaţionale).

     

  • Românii au câştigat, în medie, 10,4 euro brut pe oră în anul 2023, a doua cea mai mică valoare din Uniunea Europeană

    ♦ Raportat în moneda naţională, această valoare înseamnă puţin peste 50 de lei brut pe oră ♦ Cele mai mari salarii medii orare din UE au fost în Luxemburg, Danemarca şi Belgia, iar cele mai mici în Letonia, România şi Bulgaria ♦ Media Uniunii Europene a fost de 24 euro brut pe oră.

    Românii au câştigat, în medie, 10,4 euro brut pe oră în anul 2023, arată datele de la Eurostat, oficiul european de statistică. Cu această valoare, România se poziţionează pe penultimul loc în UE, întrecând doar Bulgaria.

    Dacă înmulţim această valoare de 10,4 euro la un număr de 8 ore muncite timp de 21 de zile pe lună, rezultă un salariu mediu brut de circa 1.740 de euro, adică un salariu mediu net de puţin peste 1.000 de euro net pe lună.

    Cele mai mari salarii medii orare din UE au fost în Luxemburg, de 47,2 euro brut pe oră, Danemarca, 42 de euro brut pe oră, şi Belgia, cu 36,3 euro brut pe oră. Cele mai mici în Letonia, România şi Bulgaria. Media Uniunii Europene a fost de 24 euro brut pe oră în anul 2023.

    De altfel, România a avut şi printre cele mai mari creşteri ale costului salarial cu forţa de muncă în ultimul trimestru din anul trecut. Aşadar, în trimestrul IV din  2023 comparativ cu acelaşi trimestru al anului precedent, cele mai mari creşteri ale costurilor salariale orare pentru întreaga economie s-au înregistrat în România (plus 16,9%), Ungaria (plus 16,3%), Croaţia (plus 16,0%), Polonia (plus 13,1%) şi Slovenia (plus 12,5%).

    La nivelul Uniunii Europene, costul salarial orar al companiilor a crescut cu 3,8%. În spatele acestei creşteri a costului cu forţa de muncă stă decizia autorităţilor de a creşte salariul minim pe economie cu circa 10% în luna octombrie a anului trecut. Aşadar, guvernul a aprobat creşterea salariului minim pe economie la 3.300 lei (660 euro) brut lunar începând cu data de 1 octombrie 2023, faţă de 3.000 lei, cât era anterior. Datele transmise de Inspecţia Muncii la solicitarea Ziarului Financiar arată că numărul contractelor de muncă plătite cu salariul minim ajunsese la 1,89 milioane la data aplicării noii valori a salariului minim.

    Cele două componente principale ale costurilor cu forţa de muncă sunt cele salariile şi costurile nesalariale.

    La nivel general, România a rămas şi anul trecut una dintre ţările europene cu cel mai mic cost orar al forţei de muncă, estimat de Eurostat la 11 euro, un nivel mai mic fiind înregistrat doar de Bulgaria, de 9,3 euro, potrivit celor mai recente statistici publicate de biroul european.

     

     

     

  • Producătorul de carne şi preparate din carne în sistem integrat Ferma Zootehnică, controlat de familia Lazăr din Baia Mare, şi-a bugetat afaceri de peste 54 mil. euro în 2024

    Producătorul de carne şi preparate din carne în sistem integrat Ferma Zootehnică, controlat de familia Lazăr, mizează în acest an pe o cifră de afaceri de aproximativ 54,4 mil. euro, în creştere cu 5% faţă de anul trecut, când compania a avut afaceri de 51,8 mil. euro. La nivel de grup, afacerile prognozate pentru 2023 erau de 66-68 mil. euro, potrivit unor informaţii anterioare furnizate de oficialii companiei Ferma Zootehnică.

    „Pentru 2024 estimăm o creştere cu 4-5% a volumului de vânzări, ceea ce înseamnă un avans cu cel puţin 5% a cifrei de afaceri. În 2024 mărim capacitatea de creştere a porcinelor în fermele noastre cu aproximativ 3.200 capete/serie. În ceea ce priveşte grupa carne de pasăre, estimăm şi aici o creştere cu cel puţin 5% faţă de anul 2023, ca urmare a folosirii la capacitate maximă a halelor de creştere păsări date în folosinţă anul trecut“, au declarat pentru ZF Transilvania oficialii companiei Ferma Zootehnică.

    Ferma Zootehnică a investit în 2023 aproximativ 3 mil. euro în echipamente şi utilaje performante, precum şi în modernizarea fermelor. La începutul acestui an, producătorul de carne a dat în folosinţă 4 noi hale de creştere a păsărilor. Pentru 2024 compania a bugetat investiţii de 3-4 mil. euro în modernizarea fabricilor de prelucrare a cărnii din Baia Mare. Tot în 2024, compania va construi şi da în folosinţă 3 hale de creştere a suinelor, pentru ca materia primă să provină în proporţie de aproximativ 90% din fermele proprii.

    Grupul de firme cuprinde companiile Ferma Zootehnică, Cow Center, Pig Center, Chicken Center şi Bioagro Bovine FZO. Afacerea dezvoltată de familia Lazăr în nord-vestul ţării constă în creşterea animalelor, abatorizarea şi producţia de carne şi preparate din carne. Pe lângă fermele proprii de animale, un abator şi trei unităţi specializate de producţie, familia Lazăr deţine şi 26 de magazine proprii de desfacere, potrivit unor informaţii furnizate anterior de companie.

    Proprietarii Fermei Zootehnice controlează întreg lanţul, de la producţia materiei prime până la fabricarea preparatelor din carne şi distribuţia acestora către consumatorul final. Compania are magazine de desfacere în toată ţara, aprovizionate prin intermediul propriei flote de distribuţie. Brandurile deţinute sunt Ferma Zootehnică, Pui de Moroşan şi Mara-Muu.

    „Creşterea taxelor în 2024 afectează în principal firmele mari, printre care ne numărăm şi noi. Influenţa cea mai mare o are impunerea plăţii impozitului minim de 1% la cifra de afaceri, urmată de creşterea costurilor salariale/anularea facilităţii privind plata contribuţiei de sănătate“, au transmis oficialii companiei Ferma Zootehnică.

    La nivel de grup, numărul de salariaţi este de aproximativ 650 de oameni, menţinându-se relativ constant în ultimii ani. Peste jumătate din salariaţii Fermei Zootehnice au o vechime de peste 8 ani. Ferma Zootehnică este o companie cu capital 100% românesc, care a fost înfiinţată în anul 1993 de soţii Rodica şi Florin Lazăr, cei doi acţionari ai companiei. Printre competitorii Fermei Zootehnice se numără producătorii de mezeluri Unicarm, Cris-Tim, Agricola şi alţii.

  • Cu inflaţia la ţintă, tăierile de dobânzi ar putea continua în Cehia

    Inflaţia din Cehia a fost în linie cu ţinta băncii centrale a ţării pentru a doua lună consecutiv în martie, întărind argumentele pentru o continuare a reducerii dobânzilor de către strategi, scrie Bloomberg.

    Preţurile de consum au avansat cu 2% în termeni anuali, acelaşi ritm ca în februarie.

     

  • Cel mai important retailer german, Galeria, va fi vândut unui consorţiu alcătuit dintr-un investitor american şi unul german

    Galeria Karstadt Kaufhof, cel mai proeminent retailer al Germaniei, urmează să fie preluat de un consorţiu alcătuit din investitorul american Richard Baker şi omul de afaceri german Berndt Beetz, relatează Reuters.

    Galeria a început să caute noi proprietari după ce a intrat în insolvenţă în urma prăbuşirii imperiului miliardarului austriac Rene Benko.

     

  • Germania ia măsuri de susţinere a companiilor implicate în reconstrucţia Ucrainei

    Guvernul german a aprobat măsuri de susţinere a companiilor care participă la reconstrucţia Ucrainei, cu focus pe granturi şi dobânzi favorabile pentru firme ucrainene, cât şi garanţii de investiţii pentru companii germane, scrie Bloomberg.

    Berlinul lucrează de asemenea cu Kievul la o propunere de creare a unei instituţii similare cu banca germană de dezvoltare KfW pentru a ajuta la efortul de reconstrucţie.

     

  • Raul Ciurtin, Verdino Green Foods: Cred că jucătorii din industrie se uită foarte atent la schimbarea de comportament a consumatorului. Chiar dacă se mută provizoriu în zone de preţ mai mic, nu renunţă la consum şi asta este foarte încurajator

    Jucătorii din industrie se uită foarte atent la schimbarea de comportament a consumatorului şi cu siguranţă foarte mulţi au planuri concrete de a investi în capacităţi noi şi în special în eficientizare, a spus Raul Ciurtin, acţionar, Verdino Green Foods, în cadrul Conferinţei ZF Investiţi în România, organizată de Ziarul Financiar în parteneriat cu CEC Bank, la Cluj-Napoca.

    “Dacă măsurăm ce se întâmplă în retail este doar o parte a consumului, ceea ce an de an se schimbă în comportamentul consumatorului. Consumatorul care îşi cumpără băutură, mâncare a migrat foarte mult către consum în afara retailului. Foarte mult deja se lasă banii în platformele de delivery şi cât mai puţine lucruri care nu ţin de zona de food sunt cumpărate din retail. Măsurarea, din punctul meu de vedere al consumului nu este o măsură neaparat a cifrelor din retail. Ce pot să spun dincolo de faptul că inflaţia a afectat brusc pe o perioadă scurtă puterea de cumpărare, cred că totuşi consumatorului român îi place foarte mult consumul. Chiar dacă se mută provizoriu în zone de preţ mai mic, nu renunţă la consum şi asta este foarte încurajator”, susţine Raul Ciurtin.

    Ce a mai spus Raul Ciurtin, acţionar, Verdino Green Foods:

    ♦ Pentru industria alimentară au fost active în ultimele luni două programe mari multianuale, primul se numeşte INVESTALIM, ajutor de stat şi al doilea se numeşte DR 22 pentru industrie, ambele cu bugete multianuale, cu un buget anual de 150 mil. aproximativ ambele. Pe ambele sesiuni şi proiecte s-au depus proiecte de către industrie de peste 1 mld. respectiv pe un buget de co-finanţare de 150 mil. s-au pus proiecte de către industrie de peste 1 mld. Asta arată foarte clar nevoia industriei de a se înnoi, de a face lucruri, de a urmări tendinţele  şi nevoile consumatorului.

    ♦ Cred că foarte mulţi oameni care locuiesc în Cluj văd un fenomen unic în România, în care Clujul adună foarte multe resurse umane, în primul rând prin universităţile care sunt în Cluj, iar acest lucru generează un permanent consum, un stil de viaţă, o viaţă culturală tot mai sofisticată. Cred că Clujul în mod particular este un oraş special din acest punct de vedere.

    ♦ Cred că dincolo de orice plan de afaceri, a apărut tot mai evident şi pregnant cuvântul sustenabilitate. Pare cumva la început un cuvânt pe care nu ştim de unde să-l luăm. Global, cred că este o preocupare destul de concretă şi activă transformată în măsuri graduale prin care se urmăreşte stoparea creşterii poluării sau limitării resurselor puţine, în special pentru consumul de hrană. Există în mod evident dorinţa şi disponibilitatea să se construiască alimente pe care consumatorul să le consume şi să fie mulţumit că le consumă care să fie construite din altfel din protein decât cele care provin din animalele din fermă. De ce? Pentru că dacă vom creşte consumul bazat pe animelele din ferme nu ne ajunge apa, pământul pentru câţi vom fi în 2050. Pe de altă parte, cu siguranţă trebuie să avem cu ce ne hrăni în mod corespunzător, iar mâncarea trebuie să fie accesibilă.

    ♦ Noi încercăm folosind diverse surse, altele decât cele din ferme de proteină în care să venim către cei preocupaţi şi dispuşi să consume alimente pe bază de protein altfel decât cea animală. Proteine bazate pe plante, mazăre, soia, tot felul de plante nutritive, care implică resurse mult mai puţine.

  • Afaceri de la Zero. Alexandra Ghiţă aduce pe piaţa locală ulei de măsline din Spania şi Portugalia şi vrea să dezvolte un portofoliu de produse ghidat de sănătate şi alimentaţie sănătoasă

    ♦ În prezent, portofoliul cuprinde trei etichete, iar uleiul de măsline se vinde pe site-ul propriu, dar şi în băcănii şi magazine specializate ♦ Circa 70% dintre clienţi vin din zona HoReCa, iar 30% sunt clienţi finali persoane fizice ♦ O sticlă de ulei de măsline de 500 ml costă 100 de lei.

    Alexandra Ghiţă a lucrat două decenii în HoReCa, însă şi-a dorit să pornească un proiect pe cont propriu, aşa că a renunţat la poziţia de angajat şi a făcut din pasiunea sa pentru produsele şi alimentaţia sănătoasă un business în care uleiul de măsline joacă rolul principal. Ea a deschis un magazin online cu ulei de măsline adus din Spania şi Portugalia şi plănuieşte ca în viitor să introducă şi uleiul de măsline din Grecia, Italia şi Maroc.

    „Am ajuns în povestea cu ulei de măsline după douăzeci de ani în care am învăţat şi am practicat în domeniul HoReCa. După această experienţă mi-am dorit să îmi fac businessul propriu. Am vrut să fac ceva care să aibă legătură cu sănătatea şi alimentaţia sănătoasă. Am ajuns să import uleiuri de măsline. Am căutat aceste uleiuri timp de şase luni. Am făcut foarte multă cercetare. Am început cu uleiul de măsline din Spania. Este ceva deosebit în gastronomia spaniolă datorită uleiului de măsline. Am mers fizic la acei producători, am văzut livezile, cum se culeg măslinele şi cum arată tot procesul până când se ajunge la îmbutelierea uleiului. Aduc ulei din Spania şi Portugalia şi mă uit şi la alte ţări, cum ar fi Grecia, Italia şi Maroc”, a spus fondatoarea businessului.

    Alexandra Ghiţă a pornit la drum cu o investiţie 20.000 de euro din surse proprii. Ea a ales să meargă pe o nişă de piaţă, aducând în portofoliu ulei de măsline medaliat la concursuri din toată lumea pe care clienţii nu îl găsesc pe rafturile supermarketurilor. În prezent, portofoliul cuprinde doar ulei de măsline şi are trei etichete. Uleiul de măsline se vinde pe site-ul propriu, dar şi în băcănii şi magazine specializate. „Deocamdată nu am un magazin fizic propriu. Poate anul următor voi deschide unul. (…) Următorul pas este extinderea portofoliului şi cu alte produse care au în compoziţie măsline sau ulei de măsline.”

    Circa 70% dintre clienţi, mai spune antreprenoarea, vin din zona HoReCa, iar 30% sunt clienţi finali persoane fizice. Aproape în fiecare lună vin clienţi noi, atât persoane fizice, cât şi hoteluri şi restaurante.

    În prezent, din magazinul online al Alexandrei Ghiţă, o sticlă de ulei de măsline de 500 ml se vinde cu 100 de lei. Cea mai mare provocare în business, spune ea, a fost tot ce ţine preţul uleiului, care a crescut foarte mult în Europa şi care în România încă este considerat un produs scump.

    „Uleiul de măsline pe care îl import nu este unul ieftin. Pentru uleiul de măsline, comparativ cu anul trecut, preţul a crescut cu 100% pe piaţa din Europa pentru că a fost secetă”, a detaliat ea.

    Antreprenoarea spune că este potenţial de creştere pe piaţa din România, întrucât există nevoia de produse sănătoase şi, în acest sens, mai este mult loc de îmbunătăţiri.

    Ea nu se gândeşte încă la o etichetă proprie de ulei de măsline produsă într-o fabrică din afară, însă ia în calcul această posibilitate pentru viitor şi îşi doreşte să crească businessul pas cu pas, organic.

    Businessul Alexandrei Ghiţă a generat o cifră de afaceri de circa 280.000 de lei anul trecut şi a avut un profit estimat la 25.000 de lei. Pentru anul acesta antreprenoarea se aşteaptă la o creştere a cifrei de afaceri de minim 50%, care va veni atât din clienţii noi, cât şi din cei existenţi.

    Ea a studiat turismul şi în timpul facultăţii a învăţat inevitabil şi despre HoReCa şi industria alimentară, iar mai apoi, în HoReCa a continuat să acumuleze experienţă şi noţiuni care o ajută astăzi în propriul său proiect antreprenorial.

    „Fiecare pas de la facultate şi din experienţa de angajat în HoReCa m-a învăţat ceva. Am şi greşit, dar am învăţat din greşelile mele. Însă, cel mai important este să ai curajul să mergi mai departe”, a mai adăugat antreprenoarea.

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 

    ⇔ Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ⇔ În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.